Vladimir Putin a folosit discursul său de Ziua Victoriei pentru a reafirma că Occidentul încearcă să șteargă contribuția Uniunii Sovietice la înfrângerea Germaniei naziste în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei (cel de-al Doilea Război Mondial), o nemulțumire care se află în centrul percepției de adversitate a Rusiei față de Occident, notează ISW. Institutul pentru Studiul Războiului mai spune că trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecuția vorbitorilor de limbă rusă la cea a vorbitorilor de limbă moldovenească indică faptul că Kremlinul încearcă probabil să justifice o viitoare agresiune rusă în toată Republica Moldova.
Putin a afirmat în timpul paradei de joi de la Moscova, care are loc pentru a comemora victoria și sacrificiile Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, că „ei”, referindu-se la Occident, încearcă să „denatureze” adevărul despre cel de-al Doilea Război Mondial și să „demoleze” memoria eroismului și sacrificiului sovietic. Putin a afirmat că eforturile percepute ale Occidentului de rescriere a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial și presupusul sprijin al „nazismului" în Ucraina, o altă narațiune de lungă durată a Kremlinului, fac parte dintr-un efort occidental mai larg de a incita conflicte interetnice și interreligioase în întreaga lume.
Putin a afirmat că, în timp ce Occidentul ar dori să uite lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial, Rusia își amintește că Uniunea Sovietică a decis „soarta omenirii” în timpul luptelor „de la Murmansk la Caucaz și Crimeea”.
În mod similar, Putin a folosit discursurile sale din 2023 și 2022 de Ziua Victoriei pentru a reitera narațiunile despre războiul Occidentului împotriva Rusiei și pentru a echivala în mod absurd amenințarea Germaniei naziste cu cea a Ucrainei. Dorința lui Putin de a sublinia din nou în mod repetat eforturile imaginate ale Occidentului de a neglija contribuția Uniunii Sovietice la înfrângerea Germaniei naziste sugerează că el crede cu adevărat că aceasta este o reală amenințare la contribuția și istoria Uniunii Sovietice și, prin extensie, la statul rus din prezent.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că guvernul moldovean este implicat într-un „genocid” de tip nazist în Moldova - o schimbare notabilă în retorica oficialilor de la Kremlin despre Moldova, care este probabil menită să creeze condițiile pentru un demers rusesc de a asigura controlul asupra Moldovei și nu doar asupra unor regiuni ale acesteia.
Zaharova a acordat un interviu de Ziua Victoriei pentru agenția de presă a Kremlinului, TASS, în care a susținut în mod absurd că președintele moldovean Maia Sandu și administrația sa se angajează în practici „eugenice” comparabile cu cele ale celui de-al Treilea Reich nazist. Zaharova s-a concentrat foarte mult pe politicile guvernului moldovean față de limba moldovenească, susținând că guvernul Sandu înlocuiește limba moldovenească cu limba română și că acest lucru constituie „elemente de genocid împotriva unui întreg popor”.
Zaharova a susținut că limba, cultura și identitatea moldovenească vor rămâne după ce Sandu va părăsi funcția și că liderul statului moldovean va lăsa „o pată întunecată în istoria Moldovei”, sugerând că Kremlinul se așteaptă ca în viitor să vină la putere o nouă administrație care să nu semene cu guvernul orientat spre vest al lui Sandu.
Zaharova nu a atacat în mod deosebit guvernul Sandu pentru politicile sale față de vorbitorii de limbă rusă din Moldova, așa cum au făcut-o recent alți oficiali ruși și pro-Kremlin din Moldova, concentrându-se în schimb pe limba moldovenească. Kremlinul a invocat în mod repetat nevoia autoproclamată de a proteja „compatrioții” Rusiei, în special vorbitorii de limbă rusă care ar fi discriminați, pentru a justifica agresiunea Rusiei în străinătate, inclusiv în Ucraina și Moldova. Cu toate acestea, oficialii de la Kremlin, inclusiv Putin, au promovat recent narațiunea că Rusia se află într-un conflict geopolitic existențial cu o presupusă mișcare nazistă modernă, care ar fi prolifică în Occident.
ISW a evaluat anterior că este posibil ca mulți oameni să nu se identifice cu narațiunile Kremlinului despre „compatrioții ruși din străinătate” și că Kremlinul ar fi putut decide că afirmațiile privind „neonazismul” occidental ar putea fi mai eficiente pentru un public mai larg. Cele două regiuni pro-ruse din Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia și republica separatistă „Transnistria”, găzduiesc populații mari de vorbitori de limbă rusă, iar trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecuția vorbitorilor de limbă rusă la cea a vorbitorilor de limbă moldovenească indică faptul că Kremlinul încearcă probabil să justifice o viitoare agresiune rusă în toată Moldova.
Liderii blocului electoral de opoziție pro-Kremlinul „Victoria Moldovei” de asemenea au participat la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, ceea ce indică și mai mult faptul că Kremlinul intenționează să folosească acești actori pentru a destabiliza întreaga Moldovă și pentru a ataca democrația și procesul de aderare la UE al Moldovei.
