Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 957: Record macabru, explozii în Crimeea și lovitură de ziua lui Putin! „Negustorul morții” revine în joc

investigații

/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției

19 mai 2024, ora 23:32

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.

/VIDEO/ Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! Imobile și mașini de lux, cumpărate de Vlad Andronachi cu banii sustrași din BEM
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni jurnalist TV8.md, reporter TV sau editor video
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni jurnalist TV8.md, reporter TV sau editor video
Fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, invitat astăzi, la „Новая неделя”. De la 19:55, la TV8
Fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, invitat astăzi, la „Новая неделя”. De la 19:55, la TV8
Fata de 14 ani din Ungheni, găsită după două săptămâni de la dispariție. Starea minorei
Fata de 14 ani din Ungheni, găsită după două săptămâni de la dispariție. Starea minorei
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretele lui Vasile Tarlev, Bitcoinul Nataliei Morari și cine stă în spatele Victoriei Furtună
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretele lui Vasile Tarlev, Bitcoinul Nataliei Morari și cine stă în spatele Victoriei Furtună
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 956: Atac la Kiev, explozii la Odesa și alertă din Polonia! Zelenski își va prezenta planul aliaților
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 956: Atac la Kiev, explozii la Odesa și alertă din Polonia! Zelenski își va prezenta planul aliaților

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretele lui Vasile Tarlev, Bitcoinul Nataliei Morari și cine stă în spatele Victoriei Furtună

missing
07 octombrie 2024, ora 08:24

Ce au în comun Vasile Tarlev și  Natalia Morari? Automobilele pe care le folosesc cei doi candidați la funcția de președinte ne-au deschis ușa spre o parte a vieții fostului premier din perioada regimului Voronin, pe care acesta a reușit să o țină în mare secret până acum. Vă spunem astăzi la Cutia Neagră PLUS despre afacerile profitabile din UE și cetățenia europeană a pro-rusului Vasile Tarlev. Ce nu a spus Natalia Morari despre investiția sa în Bitcoin? Din ce surse financiare trăiește, cine stă în spatele fostei procurore Victoria Furtună și cine sunt preoții care i-au făcut campanie electorală?

Afaceri prospere în Uniunea Europeană

Vasile Tarlev este candidatul la funcția de președinte al Partidului “Pentru Viitorul Moldovei”, înregistrat cu 5 luni în urmă. 

În cursa pentru fotoliu de președinte, el se bucură însă și de susținerea lui Vladimir Voronin și a Partidului Comuniștilor. ”Eu am să fiu alături, eu îl susțin. Nu numai în campania electorală, dar am să-l susțin și pe parcurs, după ce va fi ales președinte. Am să împărtășesc experiența pe care eu am avut-o ca președinte timp de opt ani”, l-a asigurat Voroni pe Tarlev.

Partidul Comuniștilor, care îl sprijină pe Tarlev, s-a înregistrat în campania pentru referendum cu opțiunea “Nu”. Aceeași opțiune a expus-o public și fostul premier. „Având în vedere toate argumentele interne și externe, voi vota împotriva acestui referendum. Asta este spălare de bani, este praf în ochi și o încercare de manipulare” a declarat Tarlev în cadrul unei emisiuni televizate.

Chiar dacă Tarlev nu vrea în Uniunea Europeană, familia acestuia s-a cuibărit în România, stat membru UE. Soția candidatului, Greta Tarlev, și-a luat anul trecut salariul de la o companie de transport rutier de mărfuri, înregistrată în Iași. 

TAROGOTRANSPORT a fost înființată în 2022 de fiica cea mai mare a lui Vasile Tarlev, Corina. Afacerea familiei a devenit rapid profitabilă. În primul an de activitate, firma de transport a declarat venituri de peste 10 milioane de roni, adică peste 2 milioane de euro. 

În exact aceeași perioadă, tot la Iași, și-a deschis firmă și cealaltă fiică a familiei Tarlev - Cristina. Compania CUN AUTO RENTALS oferă în chirie, în România și în R. Moldova,  mașini de lux, în mare parte Mercedesuri și BMW-uri.

Soțul Cristinei este Nicolai Usatîi, fiul lui Mihai Usatîi, patronului clubului de fotbal Petrocub Hâncești. La ultimile alegeri parlamentare, Mihai Usatîi a candidat pe listele Partidului Consolidării și Dezvoltării Moldovei, condus de Ion Chicu.

Întreaga familie Tarlev dețin și cetățenia Bulgariei, un alt stat membru UE. 

Și dacă soția și fiicele și-au găsit norocul peste Prut, atunci Vasile Tarlev îl caută la Moscova. „R: Dumneavoastră totuși suntem mai mult pro-est, în condițiile în care copii dumneavoastră s-au realizat în vest, în România.

VT: Dacă copii mei au companie înregistrată în România, asta nu contravine legii. MUSCA  Că au unii business - un copil sau un prieten sau un frate, să fie sănătoși. Dacă le este convenabil, nu este o problemă”, ne-a spus Tarlev.

Familia în UE, el cu gândul la Moscova

În primăvara acestui an, Tarlev, alături de mai mulți reprezentanți ai grupului Șor, au participat, la Moscova, la evenimentul de lansare a organizație Evrazia, asociată Kremlinului și lui Ilan Șor. „Nouă ne-au spus povești frumoase: “Haideți să distrugem Uniunea Sovietică. Va veni o altă uniune - acolo vom trăi mai bine, vom fi mai bogați”. Dar noi am căzut în capcană. Toți. Și înțelegem că bine nu avem de unde aștepta”, a declarat fostul prim-ministru la lansarea Evrazia. 

Pentru Cutia Neagră Plus, Tarlev declară că însă că nu este împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dar, consideră fostul prim-ministru, nu suntem încă pregătiți. „Eu nu sunt împotriva Uniunii Europene, sunt însă împotrivă ca să aderăm la o uniune sau alta nepregătiți. Să ne dezicem de Vest, e o greșeală națională. De aceea, eu sunt pentru o colaborare echilibrată, folosind la maxim potențialul, pentru a pregăti țara de aderare la Uniunea Europeană. Când va fi? vom trăi și vom vedea”, a spus acesta.

La Moscova, Tarlev spune că a fost delegat de Consiliul de Administrație al Congresului Internațional al Industriașilor și Antreprenorilor.

„VT: Eu îndeplinesc nu inițiativele mele, nu indicațiile moldovenești, dar, ca președinte (nr. al ICIE), eu îndeplinesc decizia consiliului acestei organizații și particip la diferite forumuri.

R: Pe dumneavoastră nu vă deranjează că această organizație (nr. Evrazia) este folosită de Ilan Șor în scop electoral și de destabilizare a Republicii Moldova?.

VT: Asta nu e treaba mea. Nu am nimic cu acea organizație și nu e treaba mea. Nu am nimic cu acea organizație și nu e treaba mea. Dacă eu acolo era funcționar, dacă eram membru fondator sau angajat, vă răspundem la această întrebare.

R: Deci vă deranjează sau nu că Ilan Șor folosește această organizație?

VT: Da ce am eu cu Ilan Șor? Dacă vă deranjează pe dumneavoastră și aveți alergeie, clarificați-vă”, ne-a spus Vasile Tarlev.

Candidatul susținut de comuniști este și președintele Consiliul de Administrație al Congresului Internațional al Industriașilor și Antreprenorilor, cu sediul în capitala rusă. Președinte al acestei organizații este Artiom Ciaika, fiul fostului procuror general al Rusiei Iurie Ciaika. Fratele lui Artiom, Igor Ciaika, este fostul partener de afaceri al lui Igor Dodon. 

În preajma alegerilor prezidențiale din 2016, Vasile Tarlev a fost decorat de președintele rus Vladimir Putin cu “Ordinul Prieteniei”. La acele alegeri, Tarlev a depus actele pentru a fi înscris în cursa electorală, dar CEC a refuzat să-l înregistreze, pe motiv că pachetul de acte nu corespundea cerințelor.  În CV-ul depus la CEC în calitate de candidat la prezidențialele din acest an, Tarlev notează că a fost decorat cu Ordinul Republicii de către Vladimir Voronin, dar uită să menționeze că a primit un ordin și de la președintele rus.”Îl am și mă mândresc cu el. Sunt primul cetățean care a primit acest ordin. Nu l-am scris că nu am vrut. Nu a încăput. Eu le-am pus doar pe cele mai principale”, se apără acesta.

Afacerile din Moldova

În Republica Moldova, Vasile Tarlev este co-fondator al câtorva afaceri. Tarus International SRL este prima companie fondată de Tarlev, după ce și-a dat demisia din funcția de prim-ministru. Firma, specializată în producerea și transportul energiei electrice și a gazelor, nu a înregistrat niciun venit oficial în ultimii 9 ani. Partenerii săi în afacere sunt Veaceslav Afanasiev, fost viceministru al Economiei în Guvernul Tarlev, și Virgiliu Rusu, adjunctul lui Tarlev din Congresul Industriașilor si Antreprenorilor. Rusu a fost în trecut director al mai multor companii vinicole din Crimeea, de până la anexare.

Provis Prim SRL este cea de-a doua afacere a fostului premier. A fost lansată în 2010 și este de fapt o companie de pază. Tarlev este acționar minoritat aici, iar principalul acționar este Constantin Boeștean, fost rector al Academiei de Poliție și membru al Biroului Politic al Platformei DA. La fel ca și prima companie, nici asta nu declară niciun venit în ultimii 10 ani.

A candidat fără succes

În spațiul public moldovenesc, Vasile Tarlev este cunoscut mai ales pentru activitatea sa de prim-ministru, în perioada regimului comuniștilor. A fost cel mai longeviv premier al Moldovei. A condus guvernul timp de 7 ani, iar în 2008 a cedat funcția Zinaidei Greceanu, unul dintre actualii lideri ai PSRM.

Nu a renunțat la politică. În vara lui 2008, înființează organizația “Prietenii Rusiei în Republica Moldova”, iar la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 îl găsim în capul listei de candidați ai Uniunii Centriste din Moldova.

La alegerile anticipate din 29 iulie 2009, a făcut echipă cu un alt fost prim-ministru, Dumitru Braghiș, pe care l-a secundat pe lista Partidului Social-Democrat. 

Își încearcă din nou norocul în 2014. De această dată deschide lista de candidați ai Partidul Renaștere. De fiecare dată rezultatele sunt modeste și nu reușește să ajungă în Parlament.   

Omul lui Șor?

Dispare din peisajul politic și reapare peste 10 ani, în februarie 2024. Este ales președinte al „Partidul pentru Viitorul Moldovei”. La câteva luni, Tarlev ajunge în centrul unui scandal politic. Vasile Mereuță, vicepreședinte al partidului, l-a acuzat pe fostul premier că s-a vândut lui Șor. „Când a plecat la Moscova, eu am simțit că el are legături cu Șor. După asta am avut informații că el partidul l-a vândut lui Șor. Ei spun că nu e corect. Dar fondatorul la forumul Evrazia este Șor”, a spus Mereuță într-un video posta pe facebook.

„VT:Nu știm așa ceva. Nu mă interesează acuzațiile nefondate a cuiva. Lasă să se ducă să se adreseze în judecată, eu cu bârfele nu mă ocup.

R: Dumneavoastră sunteți unul dintre canidații lui Ilan Șor?

VT: Nu! Categoric”, ne-a spus candidatul al președinție.

Până să intre în politică, Vasile Tarlev a deținut funcția de director al companiei Bucuria. Chiar în ajunul numiri în funcția de premier, conducerea Bucuria a depus o plângere penală pe numele lui Tarlev. Era acuzat că ar fi prejudiciat compania cu 1,8 milioane de dolari, faptă pentru care a fost poreclit “Bombonel”. Procurorul General a refuzat atunci să deschidă un dosar penal. 

Două apartamente și mașina fiicei

În declarația de avere depusă la CEC pentru 2023, Tarlev indică salariul de 2300 de lei românești al soției, 7 mii de lei din arenda pământurilor și 360 de mii de euro din vânzarea unui imobil. 

Soții Tarlev deține două apartamente - de 53 și 70 de metri pătrați și o casă. Unul dintre apartamente a intrat în proprietatea soților Tarlev anul trecut. Vasile Tarlev mai declară că deține aproape 35 de mii de euro în mai multe conturi bancare din Republica Moldova și România.

Deși Tarlev nu declară niciun automobil, Cutia Neagră Plus a aflat că acesta conduce un Mercedes cu numere românești. Mașina aparține companiei CUN AUTO RENTALS, fondată de Cristina și Nicolae Usatîi, fiica și ginerele acestuia. Mașinile sunt ușor de indentificat, deoarece sunt înmatriculate în București și folosesc pe numere de înmatriculare literele CUN. 

Apartamentul fiului și bitcoinul

O mașină de la aceeași companie conduce și o altă candidată la funcția de președinte - Natalia Morari. Aceasta a fost văzută de mai multe ori la volanul unui Mercedes GlE 4MATIC cu numere de București și aceeași serie CUN. Morari indică acest automobil și în declarația sa de avere depusă la CEC. 

Exceptând automobilul, candidata menționează că deține în uz un apartament de 176 de m.p. Este apartamentul despre care a declarat anterior că îi aparține copilului său de trei ani. „R: Dar acum unde locuiți dacă v-ați vândut apartamentul. NM: Hm? Acum unde locuiți. În apartament care este al fiului meu”, a spus Morai într-un interviu recent.

Luxosul penthouse, situat în sectorul Botanica al Capitalei, chiar la intrarea în Parcul Valea Trandafirilor, a aparținut controversatului businessman Veaceslav Platon, tatăl copilului Nataliei Morari. După ce a fost eliberat din închisoare în 2020, urmare a deciziei de revizuire, anunțate de procurorul general Alexandr Stoianoglo, Platon a locuit în acest apartament până în momentul în care a fugit din țară la Londra.

Natalia Morari a deținut anterior propriul apartament în sectorul Buiucani al Capitalei. L-a vândut însă câțiva ani în urmă și, spune ea, a investit banii în cripto valută.  „Eu ca să am această publicitate, posibilitate să fac mai multă publicitate pentru că am majorat bugetele. Eu am vândut bitcoin. Aveam eu un bitcoin, cine va asculta si cine pricepe la asta, eu am reușit să investesc în bitcoin... eu mi-am vândut apartamentul in 2021, și în 2022 eu am investit banii care au mai rămas eu am investit în bitcoin când el costa 16 sau 18 mii de dolari, dar pe urma el a crezut la 70”, spune aceasta.

Chiar dacă afirmă că investiția în bitcoin, făcută la sfârșitul anului 2022, i-a adus un venit de 70 de mii de euro, în declarația de avere de la CEC pentru 2023, Morari nu indică venituri din vânzarea criptovalutei. 

O analiză rapidă a informațiilor de pe o platformă de schimb a criptomonedei confirmă în mare parte explicațiile oferite de Natalia Morari. În mod surprinzător, candidata, care pentru prima dată în viață a cumpărat cripto valută, a făcut achiziția în cea mai bună zi din an, atunci când bitcoinul costa cel mai ieftin. Mai mult ca atât, l-a vândut, aparent, în momentul în care criptovaluta ajunsese la cel mai mare preț. Da, înțeleg că pentru voi faptul că un jurnalist moldovean își investește banii liber în criptemomonede vi se pare incredibil, prea intelectual și irealist și prin urmare, amuzant. Înțeleg foarte bine că toate icoanele voastre de la harvard abia se descurca cu tabla inmulțirii”, le-a spus Natalia Morari pe criticii săi.

Campania electorală pe banii din bitcoin și genți

Bitcoinul, o geanta Chanel de 10 mii de dolari și două ceasuri Rolex și Chanel, cu valoare comună de 15 mii de dolari, sunt aparent toate proprietățile pe care le deține Natalia Morari. În declarația sa de avere, nu se regăsesc alte genți de lux cu care a fost surprinsă anterior în poze. 

Candidata notează în declarația de la CEC că a vândut anul trecut mai multe accesorii și haine de brand pe care le deținea, unor magazine care le vând ulterior la mâna a doua. Aceste tranzacții i-au adus însă venituri modeste - în jur de 20 de mii de lei. 

Alte 84 de mii de lei, Natalia Morari, notează că le-a obținut din darea în arendă a echipamentului TV pe care îl deține. 

Fiul său a obținut venituri mai bune, de 36 de mii de euro, prin donație. Într-un interviu, fugarul Veaceslav Platon, aflat sub sancțiuni internaționale, a dezvăluit că el este cel care îl întreține financiar pe copil. 

Întrecut pro-europa, astăzi împotriva referendumului

Natalia Morari a fost în trecut o faimoasă jurnalistă tv, cunoscută pentru discursul său pro-european și antioligarhi. 

Din 2021, după ce și-a afișat relația amoroasă cu Veaceslav Platon, a adoptat însă un discurs rezervat față de UE. Este un critic deschis al referendumului privind integrarea R. Moldova în UE și pledează pentru boicotarea plebiscitului. ”NM: Asta nu are nicio legătură cu integrarea europeană. Asta nu ne va apropia nicidecum de UE. Nu am de gând să particip la acest „banchet”.

R: Pledați PENTRU BOICOT?

NM: Pledez pentru boicot prin neparticipare”, a declarat canidata în cadrul unei emisiuni televizate. 

Înaintea lansării campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, Morari a încercat să joace rolul unui mediator între partidele politice de opoziție pentru alegerea unui candidat unic. La discuțiile organizate de ea au participat însă în mare parte partide cu viziuni de stânga și pro-rusești. 

De numele Nataliei Morari sunt legate mai multe controverse, cea mai importantă se referă la rolul pe care l-a jucat în timpul protestelor din 7 aprilie 2009. 

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale, Natalia Morari o are alături pe fosta judecătoare Tamara Chișcă-Doneva, bănuită în trecut de colaborare cu Veaceslav Platon,  și de un avocat al controversatului businessman fugar.

Am apelat-o pe Natalia Morari pentru o reacție. Candidata a fost de acord să se întâlnească cu echipa Cutiei Negre Plus. Când am revenit pentru a stabili detaliile, aceasta nu a mai răspuns la apelurile și mesajele noastre. 

Favorita preoțimii

Victoria Furtună s-a înscris în cursa electorală în calitate de candidat independent. În atenția publică, Furtună a intrat în martie 2024, când și-a dat demisia, cu scandal, de la Procuratura Anticorupție. Atunci, ea a acuzat Serviciul de Informații și Securitate de presiuni. Acuzații similare a lansat public și Natalia Morari, în momentul când a anunțat despre relația sa amoroasă cu Veaceslav Platon. SIS a respins acuzațiile în ambele cazuri.

La sfârșitul lui iulie, Victoria Furtună a anunțat că urmează să candideze la funcția de președinte. Fosta procuroare a făcut anunțul de la Tiraspol, pe fundalul drapelelor separatiste și cu un porumbel alb în mână. Atunci, Furtună declara pe un ton sumbru că vrea să salveze Republica Moldova de război. Nu a menționat însă cine și de ce ar vrea să ne atace.

Necunoscută până mai ieri, Victoria Furtună a ajuns favorita la Președinție a mai multor fețe bisericești. Unul dintre admiratori este chiar Marchel, Episcopul de Bălți și Fălești. În cadrul unei întâlniri preoțești de la Catedrala Eparhială din Bălți, Marchel îi îndemna pe cei prezenți să o susțină pe fosta procuroare la alegeri. „Ați privit pe ecran o femeie firavă, creștină, o mamă duioasă și o soție cinstită. Victoria Furtună totuși s-a ridicat împotriva acestora. Permiteți-mi, în numele dumneavoastră, să-i mulțumim. Permiteți-mi, în numele dumneavoastră, să-i dorim și la mai mult și la mai mare. Permiteți-mi, în numele dumneavoastră, să-i dorim să ajungă factor decizional în țară”, a spus Marchel.

Se întâmplă după ce mai mulți preoți care aparțin de Mitropolia Moldovei au călătorit la Moscova cu un scop necunoscut.

Oamenii lui Șor îi fac campanie electorală

Potrivit portalului deschide.md, Furtună este însoțită mereu la întâlnirile electorale din țară de activiștii Blocului Victoria, coordonat de fugarul Ilan Șor. Mai exact, la lansarea în campanie, care a avut loc în Hâncești, de organizare s-au ocupat Nicolai Vornicov, Ion Gliga și Olesea Baciu, coordonatorii activiștilor Șor din raionul Hîncești.

Zilele trecute deschide.md a publicat o înregistrare audio din care reiese că Victoria Furtună ar fi candidatul Blocului Victoria în aceste alegeri. Vocea ar aparține liderului organizației teritoriale „Șansă” din Dondușeni, Cristina Crudu, care le spune activiștilor de partid că acestea sunt indicați venite direct de la Șor. „Este rugămintea să ducem informația către activiști, cuva prin șoaptă, să nu se observe că în spatele Victoriei Furtună stă Blocul electoral Pobeda. Adică că Șor are o legătură cu Victoria Furtună. Dacă doamna o să ajungă până atunci și nu va fi scoasă, atunci trebuie de votat pentru dânsa. Mai sunt candidați înregistrați - planul B,C,D,E, cum am zis și... dar la moment informația e asta”, le-a spus aceasta colegilor săi.

Victoria Furtună a ignorat apelurile și mesajele noastre, dar într-un comentariu pe canalul său de Telegram, candidata răspunde acuzațiilor cu o întrebare: „De când susținerea unui candidat a devenit o infracțiune? Oamenii nu mai au dreptul al opinie sau statul democratic e doar o inscripție în Constituție?”, a scris Furtună pe Telegram.

În 2021, Victoria Furtună a candidat la funcția de procuror general interimar. A pierdut însă în fața lui Dumitru Robu. Atunci, Furtună promitea să fie un procuror integru și o aducea drept exemplu pe președinta Maia Sandu. „Eu cred că Procuratura are nevoie de o reformă, iar această reformă trebuie să înceapă de la procurorul general. Chiar dacă consider că procurorul trebuie să fie apolitic și am optat mereu pentru asta, noi avem un exemplu demn de respect și anume președinta țării”, spune aFurtună atunci. Astăzi aceasta este unul dintre cei mai mari critici ai Maiei Sandu.

Donații de sute de mii de euro de la părinți

În 2023, familia Victoriei Furtună a avut venituri de peste un milion de lei. Aproape jumătate din sumă provine din donații. 64 mii de lei i-a câștigat la diferite evenimente de familie, iar alte 160 de mii de lei și 10 mii de euro reprezintă donații din partea părinților celor doi soți. De altfel, donațiile generoase sunt o obișnuință în familia Victoriei și a lui Sergiu Furtună. În ultimii 4 ani, ei au obținut astfel de venituri în valoare de circa 100 de mii de euro. 

Donațiile generoase au intrat în 2023 și în atenția Autorității Naționale de Integritate. În urma verificărilor, ofițerii ANI au stabilit că acestea provin în mare parte de la tatăl și soacra candidatei. Ultima este stabilită de mai mulți ani în Italia. ANI nu a găsit nicio încălcare.  

În prezent, Victoria Furtună conduce o Skoda Superb, din 2021, procurată în 2021 cu 24 mii de euro prin leasing. Pe lângă această datorie, soții Furtună au mai împrumutat 19 mii de euro cu zero dobândă și alte peste 80 de mii de lei.

Din 2017, soții Furtună locuiesc într-o casă de lux din orașul Durlești. Casa aparține din 2013 Zinaidei Furtună, mama soțului procuroarei. Femeia locuiește de peste 20 de ani în Umbria, Italia. 

Sergiu Furtună figurează ca fondator al companie Sigur Vogs SRL, înregistrată la adresa casei mamei lui. Firma, specializată în exploatarea și închirierea imobilelor, nu declară activitate financiară în cei șase ani de la fondare.

Inițial, Victoria Furtună a fost de acord să ofere o reacție Cutiei Negre Plus. Ulteriror, aceasta nu a mai răspuns la apelurile și mesajele noastre. 

 

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cum și-au schimbat retorica în timp unii candidați la scrutinul prezidențial
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Caruselul lui Șor! Un om din echipa fugarului Gheorghe Cavcaliuc, sponsor de milioane al „GagauziyaLand”

Verde-n ochi: Pensii de lux în UE vs. sărăcia pensionarilor din Republica Moldova și Rusia. Noua ediție Verde-n ochi cu Mariana Rață este despre pensii. În ultima perioadă, am discutat cu mai mulți pensionari de la noi. Toți ei se plâng de pensia mică pe care o primesc. O bătrânică din Cantemir cu greu își stăpânea lacrimile în timp ce îmi vorbea despre pensia ei de 1200 de lei, din care cu greu se descurcă singură. Femeia întreba disperată când se vor mări pensiile și pentru bătrânii noștri necăjiți?
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, este invitatul emisiunii Cutia Neagră cu Mariana Rață.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Verde-n ochi: Putin, Lavrov, Peskov și viața de lux a copiilor lor în Europa. Fiecare din noi își dorește o viață mai bună pentru copiii săi. Bogații din Rusia nu sunt o excepție. Principala destinație de trai a odraslelor oamenilor din anturajul lui Putin sunt țări din Europa de Vest și SUA. Unde se bucură de educație de top, viață de lux și rețele globale de afaceri. Lista oligarhilor și demnitarilor ruși cu familii și proprietăți în Occident, inclusiv în Uniunea Europeană, este foarte lungă. Semn că, dincolo de ce le spun ei oamenilor de la televizor despre degradarea Occidentului, ceea ce au ei mai drag – familiile și banii, țin tocmai în această parte a lumii. Acolo unde există siguranță, cultură și progres. 
Cutia Neagră
Cutia Neagră
În noul editorial „Verde-n ochi” cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. Principalul motiv este frica de pușcărie. În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. În momentul în care țara noastră va deveni membră a UE, marii corupți din Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă: case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Președintele Parlamentului, Igor Grosu este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră cu Mariana Rață.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Noua ediție „Verde-n ochi” cu Mariana Rață este despre una dintre cele mai importante manipulări folosite de cei care sunt împotriva apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Interviu exclusiv cu fostul președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti. /Detalii din culisele luptei politice cu Plahotniuc, dar și despre confruntarea cu Putin.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Verde-n ochi cu Mariana Rață: Zero bani din Rusia vs. 2,2 miliarde de euro de la UE! Întrebarea de care se teme Putin și toată propaganda Moscovei
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi este prima invitată a emisiunii Cutia Neagră cu Mariana Rață din noul sezon.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Cutia Neagră cu Mariana Rață revine cu un nou sezon la TV8. Mai multe discuții despre cele mai importante subiecte, aflați în curând.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Facem totalurile evenimentelor politice, dar și pronosticuri pentru toamnă. /Invitații de astăzi ai emisiunii Cutia Neagră cu Mariana Rață sunt analiștii politici: Igor Boțan și Vlad Kulminski.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră cu Mariana Rață.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră cu Mariana Rață.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Ce se întâmplă în structurile subordonate la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova? La ce nivel a ajuns criminalitatea în Republica Moldova? Despre killerii pe trotinete, atacuri armate în plină stradă și reglările de conturi între grupări criminale vorbim astăzi cu ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, la Cutia Neagră cu Mariana Rață.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Bătrîncea, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră cu Mariana Rață.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Vrem în Uniunea Europeană, dar cât de pregătiți suntem să adoptăm reforme și politici complicate și nepopulare? Drumul spre UE intră pe un făgaș birocratic. Când vom începe să avem fonduri europene, drumuri moderne și salarii ca în UE? Despre asta vorbim azi la Cutia Neagră! Invitați: Doina Gherman, vicepreședintele Parlamentului; Iulian Groza, director executiv Institutul pentru Politici și Reforme Europene.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Rusia pregătește provocări pentru a deturna alegerile din toamnă din Republica Moldova. Miza o reprezintă stoparea procesului de integrare în UE. Ce mijloace și personaje vor fi folosite? Cum se pot apăra instituțiile de stat? Discutăm astăzi la Cutia Neagră cu Mariana Rață. Invitați: Vadim Pistrinciuc, director executiv IPIS; Anatol Țăranu, analist politic.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Securitatea Republicii Moldova, pusă tot mai des la încercare înaintea alegerilor din toamnă. Care este miza și ce riscuri ne pasc, dar și cum sancționăm politicienii și partidele care fac jocul altor state - analizăm astăzi la Cutia Neagră cu Mariana Rață. Invitați: Grigore Novac, deputat BCS; Andrian Cheptonar, deputat PAS.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
Invitatul din această seară a emisiunii Cutia Neagră este președintele „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.
Cutia Neagră
Cutia Neagră
A început febra pregătirilor pentru alegerile și referendumul din toamnă. Cât de pregătiți suntem pentru votul prin corespondență, dar și cum putem face față provocărilor - discutăm astăzi la Cutia Neagră cu Mariana Rață. Invitați: Iurie Ciocan, fost președinte CEC; Pavel Postică, vicepreședinte CEC.

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni jurnalist TV8.md, reporter TV sau editor video
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni jurnalist TV8.md, reporter TV sau editor video
Fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, invitat astăzi, la „Новая неделя”. De la 19:55, la TV8
Fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, invitat astăzi, la „Новая неделя”. De la 19:55, la TV8
Fata de 14 ani din Ungheni, găsită după două săptămâni de la dispariție. Starea minorei
Fata de 14 ani din Ungheni, găsită după două săptămâni de la dispariție. Starea minorei
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretele lui Vasile Tarlev, Bitcoinul Nataliei Morari și cine stă în spatele Victoriei Furtună
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretele lui Vasile Tarlev, Bitcoinul Nataliei Morari și cine stă în spatele Victoriei Furtună
/VIDEO/ Atac asupra unui troleibuz, în Chișinău. Un minor, căutat de polițiști, după ce a aruncat cu o piatră în fereastra vehiculului
/VIDEO/ Atac asupra unui troleibuz, în Chișinău. Un minor, căutat de polițiști, după ce a aruncat cu o piatră în fereastra vehiculului

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.