30 mai 2024, ora 13:36

Candidatul la funcția de procuror general, Octavian Iachimovschi, este acuzat de fostul șef al Inspecției Procurorilor, Victor Ababii, că ar fi falsificat probe în cadrul unei cauze penale ce ar viza membrii săi de familie. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat despre acest lucru în dimineața zilei de 30 mai, printr-un e-mail. În replică, adjunctul șefei Procuraturii Anticorupție a declarat că Ababii nu are nicio calitate procesuală în dosarul penal.

CSP a aflat despre aceste acuzații cu puțin timp înaintea probei de interviu, a menționat membrul consiliului, Andrei Cebotari: „Pe adresa de e-mail a parvenit o sesizare depusă de fostul șef al Inspecției Procurorilor cu acuzații de falsificare a probelor în cauza penală ce vizează membrii săi de familie, Olga și Corneliu Casian”.

Potrivit membrului CSP, Ababii invocă că Iachimovschi ar fi vrut să-l compromită după ce în 2020 ar fi pornit 4 cauze disciplinare în privința procurorului anticorupție.

Octavian Iachimovschi confirmă că dosarul se află în subordinea PA, dar se apără și spune că Victor Ababii nu are calitate procesuală în caz. „Probabil dacă nu expedia e-mail, societatea nici nu știa că domnul Ababii are interese referitor la o anumită cauză penală”.

În ceea ce privește procedurile disciplinare împotriva sa, candidatul la șefia PG a subliniat că nu au fost pornite de Ababii și că au fost încetate din lipsa faptelor:

„Am avut patru proceduri disciplinare, care nu au fost intentate de domnul Ababii, au fost intentate din raportul unui șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale. Procedurile au fost încetate atât de către colegiu, cât și de CSP din lipsa faptelor”.

Amintim că cauza penală despre care vorbește Ababii a fost pornită în luna noiembrie 2023, de către procurorul general interimar, în baza procesului penal intentat de PA, autosesizată după informații apărute în spațiul public. Potrivit procurorilor, persoanele vizate sunt cercetate pentru îmbogățire ilicită. Acestea ar fi dobândit, în timp ce erau procurori în funcție, bunuri înscrise formal pe persoane terțe, precum și au efectuat cheltuieli valoarea cărora depășesc veniturile legal obținute cu 1,2 milioane de lei.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?