Volodimir Zelenski vizitează marți Belgia și va semna un pact de securitate cu premierul Alexander De Croo, a anunțat guvernul belgian, în contextul în care președintele ucrainean încearcă să obțină mai mult ajutor militar din partea aliaților săi occidentali, în timp ce trupele sale se luptă să țină în loc forțele rusești, transmite Hotnews. Vizita vine după ce, luni, el a vizitat Spania, care i-a promis un sprijin militar în valoare de 1 miliard de euro în acest an, în cadrul unui pact de securitate semnat de Zelenski și premierul spaniol Pedro Sanchez, transmite Reuters. Ucraina a semnat o serie de astfel de acorduri cu partenerii săi occidentali, care au promis asistență de securitate pe termen lung sub formă de armament și instruire pentru forțele Kievului.

UPDATE Forțele rusești au încercat ieri un asalt frontal mecanizat pe teren deschis spre microdistrictul estic al orașului Ceasiv Iar, notează OSINTtechnical, un cont de X care urmărește desfășurarea războiului. Trupele Moscovei au pierdut două tancuri (T-80BV și T-90M) și un vehicul de luptă a infanteriei BMD-2 chiar lângă orașului înainte ca grupul să fie forțat să se retragă.

UPDATE Rusia este aproape de a deveni prima țară din lume care recunoaște regimul taliban din Afganistan și stabilește relații diplomatice cu drepturi depline cu acesta, a confirmat marți Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei.

UPDATE Suedia va suspenda temporar planurile de a trimite Ucrainei avioane de vânătoare Gripen pentru a acorda timp piloților ucraineni să se familiarizeze cu avioanele F-16 de fabricație americană, a declarat marți la Bruxelles ministrul suedez al apărării.

UPDATE Rusia ar trebui să rămână pe poziții și să continue „operațiunea militară specială„ în Ucraina ca răspuns la fervoarea militară a Occidentului, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția RIA Novosti. Pe de altă parte, Peskov a declarat că în Occident nu există o unanimitate de opinie în ceea ce privește loviturile armatei ucrainene cu arme occidentale pe teritoriul rusesc. (Reuters)

UPDATE  NATO desfăşoară exerciţii care implică arme nucleare împotriva Rusiei, a declarat marţi generalul Vladimir Kulişov, prim-adjunct al directorului Serviciului Federal de Securitate al Rusiei şi şeful poliţiei de frontierăa. "În apropierea graniţei cu Rusia, activitatea de recunoaştere a NATO este în creştere, iar intensitatea pregătirii operaţionale de luptă a trupelor Alianţei Nord-Atlantice este în creştere", şi în acest context "se pregătesc scenarii pentru desfăşurarea operaţiunilor de luptă împotriva Federaţiei Ruse, inclusiv lansarea unor lovituri nucleare pe teritoriul nostru", a afirmat el într-un interviu acordat agenţiei RIA Novosti.

UPDATE Polonia nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina, a declarat ministrul de Externe Radoslaw Sikorski într-un interviu apărut marţi în mai multe publicaţii europene, fără a preciza însă ce rol ar putea avea acestea. Întrebat dacă Polonia e dispusă să trimită trupe în Ucraina, Sikorski a răspuns: "Nu ar trebui să excludem. Ar trebui să-l punem pe Putin în postura de a ne ghici intenţiile". Sikorski a declarat anterior că prezenţa de trupe NATO în Ucraina nu este 'de neimaginat'.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul Belgiei, Alexander De Croo, au semnat, marți, la Bruxelles, un acord bilateral de securitate pe zece ani. Belgia este a 11-a țară care a semnat un astfel de document. Conform acordului, Belgia va trimite Kievului 30 de avioane de luptă F-16 până în 2028, iar primele aeronave ar urma să ajugă anul acesta. 

UPDATE Polonia a anunţat luni că a cumpărat rachete de croazieră, în valoare de 677 de milioane de euro din SUA, în vederea creşterii capacităţilor de apărare împotriva unei ameninţări din partea Rusiei. ”Războiul din Ucraina a demonstrat importanţa de a putea trage rachete asupra unor ţinte inclusiv foarte departe de linia frontului, iar raza rachetelor care vor fi cumpărate este de aproximativ 1.000 de kilometri”, a anunţat într-un comunicat Ministerul polonez al Apărării. 

UPDATE Mai mulţi membri ai grupului ruso-belarus Bi-2, celebru în Rusia pentru opoziţia sa faţă de invazia Ucrainei, au primit cetăţenia moldovenească, au anunţat luni autorităţile de la Chişinău. "Preşedinta Maia Sandu a semnat decretul de acordare a cetăţeniei Republicii Moldova pentru anumiţi membri ai grupului Bi-2 şi familiile acestora", a scris şeful ei de cabinet Adrian Balutel pe Telegram. "Ţara noastră protejează demnitatea umană, libertatea de exprimare şi manifestă solidaritate cu cei aflaţi în pericol", a adăugat el, amintind că artiştii grupului au fost "reprimaţi după ce s-au pronunţat împotriva războiului din Ucraina". 

UPDATE Guvernul leton va investi aproximativ 20 de milioane de euro în crearea, anul acesta, a unei coaliții a dronelor cu Ucraina, a anunțat luni ministrul leton al Apărării, Andris Spruds, citat de televiziunea publică LSM. Riga va investi o sumă similară pentru a-și forma propria armată de drone, a mai spus acesta. Letonia va continua, totodată, alianța cu Ucraina pentru a-i furniza capacități vitale și își propune să cumpere până la 1.000 de drone pe care să le trimită Kievului.

UPDATE Emmanuel Macron se întâlnește marți cu cancelarul Olaf Scholz, în ultima zi a vizitei sale de stat în Germania, pentru a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei și despre o întărire a Europei, dincolo de divergențe.

UPDATE Rusia a pierdut 503.800 de soldați în Ucraina de la începutul războiului, la 24 februarie 2022, a anunţat marţi Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Numărul include cele 1.460 de pierderi suferite de forțele ruse în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 7.692 de tancuri, 14.858 de vehicule blindate de luptă, 17.740 de vehicule și rezervoare de combustibil, 13.029 de sisteme de artilerie, 1.085 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 815 sisteme de apărare aeriană, 357 de avioane, 326 de elicoptere, 10.482 de drone, 27 de nave și ambarcațiuni și un submarin.

UPDATE Orașul ocupat Lugansk din estul Ucrainei a fost atacat de două ori în decurs de trei ore azi-noapte, potrivit unor oficiali locali, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie de atacuri în apropierea orașului. Leonid Pasechnik, guvernatorul pus de Moscova în regiunea Lugansk, a afirmat că primul atac, care a avut loc în jurul orei 21.00, a fost efectuat cu muniție cu dispersie și a provocat un incendiu. Mai multe persoane au fost rănite, au spus serviciile de urgență citate de TASS.

UPDATE Zelenski respinge propunerea Chinei şi Braziliei de a invita Rusia la summitul pentru pace din Elveţia. Preşedintele ucrainean a respins luni propunerea Chinei şi Braziliei, care insistau asupra participării Rusiei la summitul pentru pace în Ucraina ce este prevăzut să aibă loc la mijlocul lui iunie în Elveţia.

UPDATE Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, și ministrul apărării Rustem Umerov au discutat luni cu ministrul francez al apărării Sebastien Lecornu. Potrivit publicației ucrainene Zerkalo Nedeli, cele două părți au convenit asupra desfășurării de instructori militari francezi în Ucraina. Acordul, semnat de generalul Sîrskîi din partea Ucrainei, prevede desfășurarea doar pentru misiuni de instruire a armatei ucrainene.

Ziua 1433 a războiului din țara vecină a început cu atacuri reciproce între Ucraina și Rusia. Părțile anunță că au doborât majoritatea dronelor inamice, dar au fost înregistrat victime. Fragmentele unei drone au provocat incendii la două întreprinderi din regiunea Krasnodar din Rusia. O persoană a fost rănită, au raportat, luni, autoritățile locale. Situația rămâne gravă la Kiev, unde mii de oameni au rămas în frig și beznă după atacurile Rusiei în plină iarnă.

Un general polonez care a luptat în Irak îl critică pe „lașul” Trump pentru criticile aduse aliaților NATO și menționează că „în acest sens, seamănă cqu Putin”. Între timp, liderii europeni se reunesc la Hamburg pentru a securiza Marea Nordului în fața spionajului rus și a presiunilor SUA. Liderii europeni învață să-i spună ”NU” lui ”Daddy” Donald Trump. Liniile roșii au fost depășite, notează The Associated Press.

UPDATE Kremlinul folosește ambiguitatea informațiilor de la summitului SUA-Rusia din Alaska (august 2025) pentru a sugera o „înțelegere comună” în privința încheierii războiului din Ucraina, deși nu există niciun acord clar, avertizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

UPDATE Noul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihailo Fedorov, a anunțat că unul dintre principalele obiective strategice ale Kievului este să provoace forțelor ruse pierderi de până la 50.000 de soldați eliminați pe lună, în cadrul unei strategii bazate pe drone, inteligență artificială și război asimetric, scrie Adevărul.

UPDATE Un sergent rus de 46 de ani, Roman Bairamov, rănit grav la bazin și picioare în noiembrie 2025, a fost trimis înapoi pe front în Ucraina în decembrie, deși era imobilizat într-un scaun cu rotile. Familia sa a relatat că nu se putea deplasa singur și a fost trimis în linia I direct din spital, scrie portalul Realitatea Siberiei.

UPDATE Ministrul ucrainean de Externe îl acuză pe Viktor Orbán că, blocând aderarea Ucrainei la UE, folosește etnicii maghiari din Transcarpatia ca instrument politic. Andrii Sybiha, a lansat un atac dur la adresa premierului ungar Viktor Orbán, acuzându-l că acționează în interesul Rusiei blocând aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. „Când Viktor Orbán spune că nu va permite Ucrainei să adere la UE în următorii 100 de ani, el nu vorbește, de fapt, cu statul ucrainean. În primul rând, se adresează etnicilor maghiari din Transcarpatia”, a scris Sybiha pe rețeaua X, citat de Ukranews. Potrivit acestuia, afirmația face trimitere la tratatul de pace semnat acum mai bine de 100 de ani, considerat tragic pentru unguri.

UPDATE Armata Kievului anunță că 110 din 138 de drone rusești au fost doborâte sau neutralizate deasupra Ucrainei. Totodată, au fost înregistrate 21 de lovituri ale dronelor de atac în 11 locații, precum și căderea resturilor într-o locație. Autoritățile ucrainene anunță că loviturile Rusiei s-au soldat cu un mort și 8 răniți.

UPDATE Fragmentele unei drone au provocat incendii la două întreprinderi din regiunea Krasnodar din Rusia. O persoană a fost rănită, au raportat, luni, autoritățile locale, scrie Mediafax. Ministerul rus al Apărării a transmis că sistemele de apărare aeriană au interceptat și distrus, peste noapte, 40 de drone ucrainene, dintre care 34 deasupra regiunii Krasnodar. Incidentul se înscrie în seria atacurilor cu drone care vizează infrastructura din sudul Rusiei.

UPDATE După luni de tatonări, formule diplomatice prudente și eforturi vizibile de a nu-l antagoniza pe Donald Trump, liderii europeni par să fi ajuns la o concluzie comună: există un moment în care „nu” devine inevitabil. Aflați în fața revendicărilor teritoriale ale președintelui american și a disprețului său explicit față de regulile dreptului internațional, europenii au început să răspundă mai coordonat și mai ferm, renunțând la reflexul de a-l flata sau de a-i căuta permanent o cale de compromis. O analiză publicată de The Associated Press arată cum amenințările legate de Groenlanda au funcționat ca un catalizator pentru această schimbare de atitudine. Gata cu laudele servile. Gata cu soluţiile politicoase şi diplomaţia de modă veche. Şi nimeni nu-l mai numeşte pe Donald Trump „tati” acum, scrie AP.

UPDATE Efortul Europei de a-și reconstrui industria militară va costa cel puțin un trilion de dolari, potrivit The Wall Street Journal. De asemenea, statele UE nu vor putea deveni independente de armamentul american mai devreme de zece ani, informează Mediafax.

UPDATE Liderii europeni se reunesc luni în Germania pentru a discuta securitatea strategică și viitorul energetic al Mării Nordului. Summitul de la Hamburg stă sub semnul amenințărilor hibride rusești și al interesului manifestat de Donald Trump pentru Groenlanda. Participanții caută soluții pentru a accelera independența energetică a continentului într-un context geopolitic tot mai tensionat. Viitorul teritoriului autonom danez, râvnit de Washington, nu figurează oficial pe ordinea de zi a summitului internaţional al Mării Nordului. Evenimentul este organizat la Hamburg. Este a treia ediţie a unui forum creat în urma războiului din Ucraina. Scopul este limitarea dependenţei energetice a Europei, în special faţă de Rusia, scrie News.ro. Dar subiectul, precum şi problema Arcticii, ar trebui să fie abordate. Acest lucru se va întâmpla având în vedere prezenţa reprezentanţilor Danemarcei şi Norvegiei.

UPDATE Ministrul de externe german Johann Wadephul efectuează luni vizite în Letonia şi Suedia pentru a discuta despre securitatea în regiunea baltică, a anunţat, la Berlin, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei germane, relatează DPA. Germania, Letonia şi Suedia se confruntă cu atacuri hibride dinspre Rusia. Un motiv special de îngrijorare este reprezentat de flota fantomă a Moscovei, alcătuită din petroliere ce navighează sub diverse pavilioane şi pe care ruşii le utilizează pentru a ocoli sancţiunile internaţionale impuse Rusiei ca urmare a agresiunii neprovocate şi nejustificate împotriva Ucrainei, scrie Agerpres

UPDATE Cum poţi să ţii evidenţa şi apoi să înţelegi un preşedinte care, într-un singur an, a postat peste 6.000 de mesaje pe reţelele sociale, a organizat peste 433 de evenimente publice şi a ţinut conferinţe de presă libere, care au durat în medie aproape două ore, se întreabă, într-o analiză, Patrick Wintour, editor diplomatic al ziarului The Guardian. Biroul stenografilor de la Casa Albă calculează că a transcris 2,4 milioane de cuvinte ale lui Trump, de patru ori mai mult decât lungimea epopeii „Război şi pace” a lui Tolstoi, potrivit News.ro.

UPDATE Un Antonov An-124, avion de transport rusesc, a rămas blocat pe pista Aeroportului Pearson din Toronto de aproape patru ani, acumulând taxe de parcare de peste 1,5 milioane de dolari canadieni (aproximativ un milion de euro). Situația, care pare desprinsă dintr-un caz fără precedent, a ajuns să fie vizibilă chiar și pe imaginile satelitare ale aeroportului din Apple Maps și Google Maps. Avionul, construit la Kiev și operat de Grupul Volga-Dnepr din Rusia, a aterizat în Canada acum mai bine de patru ani și nu a mai primit permisiunea de a pleca. În iunie 2023, autoritățile canadiene au preluat oficial controlul aeronavei, dar demersul pentru confiscarea definitivă a acesteia a fost complicat de un labirint de companii și proprietăți offshore care dețin drepturi asupra avionului, potrvit informează Kyiv Independent. Profesorul Robert Currie, specialist în drept penal transnațional la Universitatea Dalhousie, afirmă că „scopul guvernului Canadei este să confiște și să redirecționeze activele pentru a sprijini Ucraina împotriva agresiunii ruse. Aceasta este o măsură fără precedent în cadrul G7, prin care activele sancționate pot fi transformate în ajutor concret pentru o țară aflată în război”, scrie Adevărul.

UPDATE Generalul polonez Roman Polko, care a comandat unitatea forțelor speciale GROM din Polonia în Irak și Afganistan, a condamnat recentele comentarii ale lui Donald Trump, care sugerează că aliații Americii nu au oferit sprijin militar de primă linie Statelor Unite, scrie Notes from Poland. Polko, care este acum pensionat, l-a numit pe președintele SUA „un laș care nu a fost niciodată pe front”. Între timp, ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a declarat că „nimeni nu are dreptul să batjocorească serviciul soldaților noștri”, scrie G4media. Polka a declarat că ultimele remarci ale lui Trump au „depășit limita”, mai ales venind din partea cuiva care nu a făcut armata. „Este cinismul unui laș care nu a fost niciodată pe front”, a declarat generalul. „În acest sens, seamănă cu Putin, care, de asemenea, poartă războaie, dar nu s-a apropiat niciodată de front.” Soldații polonezi au fost „pe front, sprijinind eforturile de menținere a păcii și riscându-și propriile vieți pentru a se asigura că oamenii nu erau terorizați de Al-Qaeda”

UPDATE O așa-zisă specialistă în relații publice de origine germano-ucraineană a fost arestată miercuri la Berlin sub acuzația de spionaj pentru Rusia, scrie publicația germană Bild. Ilona Wiener ar fi spionat pentru serviciul rus de informații militare (GRU). Ea este președinta unei asociații-paravan, din al cărei Consiliu Consultativ face parte și Klaus Rainer Kirchhoff, care apare pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe ca ocupând funcția de consul onorific al României în Hamburg. Klaus Rainer Kirchhoff nu mai este din 2021 consul onorific al României la Hamburg, potrivit MAE. Anchetatorii o acuză pe Ilona Wiener că a obținut informații despre evenimente politice și industria de armament și că a stabilit contacte la vârful ierarhiei economico-politice. La mijlocul lunii decembrie, în cadrul Forumului Germano-Ucrainean de la Berlin, ea a reușit să ajungă la doar o lungime de braț de cancelarul federal Friedrich Merz și de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, scrie Bild.