08 mai 2024, ora 09:15

Armata rusă a lansat în noaptea de marţi spre miercuri un nou atac masiv cu rachete şi drone asupra infrastructurilor energetice ale Ucrainei. Cel puțin 6 oameni au fost răniți, au anunţat autorităţile ucrainene.

„Inamicul nu renunţă la planurile sale menite să-i priveze pe ucraineni de lumină. Un nou atac masiv contra industriei noastre energetice!”, a scris pe Telegram ministrul energiei ucrainean, Gherman Galuşcenko, potrivit ziare.com.

Au fost vizate instalaţiile de generare şi transmitere a energiei electrice din regiunile Poltava, Kirovograd, Zaporojie, Lvov, Ivano-Frankovsk şi Viniţa, a adăugat el. Cu excepţia regiunii Zaporojie, toate celelalte regiuni sunt departe de linia frontului care trece prin estul şi sud-estul Ucrainei.

Potrivit companiei DTEK, cel mai mare investitor privat în sectorul energetic în Ucraina, trei centrale termice au fost „grav avariate”. Ea a precizat că instalaţiile sale au fost bombardate de circa 180 de ori de la începutul războiului, în februarie 2022, dintre care de cinci ori în timpul ultimelor şase săptămâni.

Potrivit administraţiei militare a oraşului Kiev, bombardiere strategice ruse Tu-95MS au tras mai multe rachete de croazieră asupra capitalei, plasată în stare de alertă timp de trei ore. Toate rachetele au fost doborâte, a precizat aceasta. 

În regiunea centrală Poltava, o instalaţie de infrastructură energetică a fost lovită de un atac cu drone, declanşând un incendiu, a scris guvernatorul regiunii Poltava, Filip Pronin, pe Telegram. Potrivit informaţiilor preliminare, nu s-au înregistrat victime, scrie G4Media.

Guvernatorii regiunilor Vinița şi Zaporojie au declarat separat că au fost avariate instalaţii de infrastructură civilă critică, fără a oferi detalii suplimentare. Toate rachetele care vizau Kievul au fost distruse, a declarat Serhiy Popko, şeful administraţiei militare a oraşului, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. El a adăugat că nu s-au înregistrat pagube majore sau răniţi în urma atacului.

Martorii Reuters din Kiev au relatat că au auzit explozii, care păreau a fi sisteme de apărare antiaeriană care loveau obiecte aeriene.

Sistemele de apărare aeriană au fost angajate, de asemenea, în respingerea atacului rusesc deasupra regiunii Lvov, care se învecinează cu Polonia, membră NATO, unde au avut loc mai multe explozii, au declarat oficiali regionali.

Rusia, care şi-a început invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, a lansat o serie de atacuri asupra instalaţiilor energetice ucrainene în ultimele luni. Moscova neagă că ar fi vizat civili, dar afirmă că sistemul energetic ucrainean este o ţintă militară legitimă.

11 septembrie 2024, ora 22:59

Președintele rus Vladimir Putin a cerut ca avionul său să fie escortat de avioane de luptă rusești în timpul vizitei sale în Turcia, scrie publicația Middle East Eye. Dictatorul rus se teme că Ucraina i-ar putea doborî avionul în aer. În plus, din moment ce Turcia este membră a NATO, oficialii ruși sunt deosebit de îngrijorați de posibilele atentate la viața lui Putin însuși sau a anturajului său, au spus sursele, citează Adevărul. 

Această cerere a Moscovei, precum și posibila aterizare a avioanelor de luptă rusești pe teritoriul Turciei, potrivit unor surse, este motivul pentru care vizita lui Putin la Ankara este amânată constant, deoarece sistemele de apărare aeriană NATO din țară pot percepe astfel de aeronave ca ținte inamice.

O sursă familiarizată cu discuțiile a spus că este puțin probabil ca Turcia să închidă sistemele NATO pentru a răspunde cererii Rusiei.

În timpul discuțiilor finale ale vizitei, oficialii ruși și turci au discutat despre sosirea lui Putin în prima săptămână a lunii octombrie. Totuși, capriciile dictatorului rus fac ca planificarea și organizarea vizitei să fie foarte puțin probabilă, a adăugat interlocutorul publicației.

Doi foști ambasadori turci, care anterior au fost implicați îndeaproape în protocolul diplomatic privind vizitele șefilor de stat străini, au calificat cererea Rusiei „foarte neobișnuită”.

„Guvernul turc poate trimite avioane de luptă pentru a escorta șefii de stat străini ca un gest. Cu toate acestea, nu-mi amintesc o singură vizită în care șefii statelor străine ar dori să ia cu ei avioanele de luptă ale țării lor”, a spus unul dintre foștii ambasadori.

Cu toate acestea, cererile rusești nu se limitează la avioanele de luptă.

Oficialii ruși se plâng, de asemenea, că cele mai mari trei unități hoteliere din Ankara - Hilton, Sheraton și JW Marriott - sunt deținute de Statele Unite.

Moscova, potrivit celor la curent cu discuțiile, consideră lanțurile hoteliere americane periculoase pentru șeful statului rus.

Așa că liderul rus dorește ca Ankara să-i ofere o casă de oaspeți guvernamentală, ceea ce este foarte neobișnuit și fără precedent.

Putin a vizitat ultima dată Ankara în 2014. Surse au declarat pentru ziar anul trecut că preocupările de securitate ale lui Putin ar fi putut juca un rol în amânarea vizitei sale la Ankara.

Turcia și Rusia au relații strategice bazate pe energie , comerț și turism. Totodată, la începutul acestui an, Putin a criticat Ankara pentru că a furnizat arme Ucrainei.

Moscova este îngrijorată și de sistemul bancar turc, care a suspendat operațiunile cu Rusia după ce SUA au impus în decembrie sancțiuni secundare care amenință instituțiile financiare care fac afaceri cu băncile rusești. Această mișcare a dus la pierderea unui anumit volum al comerțului bilateral.

Moscova ar dori să construiască o a doua centrală nucleară în Sinop, Turcia. Cele două țări discută și despre înființarea unui hub de gaze în vestul Turciei.

Erdogan vrea revenirea Crimeii la Ucraina

Revenirea Crimeei în Ucraina este o cerință a dreptului internațional, iar Turcia a susținut întotdeauna independența Ucrainei, a declarat președintele turc Recep Tayyip Erdogan în timpul discursului adresat participanților la Platforma Crimeea, relatează Anadolu .

El a subliniat că durerea suferită de tătarii din Crimeea în urma evacuării forțate de către autoritățile sovietice nu s-a potolit de 80 de ani. Președintele turc a numit asigurarea securității și bunăstării poporului tătar din Crimeea una dintre prioritățile politicii externe a Turciei.

„Este bine că în iunie, după aproape trei ani de captivitate, a fost eliberat vicepreședintele Adunării Naționale a Tătarilor din Crimeea, Neriman Djelal. Sperăm în eliberarea rapidă a tuturor compatrioților noștri tătari din Crimeea, inclusiv a fraților Asan și Aziz Akhtemov”, a spus Erdogan.

Această declarație cu siguranță nu-i va plăcea liderului de la Kremlin.

Turcia a depus o cerere de aderare la BRICS . Este o organizație care se prezintă ca o alternativă la instituțiile dominate de Occident, precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Potrivit Bloomberg, decizia Ankarei se datorează dorinței de a-și consolida influența globală și de a stabili noi legături în afara aliaților tradiționali occidentali.