13 mai 2024, ora 10:00

Nu-l prea interesează politica, dar a dat mâna cu toți politicienii întâlniți în cale. Folosind o tactică anume, nea Spiridon din Trebujeni a reușit să se întâlnească - zice el - cu Iurie Leancă, Vlad Filat și cu Maia Sandu. Pe președintă a cunoscut-o chiar la poarta sa, pe când abia candida la înalta funcție. De altfel, poarta lui nea Spiridon întoarce privirile trecătorilor. Cu o mulțime de lucruri pe ea, începând cu steagul Uniunii Europene și terminând cu o mașinuță pentru copii, locul nu are cum să nu atragă atenția.

Prima ce ne-a făcut să ne oprim din drum a fost poarta deosebită. Apoi, am dat cu ochii de gospodarul locuinței. Gârbovit, nea Spiridon se încălzea la soare, pe un scaun improvizat în fața porții. Ne-a primit cu mare drag, pentru că e obișnuit deja cu străinii care-i trec pragul. 

„- Aici e scris „zonă de odihnă”. - De-o vorbă eu și care mai vrea. Și alții se hodinesc. Dar, de când am scris, nu se mai cunoaște scrisul”. 

Mesajele le-a luat de la un miting al democraților, la care a participat și el. S-a ales și cu alte lucruri, pe care, mai apoi, le-a afișat în curte. 

„Câte un galstuc (cravată), când la alegeri. „Privește în viitor”, și acum îl am. L-am pus aici, la tricolor, am pus în niște magneți, așa frumos. - Ca agitația, agitația veneau că... așa este, amu îi tot așa, cred că”. 

Bătrânelul este obișnuit cu turiștii și se bucură când unii dintre ei îi lasă niște bani. 

„- Intră în ogradă, unul - 50, unul 100, unul - 100, pun în buzunar, pun în buzunar. Când le numărăm, 850 de lei. Prodaveața Galea (vânzătoarea) de la magazin zice că ei o să mai vie, ei o să mai vie. Las' să vie. Las' să vie. Cine îți dă 800 amu pe degeaba? - Au mai fost, au mai dat, dar mai puțin. - Vor să-mi deie, să filmeze, filmați. Eu am făcut așa ca să fie frumos pentru mine, mai în scurt”. 

Deasupra porții este imposibil să nu observi o mașină-jucărie. 

„- Mi-au dat-o și mie. - Din măhală aici, avea căruțul și o ducea la gunoi. Ia-ți-o matale dacă îți trebuie. - Cum spune vorba ceea: la pocaz (la demonstrație). Aici, la Orhei, mașina ceea care e arsă stă așa. - Da, măcar nu e...”

Nea Spiridon ne-a rugat să-l iertăm pentru dezordinea din curte. Din cauza bolilor, nu le mai poate face pe toate ca înainte. 

„- Atunci era mai frumos, dar acum, dacă nu-mi trebuie nică, aștept moartea. - Ei, da nu e... Iacă stă căruța așa. Altceva nu e. - Câte steaguri am! Am steaguri, nici nu știu pe unde le mai am”. 

Tot lângă poartă, este afișat drapelul Uniunii Europene. De altfel, sunt mai multe lucruri ce transmit valori europene.

„Așa mergem în generație. Eu azi m-oi duce, dar... - E mai bine, așa se spune Maia Sandu. Poate e mai bine. - Asta când a fost la... Orhei. La Orhei și la Chișinău, dacă vă aduceți aminte. - Ne-o dat de astea și câte-un șarf (fular), mănuși. Și la Chișinău, la Curtea de Apel, pe Tauber au arestat-o, cu Reghina. - Eu mă duc așa, prosto să văd (doar). Mă duceam degeaba, veneam degeaba. Numai așa... - Da, ni se plăteau câte 50 de lei. 

„Primul cu tricolorul, cu Lenin, cu snareadul (muniția), cu al Europei. Pe urmă iarăși câte-oleacă. - Nici nu știu cam de când aicea... Demultișor. - Cam așa, dacă n-ar fi din '96, când a venit la primărie, tricolorurile erau. - De-amu amu nu trebuie nică. Numai sănătate. Numai sănătate. Sănătate și altceva nică. - Mă uit în sus și ascult cucul, mă uit în jos și număr furnicile. Mă mai uit așa și văd rândunelele”.

Și tot singur a întâmpinat Paștele. 

„- Singur. Mi-o adus un nepot un oușor, o jumătate de păscuță. Mi-am luat niște cotlete (pârjoale) de la magazin, le-am pus la prăjit. Ce să faci? Ouă n-am să mai iau așa, măcar să le fierb așa cu sunt. - La nimeni. La nimeni. Nimeni nu a venit, nu mă duc la nimeni. Da' unde să mă duc? El s-a dus la Butuceni, plimbă și mai face câte-o capică (bănuț). La niște măhăleni de-ai lui: na, du-i lui bădica. Nu m-am dus că mi-i rușine. Mi-i rușine că el... - Adevărat a Înviat! - Mulțumesc, asemenea. - Dă, Doamne! Eu măcar să ajung până la toamnă”. 

Este obișnuit nu doar cu turiștii, dar și cu interviurile și cu discuțiile despre politică. Ori de câte ori ajungea vreun politician prin sat, făcea în fel și chip să dea mâna cu el. 

„Aveau ohrană (pază de corp) și eu așa, măcar să culeg din toate câte ceva. - D'ap' cum! Nici nu-ți dădea voie așa. Iaca trebuie să șezi așa: bună ziua, bună ziua. Iurie Leancă a fost prim-ministru, ministru de Externe a fost la noi la Trebujeni. Cum, cum? Ei, care cu întrebări. Amuia de-amu nu se vede. - Amu alții îs la alegeri. Șor, condamnat și iară ține cu rușii. Tre' să auziți cred că radio, că eu televizor am, dar nu lucrează niciunul. Dar radio ascult. Poa' să spună minciuni, poa' să spună și mai drept. Dar... Îi mai mult drept decât minciuni. - Spune și spune. 

Nici pe Maia Sandu nu ați văzut-o. - O fost la noi. Cum am stat la poartă, așa o mulțime de fete. Multe multe, da' ea așa, mărunțâcă ca sângurică așa. - Subțirică așa, da. - Puțin mai joasă, amu poate s-a mai prefăcut oleacă. Da Maia Sandu unde e? Iaca-s eu. Tu ești Maia Sandu? Cu agitația asta înainte de alegeri. Și-am votat-o de-amu”. 

Cum îi stă bine unei gazde ospitaliere, nea Spiridon ne-a petrecut până la poartă, exact așa cum ne-a întâmpinat. 

„- Numai sănătate. Eu mă știu de-amu pe mine. Numai sănătate, bucurie și fericire în familia lor. Altceva ce poți să dorești? - Mulți ani și matale. - Mulți ani și vouă. - Dacă mai trecem, să vă găsim tot aici la poartă. - Dă, Doamne! - Altfel nu ne înțelegem. - Dacă nu mă vedeți la poartă, atunci sunt în ogradă”.

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan