13 mai 2024, ora 15:44

Parchetul European (EPPO) condus de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, amenință Comisia Europeană cu acțiuni în justiție, acuzând că, din cauza unei modificări bugetare, continuarea investigațiilor penale, cele care vizează fraude cu fonduri europene, ar putea fi afectată, notează Politico, citat de ziare.com. 

Astfel, Comisia Europeană a fost informată cu privire la consecințele pe care le-ar putea avea lipsa de fonduri asupra dosarelor penale în curs de cercetare:

„Decizia unilaterală (…) de a pune capăt, la 31 decembrie 2024, furnizării serviciilor menționate către EPPO vine cu riscul ca parchetul independent al Uniunii să se afle în imposibilitatea de a-și îndeplini sarcinile și misiunea”, se arată în scrisoarea trimisă Comisiei Europene de către procurorul șef al EPPO, Laura Codruța Kovesi.

Conform sursei menționate, vizate de reducerea finanțării sun resursele IT pe care le folosește Parchetul European. Reducerea bugetului acestei structuri de anchetă penală este asociată cu o formă de „ripostă” privind anchetarea achizițiilor de vaccinuri Covid, unde vizată direct este chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Conform raportului anual al Parchetului European, în 2023 au fost deschise peste 200 de anchete de fraudă legate de mecanismul de redresare și de reziliență la nivelul UE, care oferă fonduri din partea UE pentru a contribui la stimularea redresării economice post-COVID și care are o valoare de peste 800 de miliarde de euro.

20 septembrie 2024, ora 09:00

Parlamentul Letoniei a adoptat joi măsuri legislative prin care limba rusă va fi limitată pe piața muncii și interzisă pe ecranele ATM-urilor bancare, în această fostă republică sovietică. Un prim amendament adoptat în acest sens la Legea Muncii stabilește că solicitanților de locuri de muncă nu li se va mai putea cere cunoaștere unei limbi străine drept condiție pentru angajare, cu excepția cazurilor în care necesitatea cunoștințelor de limbi străine este justificată în anunțul de angajare, transmite hotnews.ro. 

Prevederea nu face vreo referire explicită la limba rusă, în practică ea vizează angajatorii ce solicită cunoașterea acestei limbi. Deși Letonia are o minoritate rusă numeroasă, relațiile sale cu Moscova sunt considerabil diminuate în contextul războiului din Ucraina, necesitatea cunoașterii limbii ruse fiind astfel dificil de justificat de către companiile letone.

Într-un alt amendament, parlamentul de la Riga a votat interzicerea utilizării limbii ruse pe interfețele de utilizator ATM. Dispoziția legală în acest sens, care din nou nu menționează explicit limba rusă, precizează că informațiile de pe ecranele bancomatelor pot fi oferite doar în limbile oficiale ale statelor membre în UE sau candidate la aderare și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Măsură privind ATM-urile va intra în vigoare pe data de 30 ianuarie 2025.

Letonia și celelalte două state baltice foste republici sovietice (Lituania și Estonia) au relații tensionate cu Moscova, ele remarcându-se printre țările cele mai active în susținerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia. Ele oferă astfel Kievului cel mai substanțial ajutor raportat la propriul PIB, respectiv 1,4% din PIB Lituania, 1,1% Letonia și 1,3% Estonia.

De asemenea, cele trei state baltice, acum membre ale UE și NATO, solicită cele mai radicale sancțiuni împotriva Rusiei.