17 mai 2024, ora 10:23

Într-o reacție oferită din partea autorităților centrale de la Chișinău, Biroul politici de reintegrare (BPR) a salutat eliberarea din detenția ilegală a cetățeanului Republicii Moldova Victor Pleșcanov, care a fost privat de libertate în data de 10 iunie 2022 de către structurile de forță de la Tiraspol.

Potrivit Biroului, cazul dat a fost menținut în vizorul permanent al vicepremierului pentru reintegrare, Oleg Serebrian, cu întreprinderea tuturor eforturilor posibile în comun cu partenerii externi și cu sensibilizarea constantă a participanților în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană și a reprezentantului politic de la Tiraspol.

„În apelurile noastre mereu a fost reiterată cererea eliberării imediate și necondiționate a cet. Pleșcanov V. din detenția ilegală, restabilirea drepturilor și libertăților fundamentale ale acestuia, acordarea asistenței medicale necesare”, se arată în notă.

Totodată, BPR a mulțumit pentru implicare activă și conlucrare pe acest caz Misiunii OSCE din Republica Moldova, ambasadelor SUA, Marii Britanii și statelor-membre ale Uniunii Europene în Republica Moldova, Asociației Obștești „Promo-LEX”, apărătorilor drepturilor omului și tuturor celor care au mediatizat și monitorizat permanent cazul respectiv, cu aducerea unei contribuții la eliberarea lui Pleșcanov V.

„Îndemnăm repetat Tiraspolul să dea curs apelurilor noastre și pe alte cazuri individuale de rezonanță, conform exemplelor lui Pleșcanov V. și Glijin A., cu eliberarea neîntârziată și a celorlalți cetățeni ai Republicii Moldova ce sunt ilegal încarcerați și persecutați în regiune: Dimov Al., Menzarari S., Dudnic Vl., Ermurachi M., Malîșev A., Pogorlețchii V. ș.a.”, a mai solicitat Biroul.

Activistul din regiunea transnistreană Victor Pleșcanov, închis de regimul separatist pentru arborarea drapelului Ucrainei și condamnarea invaziei ruse în țara vecină, a fost eliberat din penitenciarul nr. 3 de la Tiraspol. Zona de Securitate scrie că pretinsul lider separatist, Vadim Krasnoselski, ar fi semnat un „decret” privind grațierea lui, deși anterior a refuzat să facă acest lucru. Pleșcanov ar fi mers acasă joi, 16 mai.

Victor Pleșcanov a declarat pentru sursa mai sus menționată că este recunoscător celor care au făcut demersuri ca eliberarea lui să fie posibilă. El a exprimat recunoștință Misiunii OSCE în Moldova, Ambasadei Statelor Unite ale Americii, Ambasadei Marii Britanii în Moldova și altor misiuni diplomatice și organizații neguvernamentale.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.