23 mai 2024, ora 12:43

Moldova tot mai atractivă pentru turiști. Doar în primele luni ale anului, țara noastră a fost vizitată de aproape 8 mii de străini, cu peste 50% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Este în creștere și numărul moldovenilor care călătoresc în străinătate dar și a celor care aleg să viziteze locurile frumoase din țară.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-martie 2024 numărul totatl de vizitatori, participanți la turismul organizat de agențiile de turism și turoperatori a constituit 54,4 mii persoane, cu 22,3% mai mult față de ianuarie-martie 2023.

În perioada analizată, turismul emițător și intern au deținut cea mai mare pondere în numărul total de turiști și excursioniști, revenindu-le, respectiv, 56,2% și 29,5%, iar turismului receptor – 14,3%.

Astfel, turismul receptor, adică primirea cetăţenilor străini în ţară, a înregistrat 7,8 mii persoane, cu 53,3% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Majoritatea din ei, circa 95,0% au fost excursioniști, pentru o zi, care au sosit în scop de odihnă, recreere și agrement. 

Cei mai mulți au fost din România (59,1% din total cetățeni străini primiți în țară), Italia (18,6%), Ucraina (7,1%) și Turcia (3,0%). Totodată, în ianuarie-martie 2024 s-a înregistrat creșterea numărului de turiști-zile cu 22,3% față de ianuarie-martie 2023, iar durata medie a sejurului în țară a turiștilor străini a rămas fără schimbare - de 4,4 zile.

Și cetățenii noștri par să fie mai interesați să-și viziteze țara. Or, turismul intern a constituit 16,0 mii persoane, cu 46,0% mai multe decât în aceeași perioadă a anului 2023. Deplasarea rezidenților moldoveni în interiorul țării, în scop turistic, a fost organizată, în special, de agențiile de turism și turoperatorii din municipiul Chișinău (51,2%), regiunile de dezvoltare Centru (34,6%) și Sud (13,4%).

Totuși, cei mai mulți moldoveni preferă să călătorească în străinătate. Astfel, turismul emițător a înregistrat 30,6 mii persoane, cu 7,6% mai mult decât anul trecut. Majoritatea covârșitoare (98,4%) au călătorit în scopuri de odihnă, recreere și agrement. Cei mai mulți au mers în Egipt (33,1% din total plecați în străinătate), România (28,2%), Turcia (11,2%), Bulgaria (6,6%), Emiratele Arabe Unite (4,0%) și Italia (3,0%). Durata medie a sejurului turiștilor moldoveni peste hotare in perioada analizată s-a diminuat și a constituit 5,9 zile față de 6,2 zile în ianuarie-martie 2023.

În ianuarie-martie 2024, încasările agențiilor de turism și turoperatorilor au constituit 362,5 milioane de lei (cu 5,3% mai mult față de perioada respectivă a anului trecut), din care: din turismul receptor – 7,9 milioane de lei (+15,3%); din turismul emițător – 322,2 milioane de lei (+7,2%); din turismul intern - 32,4 milioane de lei (-12,5%).

05 februarie 2025, ora 20:01

La peste 24 de ore de la anunțul UE privind ajutorul de 60 de milioane de euro pentru malul stâng, Tiraspolul nu a venit, deocamdată, cu nicio reacție. Autoritățile de la Chișinău sunt însă optimiste și cred că stânga Nistrului va accepta până la urmă condițiile impuse de europeni. Experții sunt însă rezervați și susțin că liderii separatiști nu sunt în stare să ia o decizie de sine stătător și cel mai probabil se consultă cu Moscova, care îi va convinge să nu accepte unele condiții.

Guvernul a trimis ieri o scrisoare oficială către Tiraspol, în care informează partea stângă despre ajutorul oferit de UE, dar și despre condițiile impuse. Până la această oră, malul stâng nu a reacționat.

„Nu avem deocamdată o reacție, dar suntem convinși că reacția va fi. Este nevoie să depășim această situație critică. Sunt foarte optimist, nu pot să zic că mai optimist ca niciodată, dar mult mai optimist decât eram acum o lună de zile, chiar două luni că multe dintre lucrurile concrete, care nu puteau avansa, inclusiv cele legate de drepturile omului își vor găsi soluția”, a menționat vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

Una dintre condițiile impuse malului drept este ca tarifele la energie să crească treptat, atât pentru consumatorii casnici cât și pentru întreprinderi, astfel încât să ajungă, în timp, la nivelul tarifelor de pe malul drept. Va fi un proces lung, cred experții, reieșind din diferențele economice majore dintre cele două maluri.

„Trebuie să înțelegem că Uniunea Europeană are niște așteptări realiste, nu se așteaptă ca un consumator din stânga Nistrului astăzi plătește un leu și mâine plătește 15. Nu este asta ce cere UE. UE cere o tranziție treptată către prețurile de piață. Eu cred că este în interesul oamenilor din regiune ca Tiraspolul să accepte aceste condiții, să vedem însă dacă va avea permisiune de la Moscova sau de la grupul Șerif ”, a subliniat expertul Watchdog, Eugen Muravschi.

O altă condiție este respectarea drepturilor omului în regiune. Recent, pe malul stâng a fost lansată o inițiativă scandaloasă care prevede că persoanele care vor transmite date sau informații „clasificate” din regiune către cetățeni, organizații și autorități străine să fie pedepsite cu până la zece ani de închisoare.

„Este ceva tipic ce face administrația de la Tiraspol, nu este prima astfel de inițiativă și dacă ea o să ajungă să fie adoptată, asta deja este un semnal că segmentul de condiționalități nu o să funcționeze. Să nu încalci, să nu comiți să nu întemnițezi un om ilegal asta este o chestie în opinia mea foarte simplă. - Și credeți că vor respecta această primă condiție?- Urmează să vedem, eu sunt sceptic pentru că reținerile ilegale, încălcarea drepturilor fermierilor sau alte tipuri de abuzuri care se comit în fiecare an este de fapt o modalitate a Tiraspolului de a șantaja Chișinăul”,  a punctat expertul Promo-LEX, Vadim Vieru.

Chișinăul cere insistent retragerea acestei inițiative.

„ Este foarte regretabil acest lucru și care vine într-un moment foarte nepotrivit când tocmai vorbim despre drepturile omului și necesitatea respectării lor. Ieri am trimis o circulară, scrisoare adresată Tiraspolului, dar și mai multor parteneri externi, nu doar cei implicați în procesul de negocieri, dar și Marii Britanii, Germaniei, Franței care sunt donatori importanți în proiectele de edificare a încrederii cu solicitarea ca această inițiativă în contextul de față să fie retrasă”,  a menționat vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

Ieri, comisarul european pentru Extindere, Marta Kos a anunțat un ajutor de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice pe malul stâng. Din acești bani va fi plătit gazul cumpărat de la bursă și livrarea acestuia în regiune până la mijlocul lunii aprilie. Ajutorul este însă condiționat de europeni, iar Tiraspolul trebuie să respecte câteva cerințe. Printre acestea se numără respectarea drepturilor omului și actualizarea treptată a tarifelor la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune. La fel companiile mari, care exportă produse vor trebui să achite prețurile de piață pentru energie, iar consumatorii industriali cu consum mare de energie vor fi excluși din pachetul de sprijin.