14 mai 2024, ora 11:03

Ce alegem și cu cine ne alegem? Vor încerca să afle în această seară participanții la dezbaterea moderată de jurnalista TV8, Mariana Rață, în cadrul Zilelor Literaturii Române la Chișinău. Cea de-a opta ediție a evenimentului a pregătit un program divers de activități culturale la care vor lua parte zeci de scriitori, jurnaliști, profesori și elevi din România și Republica Moldova. 

Astăzi, la Chișinău încep Zilele Literaturii Române. Pe parcursul zilei, în capitală vor avea loc mai multe dezbateri literare pentru elevi de toate vârstele și profesori cu tematica: „Ce le place elevilor de azi să citească?”, la  Muzeul Național al Literaturii Române. 

Iar seara, de la ora 19:00, la ArtCor, se va decide „Ce alegem și cu cine ne alegem? ”, în cadrul unor dezbateri moderate de jurnalista Mariana Rață, la care vor participa Vitalie Ciobanu, Gheorghe Erizanu, Alina Radu, Oleg Serebrian și Arthur Suciu.

În perioada 14-18 mai, în contextul Zilelor Literaturii Române la Chișinău, elevii de la mai multe licee din municipiul Chișinău, dar și din stânga Nistrului vor avea întâlniri cu scriitori și publiciști precum: Vasile Romanciuc, Vitalie Ciobanu, Oleg Serebrian, Gheorghe Erizanu,  Dumitra Râșnoveanu, Valentina Șcerbani și alții.

Totodată, vor avea loc dialoguri literare cu scriitori și editori, ateliere de scriere creatoare, lecturi de poezie și proză, vernisaje de fotografie, spectacole, un maraton de poezie și muzică și alte activități deosebite dedicate Zilelor Literaturii Române. Intrarea la lecturi și dezbateri este liberă.

Evenimentul este organizat de Asociația Obștească ROST, Editura Cartier și Muzeul Național al Literaturii Române, cu susținerea Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, USAID, Suedia, UKAID.

15 ianuarie 2025, ora 08:15

Pe 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, scriitor, prozator și jurnalist Mihai Eminescu. Tot astăzi, este marcată și Ziua Culturii. 

De-a lungul anilor, mai mulți artiști de la noi i-au adus un omagiu Luceafărului poeziei românești, interpretând melodii pe versurile acestuia.

La 155 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale „De-aș avea…”, compozitorul Anatol Chiriac a înregistrat muzica pentru versurile poetului, cărora le-a dat viață și interpretul de muzică ușoară, Ștefan Petrache, fost membru al formației de legendă Noroc.

 În anii 70, Ștefan Petrache a cântat „Ce te legeni, codrule”, pe muzica lui Mihai Dolgan.

Regretatul Iurie Sadovnic a cântat „Seara pe deal”, poezie a lui Eminescu.

În 2015, Alex Calancea Band și Cătălin Josan l-au elogiat pe Eminescu, interpretând „De-aș avea”, pe muzica lui Anatol Chiriac.

În anul 2021, versurile poemului „O, rămâi” l-au inspirat pe artistul Cristofor Aldea-Teodorovici, care a interpretat, în premieră, piesa pe melodia compusă de regretatul său tată, Ion Aldea-Teodorovici.

În același an, chiar de ziua poetului Mihai Eminescu, trupa Akord a lansat videoclipul unei piese cu versurile din „Ochiul tău iubit”, pe muzica lui Eugen Doga.

Iar poetul Grigore Vieru i-a adus cel mai frumos elogiu lui Eminescu, dedicându-i o poezie, a cărei versuri le-au cântat cele două inimi gemene, Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, România. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani, pe data de 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa. A fost înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. 

Poetul George Călinescu a scris despre moartea lui Mihai Eminescu: 

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scrie Libertatea.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Printre operele sale celebre se numără „Luceafărul”, poezie desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale, cel mai lung poem de dragoste din lume.