Scandalurile recente pe marginea reformării sistemului de justiție au ajuns și la urechile fostului ministru de Externe, Nicu Popescu. Într-o postare pe Facebook, Popescu admite că situația este cu adevărat complicată, însă susține că e mult prea devreme să se facă bilanțul.
„E mare diferența dintre impas și eșec. Situația din justiție este una anormală și problematică, iar rezolvarea acesteia va necesită timp și eforturi susținute – tot așa cum s-a întâmplat în majoritatea statelor în proces de aderare la UE, și chiar cu unele care se află deja în interiorul UE.
În UE toți știau și știu în continuare, că acest proces va fi unul lung și cu obstacole. Contează capacitatea și voința de a continua inclusiv atunci când rezultatele sunt insuficiente, iar obstacolele insurmontabile”, a scris ex-ministrul de Externe.
Nicu Popescu a mai subliniat că problemele din sectorul justiției ne afectează atât în plan interne, cât și în plan extern. Totodată, fostul ministru spune că ar trebui să fim conștienți că reforma justiției nu este niciodată un proces simplu sau rapid, ori liniar.
Popescu a adus exemplul României, care a fost supusă monitorizării pentru reformele sale judiciare timp de 15 ani după ce a devenit membră a UE în 2007.
„Procesul de reformare a justiției a durat aproape două decenii acolo. Și în alte țări, cum ar fi Albania, reformele judiciare sunt încă în curs de desfășurare după aproape un deceniu și progresează cu greu, dar înaintează. Slovacia, Ungaria, Polonia – deja fiind în UE - toate au experimentat dificultăți legate de reforma justiției în interacțiunea lor cu Comisia Europeană. Este important să înțelegem că nu puteam aștepta că Moldova să implementeze reforma într-un mod mai rapid și mai simplu decât aceste țări”, a mai menționat Nicu Popescu.
Precizările lui Nicu Popescu vin în contextul în care reforma din sistemul justiției este dur criticată, iar marți, 14 mai, a luat amploare un nou scandal. Judecătoarea Tatiana Răducanu și-a anunțat plecarea din funcția de membru al celor două comisii ce evaluează integritatea judecătorilor și procurorilor, în urma unor acuzații de legături cu Veaceslav Platon și avocatul Aureliu Colenco, care apără interesele lui Ilan Șor. Scandalul a izbucnit după ce în presă a apărut o scrisoare în care șefa Procuraturii Anticorupție informează despre faptul că Tatiana Răducanu ar avea o relație cu persoane controversate.
PA a descoperit, într-un telefon, sute de mesaje din 2014, în care Platon și Colenco discută despre relația pe care o au cu Tatiana Răducanu. Într-un mesaj, Colenco îl convingea pe Platon că Răducanu „100% ar fi omul lor”. Procuratura Anticorupție susține că există suspiciuni că Veaceslav Platon și Ilan Șor și-ar fi dorit să infiltreze o persoană pe care o pot controla în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor.
TV8 l-a abordat atât pe Veaceslav Platon, cât și pe Aureliu Colenco. Ambii spun că nu țin minte să fi discutat despre Tatiana Răducanu.
„Eu nu țin minte ca eu să duc careva discuții cu doamna Răducanu în privința la careva lucruri, dar eu pot să vă spun așa că aceea că Platon influențează comisia Pre-Vetting, eu am auzit despre asta, dar asta nu este prin intermediul Tatianei Răducanu. Fiind în sistemul judecătoresc, am un deosebit respect față de persoana dată și e posibil să ne fi văzut în 2013, dar de zece ani nu ne-am văzut și discutat cu ea, dar spun că este o persoană foarte onestă”, a spus avocatul lui Șor.
„Referitor la mesaje pot spune că domnul Colenco niciodată nu scrie mesaje sms, avem doar discuții audio. - Dar în discuții audio ați vorbit despre Tatiana Răducanu?- A fost cu zece ani în urmă, în această perioadă am fost în așa furtuni am nimerit, sincer și pe unii oameni i-am uitat, poate au fost, poate nu, sincer vă spun, nu țin minte”, ne-a spus Platon.
De cealaltă parte, în cererea sa de demisie expediată Parlamentului, Tatiana Răducanu susține că acuzațiile invocate în scrisoarea Procuraturii Anticorupție sunt false și nu corespund realității.
Acest articol este finanțat printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin TV8 și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.
