Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1032: Gluma lui Zelenski, dezvăluire rară și premieră pe front! Ungaria cere oficial ajutorul României

investigații

/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției

19 mai 2024, ora 23:32

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.

/VIDEO/ Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! Imobile și mașini de lux, cumpărate de Vlad Andronachi cu banii sustrași din BEM
/VIDEO/ Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale
/VIDEO/ Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/FOTO/ Surpriză pentru vameșii de la Costești. Ce au descoperit în mașina unui moldovean, care se întorcea din Slovacia
/FOTO/ Surpriză pentru vameșii de la Costești. Ce au descoperit în mașina unui moldovean, care se întorcea din Slovacia
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1032: Gluma lui Zelenski, dezvăluire rară și premieră pe front! Ungaria cere oficial ajutorul României
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1032: Gluma lui Zelenski, dezvăluire rară și premieră pe front! Ungaria cere oficial ajutorul României

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

missing
20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic. 

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva  nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”. 

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.   

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.   

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră. 

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”. 

Lipsa semnăturilor electronice 

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte. 

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări. 

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți. 

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția  a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme. 

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția  a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau. 

Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari. 

Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi

Astfel, softul  „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign 

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând. 

Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică. 

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”. 

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună  în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice. 

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.

Uniunea Europeană se pregătește să ajute financiar Republica Moldova, dacă Federația Rusă va opri furnizarea de gaz de la 1 ianuarie, declară președinta Parlamentului European. /De anul viitor, producătorii de carne de la noi vor putea exporta în Uniunea Europeană carne marinată și cârnăciori. Cererile în acest sens pot fi depuse deja la ANSA. /CNA anunță că a aplicat amenzi în valoare de peste 10 milioane de lei, cetățenilor care și-au vândut votul la prezidențiale și la referendumul din această toamnă.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Se așteaptă întreruperi la energia electrică, iar tariful la lumină ar urma crească dacă rusii vor înceta livrările gaz în regiunea transnistreană. Sunt declarațiile facute de șefa statului într-o conferință de presă. /Zi de proteste la Parlement. Profesorii, angajați de la Serviciul Hidrometeo dar și de la Calea Ferată au ieșit împreună în stradă pentru a cere salarii decente, după care s-au retras ca să lase loc fermierilor. /Cei care vor cumpăra voturi la următoarele alegeri riscă pedepse mai dure. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost aprobat azi în prima lectură la ședința Parlamentului.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Scandal și îmbrânceli, azi, în fața Guvernului. Fermierii care protestau în timp ce cabinetul de miniștri era în ședință, au încercat să intre cu forța în clădirea executivului. /Șefului direcției mobilitate urbană, Vitalie Mihalache, reținut luni într-un dosar de corupție, a fost adus astăzi în instanță unde procurorii au cerut mandat de arest în izolator pe numele lui. /Fugarul Ilan Șor și Marina Tauber rămân pe lista persoanelor vizate de măsuri restrictive pe teritoriul UE. Tribunalul Uniunii Europene a respins recursul celor doi, care au cerut anularea sancțiunilor și despăgubiri financiare.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Șoferul care a provocat tragicul accident de la Edineț, din acest weekend, în urma caruia trei oameni au murit a fost plasat în arest preventiv. Tânărul de 19 ani își va petrece următoarele 30 de zile după gratii. /Încercările lui Vlad Filat de a scăpa de statutul de condamnat penal s-au soldat cu eșec. Curtea Supremă de Justiție a declarat irevocabilă hotărârea prin care Vlad Filat a fost condamnat la închisoare pentru corupție. /Se așteaptă alegeri anticipate în Germania, după ce cancelarul Olaf Scholtz a fost demis din funcție prin vot de neîncredere.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Doi funcționari de la direcția Mobilitate Urbană și 5 reprezentanți ai unor agenți economici au fost reținuți azi de CNA. Aceștia sunt acuzați de corupție pasivă și activă. /Republica Moldova intră de astăzi, oficial, în stare de urgență în energetică. Ce presupune această măsură. /În 2025, la Chișinău va fi deschisă prima ambasadă a Israelului. Anunțul a fost făcut de ministerul de externe.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Pedagogii au protestat astăzi în față Parlamentului. Aceștia au cerut salarii mai mari cu cel puțin 15 la sută și nu 9 procente, cât le oferă statul. /Moldovagaz anunță ca a suplinit în totalitate cantitatea necesară de gaz pentru această iarnă și dă asigurări că nu vom mai avea parte de scumpiri în acest sezon rece. /Înainte de asta, în cadrul unei ședințe care a durat până la ora 3 dimineața, parlamentul a votat pentru instituirea stării de urgență în energetică.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Procurorul general și șeful SIS au fost audiați astăzi în Parlament pe subiectul coruperii alegătorilor. Aceștia au prezentat ultimele date și au răspuns la întrebările deputaților. /Tot la ședința de astăzi, premierul Dorin Recean va cere instituirea stării de urgență în energetică, iar moțiunea de cenzură inaintată de BCS împotriva guvernului ar urma să fie supusă votului. /Miniştrii de interne din Uniunea Europeană au luat decizia aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei de la 1 ianuarie 2025.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
???? Guvernul va cere mâine, parlamentului instituirea stării de urgență în energetică. Cabinetul de miniștri a votat astăzi necesitatea instituirii acestei măsuri. ???? Stare de urgență în domeniul economiei pentru 30 de zile și în regiunea transnitreană, aprobată de așa- zisul „parlament” de la Tiraspol. Între timp, Chișinăul anunță că ia în calcul plata compensațiilor pentru locuitorii din regiune, care riscă să rămână fără gazul rușilor de la 1 ianuarie. ???? Președintele oficiului teritorial a lui Șor din Dondușeni urmează să compară in fața magistraților, fiind învinuit de acceptarea finanțării ilegale. Este al treilea om din cercul fugarului care este trimis pe banca acuzaților de la începutul acestei săptămâni.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Ministerul Muncii anunță ca 90 de procente din cetățenii care au cerut compensații pentru luna noiembrie au fost declarați eligibili. Ajutoarele ar urma să fie disponibile începând cu ziua de mâine. /După ce ieri, sindicatele din învățământ au cerut o majorare de cel putin 15 la suta la salarii și au anunțat proteste, ministerul educației a declarat că a pornit discuții cu cei de la finanțe pentru a veni cu măsuri adiționale, fără a menționa însă despre ce este vorba. /Războiul din Ucraina va continua până când obiectivele stabilite de Putin vor fi atinse, anunță Kremlinul care ii cere Ucrainei să renunțe la ambiția sa de a adera la NATO și să se retragă regiunile pe care Rusia le-a revendicat. Cum a răspuns Kievul.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Nemulțumiți de faptul ca de anul viitor, salariile le vor fi majorate cu doar 9 la sută, pedagogii vor ieși vineri la protest. Sindicatele din educație cer pentru început o majorare de cel puțin 15 la sută. /Pe data de 16 decembrie va fi clar dacă rușii vor continua să livreze gaz în regiunea transnistreana. Luni este ultima zi în care Gazprom poate solicita tranzit prin intermediul altui gazoduct decât cel al Ucrainei. /Ion Ceban acuza administrația pieței centrale de colectare ilegală de taxe și cere demisia directorului actual. Ce spun comercianții, aflați în jurnal.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Decizie fără precedent în România. Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, urmând ca procesul electoral să fie reluat de la zero. /Ping pong de acuzații între cei demiși după majorarea tarifelor la gaz. În timp ce fostul ministru al Energiei il învinuiește pe șeful de la Energocom de situația creată, cel din urmă afirmă ca Parlicov trebuie să-și asume acest eșec. /Regiunea transnistreană a anunțat stare de urgență economică, în condițiile în care nu se știe dacă de la 1 ianuarie, Rusia va mai livra gaz malului stâng. Cum se răsfrânge această situație asupra malului drept, aflati în continuare.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Premierul l-a demis din funcție pe ministrul Energiei, Victor Parlicov și a cerut ca șeful Energocom, dar si Oleg Tofilat să fie eliberați din functii. Recean urmeaza să ceară în Parlament instituirea strării de urgență în energetică. /Socialiștii și comuniștii cer demisia guvernului Recean. 26 de deputați au înaintat, în Parlament, documentul, acuzând executivul ca nu a reușit să evite criza energetică din țară. /ANI îl acuză pe deputatul neafiliat, Vasile Bolea de faptul că nu a declarat venituri în valoare de peste 200 de mii de lei în declarația de avere din 2018-2019, pe cand era deputat socialist.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Mai multe categorii de bugetari, între care și profesorii se vor alege cu o majorare de salarii de doar 9%, în 2025. Aceasta aeste prevăzută în proiectul legii bugetului, aprobat de Guvern la câteva zile după majorarea cu 30 la sută a tarifului la gaz. /Ministra sanătății a cerut demisia medicului de pe ambulanță implicat în scandalul de la Ialoveni. Cei de la CNAMUP afirmă că investigația e încă în desfăsurare, iar o decizie pe acest caz încă nu a fost luată. /Un incendiu a mistuit astăzi un apartament cu două camere din sectorul Ciocana al capitalei. Pentru a evita o tragedie, pompierii i-au evacuat pe toți vecinii.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Autoritățile au gestionat prost situația din domeniul energetic, iar între instituțiile responsabile s-a înregistrat lipsă de comunicare. Sunt concluziile făcute de experții energetici în urma audierilor de azi din parlament pe subiectul majorarii prețurilor la gazele naturale. /Încă o dronă rusească a căzut pe teritoriul Republicii Moldova. De data aceasta, dispozitivul a fost gasit la Orhei. Ucraina va primi un nou ajutor militar de la SUA în valoare de 725 milioane de dolari. Se întâmpla cu două luni înainte de investirea lui Donald Trump, a cărui poziție față de războiul din țara vecină, încă nu este clară.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Scumpirile la gaz vor afecta nu doar consumatorii casnici, dar și întreprinderile mari. Companiile farmaceutice ar putea să renunțe la fabricarea unor medicamente, iar hotelurile ar putea deveni mai scumpe cu 10 la sută. /Săptămâna trecute, peste 180 de copii cu vârsta de până la 5 ani au fost internați în spitalele din Chișinău cu infecții respiratorii. Numărul cazurilor a crescut, în ultima perioadă, anunță direcția generală asistență medicală din cadrul Primăriei. /Legislativul din Romania va fi format din 7 partide. Au fost anunțate rezultatele preliminare, care arată că PSD, AUR, PNL, USR, SOS România, UDMR și Partidul Oamenilor Tineri vor face parte din Senat și Camera Deputaților.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
ANRE a scumpit gazul cu 3 lei și 62 de bani, majorare care vine la pachet și cu scumpirea căldurii centralizate din Chișinău și Bălți. Decizia a fost luată pe fundalul unui protest organizat de socialiști și simpatizanții lor. /În acest context, socialiștii și comuniștii pregătesc o nouă moțiune de cenzură împotriva guvernului Recean si vor alegeri anticipate. Ei consideră că guvernarea nu este capabila să gestioneze situația actuală din domeniul energetic. /Maia Sandu se arată îngrijorată de instaurarea unei guvernări pro-ruse în România dupa alegerile prezidențiale și parlamentare. Cu ce îndemn a venit președinta.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor prezidențiale și cel de-al ldoilea mandat al Maiei Sandu. În timp ce magistrații examinau demersul, afară, socialiștii și simpatizanții lor au organizat un protest scurt prin care au cerut renumararea voturilor. /Curtea de Apel Bălți va rămâne fără judecători. 12 magistrați de acolo, între care și președintele interimar demisionează. Se anunță plecări și la Cahul, dar și la Comrat. /Localnicii din Bîrnova, Ocnița s-au trezit azi dimineață cu bubuituri și explozii, iar un punct de trecere al frontierei moldovenești si-a sistat temporar activitatea. Rușii au atacat cu rachete hidrocentrala de la Novodnestrovsc, de lângă granița cu Republica Moldova.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Rușii ar putea lăsa fără gaz regiunea transnistreană de la 1 ianuarie. Asta ar putea duce la o catastrofă umanitară în stânga Nistrului și la scumpiri simțitoare pentru cetățenii de pe malul drept, afirmă premierul Dorin Recean. /ANRE va decide vineri dacă majorează tarifele la gaz, iar săptămâna viitoare, legislativul va organiza dezbateri publice pe acest subiect. Experții cred că majorările au fost impuse de Gazprom pentru a nu lăsa stânga Nistrului fără gaz. /Bunurile obținute fraudulos vor putea fi confiscate chiar dacă vor fi înregistrate pe persoane terțe. Guvernul a votat azi mai multe modificări la mecanismul de confiscare a bunurilor.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
În prag de iarnă, am putea plăti mai mult pentru gaz. „Moldovagaz” a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică o cerere de majorare a prețului. Cu cât am putea plăti mai mult! /Procuratura anticorupție anunță că Interpol a acceptat cererea de revizuire a refuzului din 2020 de a-l anunța pe Vladimir Plahotniuc în căutare internațională. O decizie în acest sens ar urma să fie luată în câteva luni. /Risc de explozie la Vadul lui Vodă, unde pompierii au scos dintr-o casă cuprinsă de flăcări mai multe butelii cu gaz. Din fericire, nimeni nu a avut de suferit.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Șoc și surpriză la alegerile din România. Candidatul independent Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe locul doi s-a clasat Elena Lasconi, care a fost și în topul preferințelor alegătorilor din Republica Moldova. /La 5 ani de când a fugit din țară, ANI a constatat nereguli in averea lui Ilan Șor. Acesta nu ar fi declarat peste 10 milioane de lei pe vremea când era primar și deputat. /Un marș de solidaritate față de femeile din țara noastră, supuse violenței a fost organizat astăzi în capitală. De la an la an, statisticele devin tot mai îngrijorătoare, afirmă ONG-urile.

„Se distribuie masiv o listă pe rețele sociale. E photoshopată”: Ce salarii ridică de fapt deputații din Moldova
„Se distribuie masiv o listă pe rețele sociale. E photoshopată”: Ce salarii ridică de fapt deputații din Moldova
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/VIDEO/ Verde-n ochi: Gazul otrăvit al Rusiei. Cum Moldova a ajuns din nou în capcana Gazprom?
/VIDEO/ Verde-n ochi: Gazul otrăvit al Rusiei. Cum Moldova a ajuns din nou în capcana Gazprom?
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
Criză de specialiști în funcții bine plătite! Spicherul Parlamentului: „E foarte complicat să atragi oameni potriviți”
Criză de specialiști în funcții bine plătite! Spicherul Parlamentului: „E foarte complicat să atragi oameni potriviți”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.