31 mai 2024, ora 14:31

Președinta, Maia Sandu și premierul Dorin Recean vor fi audiați în calitate de martori în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. Judecătorul a admis astăzi cererea avocatului fostului prim-ministru Iurie Leancă, prin care a solicitat ca toți membrii Cabinetului de Miniștri de atunci să fie audiați. Contactat pentru o reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a menționat că se documentează și va reveni cu un comentariu.

Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani au admis astăzi cererea avocatului fostului premier Iurie Leancă de a audia în calitate de martori toți membrii Cabinetului de Miniștri care au votat concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, după ce anterior, completul de judecători a respins aceste cereri din partea avocaților inculpaților.  

„Se acceptă cererea apărării cu privire la audierea în calitate de martor membrii Consiliului Național pentru Parteneriatul Public Privat, membrii Guvernului din perioada anului 2013, inclusiv, prezenți la ședința din 29 mai 2013. Se acceptă în calitate de probă a apărării înregistrarea video de la ședința Guvernului Republicii Moldova din 29 mai 2013”.

Mai mult, aceștia au acceptat drept probe și înregistrările video de la ședința Guvernului Republicii Moldova din 29 mai 2013, la care s-a votat Concesionarea. Astfel, pe 14 iunie urmează să înceapă cercetarea judecătorească pe acest dosar. Cererea acceptată de instanța de judecată a venit din partea avocatului fostului prim-ministru al țării Iurie Leancă.

„Este absolut important să se știe de ce argumente s-au ghidat ei atunci când au votat. Au fost imixtiuni sau nu au fost imixtiuni din partea mea sau a altor colegi, sau factori din afara guvernului. Sunt invitați pentru a clarifica condițiile circumstanțele în care Guvernul de atunci a luat o decizie. Legalitatea deciziei din mai 2013 a fost confirmată în repetate rânduri”,a zis fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Iurie Leancă.

În replică, șeful de cabinet al președintei a scris pe telegram că... 

„Maia Sandu NU a votat concesionarea aeroportului către AviaInvest și a spus acest lucru de nenumărate ori - fapt ce poate fi probat ușor din înregistrarea video a ședinței de guvern. Mai mult decât atât, Maia Sandu a solicitat sancționarea tuturor celor care au „oferit” abuziv Aeroportul Chișinău grupului Șor. Ce are loc acum este un circ al corupților cu scopul de a ascunde adevărul”.

... se arată în mesajul lui Adrian Băluțel. Solicitat pentru o reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului ne-a comunicat că va reveni mai târziu cu o reacție.

Indiferent de statutul persoanei, legislația spune că prezența în fața instanței este obligatorie. În caz contrar, martorii sunt aduși silit în fața magistraților. Începând cu următoarea ședință, stabilită pe 14 iunie, va începe procesul de cercetare a probelor. Examinarea dosarului concesionării Aeroportului Internațional Chișinău a început acum un an, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Recent însă a fost schimbat completul de judecători, așa că totul a fost reluat de la capăt. În dosar figurează opt inculpați, între care fostul premier Iurie Leancă, dar și ministrul economiei de atunci - Valeriu Lazăr. Unul din principalii figuranți ai dosarului este fostul director general interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, Petru Jardan, care ulterior a devenit și director al Avia Invest, compania care a concesionat aeroportul. Procurorii susțin că acum avem deja estimarea că afacerea cu aeroportul, controlată de Ilan Șor, a prejudiciat statul cu peste 392 de milioane de lei. Niciunul dintre inculpați nu își recunoaște vina.

23 decembrie 2024, ora 18:12

În prag de criză energetică, când suntem îndemnați să economisim, moldovenii consumă mai multă energie electrică decât de obicei, în sezonul rece. Potrivit Ministerului Energiei, consumul mediu atinge valori până la 850 MW în orele de vârf, dar către ora 18:00, acesta ajunge astăzi la circa 1.000 MW.

Autoritățile spun că, dacă din 1 ianuarie 2025 nu vom mai avea energie electrică din stânga Nistrului, trebuie să reducem consumul, mai ales în orele de vârf (7-11 dimineața și 18-23 seara), pentru a evita deficitul de energie și întreruperile.

„Trebuie să facem un efort ca să „tăiem” circa 60 MW din vârfurile de consum”, a subliniat Ministerul Energiei.

Cum planificăm să acoperim consumul de energie pe malul drept din 1 ianuarie 2025, în cazul în care MGRES va opri livrările?

Pentru a acoperi cerințele energetice începând cu 1 ianuarie 2025, în cazul în care Centrala Termoelectrică de la MGRES nu va mai livra energie, autoritățile moldovene vor mobiliza sursele interne de producere de energie. 

Astfel, centralele electrice de termoficare ale Termoelectrica și CET Nord vor asigura o parte din necesar, acoperind aproximativ 200 MW. De asemenea, CET-urile au rezerve pentru a crește capacitatea de producție.

În plus, Energocom a contractat deja 100 MW de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, România, la un preț plafonat, iar alți 100 MW vor fi contractați de la Centrala Termoelectrică de la Brazi, OMV Petrom.

Centrala Hidroelectrică de la Costești-Stânca poate furniza până la 10 MW, iar autoritățile au făcut demersuri pentru a asigura funcționarea continuă a acesteia în perioada iernii.

Sursele de energie regenerabilă pot livra între 50 și 150 MW, în funcție de condițiile meteorologice. Producătorii independenți de energie electrică din surse regenerabile sunt de acord să valorifice energia produsă pentru a satisface cerințele interne ale țării, iar eventualele surplusuri vor putea fi exportate.

Puterea instalată a surselor regenerabile era de 521 MW la începutul lunii octombrie, iar la 1 ianuarie se estimează că aceasta va depăși 600 MW. De asemenea, în primăvară, producția din surse regenerabile va crește.

Pentru a acoperi vârfurile de consum, se preconizează achiziționarea a până la 200 MW de energie electrică de pe piața din România (OPCOM). Prețurile pe bursă sunt variabile și dependente de condițiile climatice și de cererea pieței.

Capacitatea de import garantată din ENTSO-E pentru Moldova este de 315 MW, iar prin sprijinul Uniunii Europene și al operatorilor din România, Ucraina, Polonia, Slovacia și Ungaria, se va crește capacitatea de import, folosind capacitatea nerezervată din ENTSO-E și liniile electrice de 110 kW dintre Moldova și România, care pot transporta 100+ MW.

În ceea ce privește consumul pe malul stâng al Nistrului, acesta variază între 120 și 180 MW. Malul stâng va acoperi consumul propriu prin funcționarea unui bloc energetic la MGRES pe cărbune (cu o capacitate de 140 MW) timp de 50 de zile, cât durează stocurile de cărbune, și prin funcționarea centralei hidroelectrice Dubăsari la o capacitate variabilă.