31 mai 2024, ora 12:59

În era digitală, fenomenul deepfake și proliferarea știrilor false au devenit o preocupare majoră pentru integritatea informației și încrederea publicului în media. Deepfake-urile sunt creații digitale sofisticate în care chipurile și vocile sunt manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a produce conținut fals, dar extrem de realist. Aceste tehnologii au fost folosite inițial în scopuri inofensive, cum ar fi în industria divertismentului, dar potențialul lor de a distorsiona realitatea a deschis calea spre utilizări mai sinistre, inclusiv manipularea opiniei publice și discreditarea, în conttextul actual al politicienilor.

Riscurile asociate cu deepfake-urile și știrile false sunt multiple și variate. Ele pot influența alegerile politice, pot submina democrația, pot provoca tulburări sociale și pot afecta reputațiile. În plus, deepfake-urile pot fi utilizate pentru a genera documente de identificare false, facilitând astfel activitățile ilegale precum furtul de identitate.

Pentru a combate aceste amenințări, este esențial ca cetățenii să fie echipați cu instrumentele necesare pentru a distinge între fapte și ficțiune.  Nu există o rețetă universală pentru a identifica dezinformarea, dar există o serie de indicii care ne pot ajuta să fim mai vigilenți:

• Sursa: Verificați credibilitatea sursei informației. Este o sursă de știri de încredere? Site-uri web cu reputație îndoielnică sau lipsite de transparență editorială ar trebui tratate cu scepticism;
• Conținutul: Citiți cu atenție articolul sau vizionați videoclipul. Există informații lipsă sau contradictorii? Se folosesc un limbaj emoțional sau acuzații grave fără dovezi?;
• Dovezile: Căutați surse de încredere care să confirme informația. Există dovezi care să susțină afirmațiile făcute? Încercați să găsiți aceeași poveste pe platforme de știri de încredere sau prin agenții de presă recunoscute pentru a verifica dacă informația este raportată în mod consistent sau din primele surse;
• Emoțiile: Fiți atenți la reacțiile dumneavoastră emoționale. Dezinformarea este adesea concepută pentru a stârni furie, frică sau indignare. Recunoașterea și conștientizarea propriilor prejudecăți poate ajuta la evaluarea obiectivă a informațiilor. Specialiștii spun că această tehnică de dezinformare este cunoscută ca manipulare emoțională. Discursul alarmist  conține un limbaj emoțional, cu scopul de a înfricoșa cititorul sau ascultător. De exemplu: „Ceea ce urmează să vedeți vă va îngrozi.” „Veți fi șocați de ceea ce vă ascunde medicul dvs.”;
• Verificați de două ori: Nu distribuiți informații pe care nu le-ați verificat din mai multe surse de încredere.

În concluzie, deepfake-urile și știrile false reprezintă o provocare semnificativă în societatea modernă, inclusiv în Republica Moldova. Prin educație și vigilanță, putem proteja integritatea informației și ne putem asigura că realitatea nu este umbrită de ficțiune. Este responsabilitatea fiecărui cetățean să fie informat și să practice discernământul în consumul de știri, pentru a menține o societate bine informată și rezistentă la manipulare.

26 decembrie 2024, ora 18:05

Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o criză energetică din 1 ianuarie. Autoritățile ne îndeamnă să economisim lumina, mai ales în orele de vârf, dar cât de important este acest lucru? Expertul economic Eugen Muravschi explică faptul cum reducerea consumului de energie electrică poate preveni deconectările, reduce plata facturilor, dar și ce vină poartă Rusia pentru situația complicată în care ne-am putea pomeni.

„Ce s-a întâmplat e poate unul din cele mai clare exemple despre cum invazia rusă în Ucraina ne afectează direct”, a declarat expertul WatchDog.

De ce primim mai puțină energie de la Cuciurgan?

Centrala de la Cuciurgan, principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova, a fost afectată de atacurile rusești asupra rețelei electrice ucrainene, care au avariat stația electrică Podolsk. 

Din cauza acestui atac, Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care absorbea surplusul de energie produs de Cuciurgan, a fost oprită, iar centrala a fost nevoită să închidă unul dintre cele trei blocuri de producție. Astfel, Republica Moldova primește doar jumătate din energia necesară de la Cuciurgan, iar deficitul este acoperit prin importuri din România, mult mai scumpe.

„Iată cum un bombardament rus în Ucraina duce direct la scumpirea electricității în Republica Moldova, iar când politicienii pro-ruși din Moldova ne spun că dacă ei ar fi la putere, n-am fi avut nicio problemă cu energia, putem să-i întrebăm cum ar fi prevenit ei oprirea uzinei de la Rîbnița”.

Situația s-ar putea înrăutăți din 1 ianuarie

Situația energetică s-ar putea complica și mai mult din 2025. Rusia ar putea să oprească complet livrările de gaz către stânga Nistrului, ceea ce înseamnă că malul drept al Nistrului nu va mai beneficia deloc de energie electrică de la Cuciurgan. În acest context, Moldova va trebui să importe între 600 și 650 de megawați de energie din România, acoperind aproximativ 60% din necesar.

Până în prezent, un megawatt-oră de la Cuciurgan costa aproximativ 61 de euro, dar prețurile pentru energia importată din România vor fi mult mai mari. Contractul existent cu Nuclearelectrica presupun un preț de 80 de euro, iar energia achiziționată de pe bursă poate fi și mai scumpă.

Muravschi a subliniat că „prețul la bursă poate fi de până la 8 ori mai mare în orele de vârf decât în cele de consum minim”. De aceea, autoritățile îndeamnă populația să economisească energia, mai ales în intervalele 07:00 - 11:00 și 18:00 - 23:00.

Trebuie să economisim mai mult ca niciodată?

Răspunsul este clar: da, trebuie să economisim mai mult ca niciodată! Expertul a explicat că fiecare consumator poate contribui la reducerea impactului crizei energetice prin economisirea energiei, în special în orele de vârf. Reducerea consumului, cum ar fi stingerea luminilor inutile și evitarea utilizării electrocasnicelor mari în intervalele de consum maxim, poate ajuta la evitarea unor creșteri semnificative ale facturilor și la prevenirea deconectărilor.

„Deficitul este cel mai mare seara, când cu toții revenim acasă, pornim becurile, televizoarele, ceainicele electrice, punem rufele la spălat și așa mai departe. Atunci noi suntem nevoiți să importăm mai multă energie de pe bursa din România, când prețurile sunt triple față de Cuciurgan”. 

Ce soluții avem

Autoritățile moldovene încearcă să găsească soluții pe termen scurt pentru a compensa deficitul de energie. Termoelectrica va putea produce aproximativ 50 de megawați suplimentari, iar autoritățile iau în considerare restricționarea exporturilor de energie regenerabilă pentru a suplini deficitul. Totuși, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a preveni o creștere semnificativă a prețurilor.

„Este important însă să facem tot posibilul să evităm potențialele deconectări ca să acoperim deficitul de energie. Trebuie nu doar să creștem oferta, dar și să scădem cererea, adică să reducem consumul mai ales în orele de vârf, atunci când deficitul este cel mai grav, iar prețul cel mai scump în România, prețul pe bursă al energiei electrice poate fi și de 8 ori mai mare în orele de vârf față de orele cu cel mai scăzut consum. Cu cât mai puțin va trebui să importăm de pe piața liberă sau în regim de avarie, cu atât mai puțin va trebui să ajustăm tarifele și cu atât mai mult vom reduce riscul deconectării lor”, a punctat Eugen Muravschi.

TV8.md amintește că în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență așa cum de la întâi ianuarie, regiunea transnistreană ar putea să nu mai primească gaz de la Gazprom. Situația ar putea duce la o catastrofă umanitară pe malul stâng, iar Chișinăul se pregătește să intervină de urgență.