Potrivit celor mai recente date, peste 16% din adolescenții din Moldova erau fumători activi, iar la nivel global, cifra depășește 38 de milioane. Protejarea copiilor de interferența industriei tutunului este tema Zilei Mondiale fără Tutun, 2024. Cu această ocazie, OMS lansează o campanie internațională pentru a ocroti tinerii de efectele nocive ale produselor care conțin tutun sau nicotină, dar și de practicile înșelătoare ale companiilor care subminează politicile de sănătate publică.
În Republica Moldova, în 2019, 16,3% de adolescenți de vârsta 13-15 ani erau consumatori activi ai produselor de tutun și celor care conțin nicotină: 20,4% băieți și 11,8% fete (Studiul GYTS, 2019). Iar conform studiului „Comportamentul privind sănătatea ale copiilor de vârstă școlară”, în 2022, circa 25% de adolescenți cu vârsta de 13-17 ani au folosit țigări electronice: 28,3% băieți și 22% fete.
La nivel global, în anul 2022, cel puțin 38 de milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani consumau o anumită formă de tutun. În Regiunea Europeană a OMS această cifră a ajuns la 4 milioane de consumatori: 11,5% băieți și 10,1% fete cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani.
Anual la 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi marchează Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT) pentru a aborda consecințele pe care le are tutunul și produsele care conțin nicotină asupra sănătății populației.
În acest an, îndemnul este „Protejarea copiilor de interferența industriei tutunului”. Campania, lansată și la Chișinău, are drept scop mobilizarea eforturilor internaționale pentru a adopta reglementări mai puternice care să protejeze tinerii de efectele nocive ale produselor din tutun și a produselor ce conțin nicotină de practicile înșelătoare ale industriei tutunului, care subminează politicile de sănătate publică, afectând sănătatea, bunăstarea și mediu înconjurător.
„Promovarea falsurilor și a tacticilor înșelătoare ale industriei tutunului timp de câteva decenii la rând au atras generații de consumatori de tutun, fapt ce a dus la o epidemie globală a consumului de tutun. Industria tutunului a ademenit din ce în ce mai mulți copiii și adolescenții, folosind diferite tactici de promovare și publicitate, țintind direct cu un nou portofoliu de produse care le afectează viața. Industria tutunului continuă să opună rezistență măsurilor bazate pe dovezi, precum implementarea spațiilor libere de fumat, majorarea accizelor și interdicțiile cuprinzătoare ale publicității, promovării și sponsorizării pentru tutun”, se arată în comunicatul OMS.
Produsele noi de nicotină și tutun, precum țigările electronice și produsele din tutun încălzit câștigă teren în rândul tinerilor. Se estimează că 12,5% dintre adolescenții din Regiunea Europeană a OMS au folosit țigări electronice în 2022, comparativ cu 2% dintre adulți. În unele țări din regiune, ratele de utilizare a țigărilor electronice în rândul elevilor sunt de 2-3 ori mai mari decât ratele de consum de țigări convenționale.
Potrivit ultimelor cercetări, țigările electronice intensifică dependența de nicotină. Dovezile alarmante cu privire la efectele țigărilor electronice asupra sănătății și vieții consumatorilor și a celor din jur demonstrează faptul că nicotina din e-țigarete este un aditiv extrem de dependent, care afectează creierul în dezvoltare al adolescenților și triplează șansele de a deveni fumător în viața de adult.
La nivel global, 111 țări, inclusiv Republica Moldova, au adoptat măsuri de reglementare a produselor ce conțin tutun și a produselor conexe. Aceste măsuri includ interdicții privind utilizarea țigărilor electronice în zone publice închise; interzicerea publicității, promovării și sponsorizării, aplicarea avertismentelor de sănătate pe ambalaje, precum și a restricțiilor de vârstă privind vânzarea țigărilor electronice și a interdicțiilor sau restricțiilor privind aromele.
De menționat, că apariția continuă a produselor noi din tutun și a produselor conexe, în special a țigărilor electronice pe piața globală și cea a Republicii Moldova, care prezintă un grup eterogen de produse, și evoluția continuă a acestora ca design și structură, face dificilă reglementarea lor, inclusiv și a dispozitivelor de încălzire.