Există presiuni tot mai mari la nivel internațional pentru ca președintele Klaus Iohannis să se retragă din cursa pentru șefia NATO, notează publicația Politico. Este pentru prima dată când funcțiile de top la nivel european sunt negociate în același timp cu conducerea Alianței și există temeri că cele două poziții vor fi într-un fel condiționate.
Surse citate de publicația Politico susțin că există presiuni la nivel internațional tocmai ca președintele Klaus Iohannis să iasă din cursa pentru postul de secretar general al NATO.
În 2024, există o premieră - mandatul actualului secretar general al NATO expiră în luna octombrie, iar tot în această perioadă se negociază toate funcțiile importante la nivelul Uniunii Europene, după alegerile din 9 iunie.
În schimb, Administrația Prezidențială a transmis că nu au fost exercitate presiuni ca președintele Klaus Iohannis să se retragă din cursa pentru șefia NATO.
„Nu există astfel de presiuni în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, este răspunsul transmis de Administrația Prezidenațială, la solicitarea publicației Politico.
Din momentul în care președintele Klaus Iohannis și-a manifestat public intenția de a ocupa funcția de secretar general, nu a reușit să strângă sprijinul mai multor state membre ale Alianței, în afară de cel al Ungariei. În prezent, la nivel internațional 29 de state îl sprijină în prezent pe Mark Rutte, premierul Țărilor de Jos.
Cu excepția Ungariei, niciun alt stat nu a respins candidatura lui Mark Rutte.
Președintele Iohannis și-a anunțat intenția de a candida în martie. Într-o conferință de presă, anunțată în ultimul moment, liderul de la Cotroceni a declarat:
„Am decis să intru în competiția pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea”.