21 mai 2024, ora 09:09

Un cutremur cu magnitudinea de 4,4 a lovit luni seara regiunea vulcanică a Câmpiilor Flegree, lângă Napoli, sudul Italiei, provocând daune ușoare în orașul Pozzuoli, epicentrul, și până în orașul Napoli, aflat la aproximativ 20 de kilometri depărtare. Seismul, produs la o adâncime de 3 kilometri, este cel mai puternic care a lovit zona în ultimii 40 de ani, conform datelor Institutului Național de Geofizică și Vulcanologie din Italia (INGV), scrie CNN.

Pompierii au semnalat pe reţeaua de socializare X „fisuri” şi „cornişe care cad”, în timp ce imagini înregistrate de localnici au arătat podeaua unui supermarket cu sticle căzute de pe rafturi în localitatea Pozzuoli, unde locuiesc o jumătate de milion de oameni.

Şcolile vor rămâne închise marţi în Pozzuoli, unde au fost deschise centre de cazare pentru locuitorii care s-au panicat din cauza acestor cutremure.

Cutremurul face parte dintr-o „furtună seismică” în desfășurare, care a înregistrat peste o duzină de evenimente cu magnitudinea peste 2 în ultimele 48 de ore. Seismul de 4,4, produs la ora 20:10 ora locală, a fost precedat de un cutremur de 3,5 cu o oră mai devreme.

INGV a înregistrat 1.252 de cutremure în zona Campi Flegrei în luna aprilie 2024, majoritatea cu magnitudinea mai mică de 1.

Ultima erupție majoră a supervulcanului a fost în 1538, ceea ce a dus la crearea unui nou golf pe coasta sudică a Italiei. INGV a observat o creștere a activității seismice începând din 2022, care ar putea fi cauzată fie de acumularea de magmă sub suprafață, fie de acumularea de gaze, conform mai multor vulcanologi.

05 februarie 2025, ora 19:06

Serviciile norvegiene de securitate internă au estimat miercuri, 5 februarie, drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a serviciilor de informații ruse împotriva Norvegiei în 2025, în special pentru a împiedica furnizarea de ajutor Ucrainei, informează AFP, conform Agerpres și hotnews. 

Șefa Serviciilor de Securitate Internă (PST), Beate Gangas, a precizat că, de la sfârșitul anului 2023, au avut loc mai multe zeci de acțiuni similare în Europa, însă până acum nu a fost identificat niciun caz dovedit de sabotaj în Norvegia.

Cu toate acestea, PST estimează drept „probabil” ca serviciile de informații ruse să încerce să întreprindă acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte în Norvegia în 2025”, a declarat Beate Gangas în timpul prezentării evaluării anuale asupra amenințărilor ce vizează țara.

„Obiectivul unor eventuale acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența în sens negativ opinia publică referitor la ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat ea.

Norvegia, țară membră a NATO, are cu Rusia o frontieră terestră de 198 de km în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barenț.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de la începutul invaziei la scară mare declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

„În ceea ce privește actori statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare la adresa securității în Norvegia”, a mai spus Gangas.

Contactată de AFP, ambasada Rusiei la Oslo nu a reacționat imediat.

Autoritățile norvegiene au stabilit să aloce 135 de miliarde de coroane (11,5 miliarde de euro) ajutor civil și militar Ucrainei în perioada 2023-2030.

De la începutul războiului în 2022, țara scandinavă a depășit Rusia și a devenit primul furnizor de gaz natural în Europa. „Infrastructurile energetice norvegiene ar putea fi de asemenea o țintă de sabotaj în anul ce urmează”, a mai scris PST în raport.

Serviciile norvegiene au informat de asemenea despre un risc de spionaj „semnificativ” provenind din China, care „ar urma să se amplifice”, dar și din partea Iranului și a Coreei de Nord.