06 februarie 2024, ora 10:00

În timp ce noi ne bucurăm de zăpadă, pentru vietățile pădurii acest lucru înseamnă că rămân, practic, fără hrană. Stratul de omăt se așterne pe jos și le acoperă semințele și frunzișul. Ca să nu moară de foame, silvicultorii le aduc mâncare, cum ar fi porumb, lucernă ori rumeguș de măr. Întreprinderea silvică Nisporeni are circa o sută de hrănitori pentru căpriori și zeci de puncte de hrană pentru mistreți. Pentru că sarea în bucate este importantă, chiar și pentru animale, în păduri sunt amenajate „sărării” - niște locuri cu droburi de sare, care conţine minerale importante pentru dezvoltarea animalelor. 

„Ne aflăm în ocolul silvic Ciorești, un ocol din cele patru ale întreprinderii, și acum o să mergem la una din hrănitorile pe care le avem aici, în total pe întreprindere sunt 98 de hrănitori pentru căprior avem, sunt puncte de hrană pentru mistreț în jur de 50, pe ei separat îi hrănim. Avem 105 sărării, în afară de asta avem depozite pentru păstrarea hranei, fânul și frunzarii pe care îi culegem, patru depozite, câte unul la fiecare ocol silvic. - Și aceasta este pentru căpriori ați spus? - Da, acum ne apropiem de o hrănitoare care este pentru căprior, dar hrănim și mistrețul. Mistrețul oricum vine și se hrănește și aici. - Nu-l alungați? - Nu, el oricum mănâncă. 

- Bun, haideți să mergem să vedem cum arată. Din câte înțeleg, e cumva mai departe de drumul de acces, e în pădure. - Hrănitorile, de obicei sunt construite și amplasate unde animalele sălbatice sunt prezente. - Mai departe de traseu? - Mai departe de trasee, în interiorul pădurii. - Domnul Sergiu, mă uit așa și parcă văd niște urme. - Da, asta este urmă de căprior, de vreo două zile, nu e de astă noapte. Că ziua e cald și zăpada se topește și se vede că e de undeva de ieri noapte. De obicei animalele sălbatice sunt mai active pe timpul nopții.

Aceasta este o hrănitoare pentru căprior, unde se administrează hrana sub formă de fân sau lucernă în cazul dat, și frunzarele pregătite de anul precedent, din vară. În luna iunie de obicei se pregătesc frunzarele. Anual, la nivel de întreprindere, pregătim hrană în jur de douăzeci de tone de fân, lucernă sau fân de pădure și plus frunzarii, și circa zece tone de porumb. În anul 2023, am administrat zece tone opt sute de porumb și douăzeci și una de tone de frunzare plus fân. La nivel de întreprindere, suprafața gestionată, după evaluarea efectivă de vânat, efectuată acum în luna ianuarie, ca specii de vânat avem cerb în număr nu chiar așa mare, de vreo 7 exemplare, căprior în jur de 500 de exemplare, 75 mistreți, el migrează dintr-o întreprindere în alta, plus șacalul a apărut, în anii precedenți nu a fost. Am identificat în jur de douăzeci de exemplare. Vulpe, iepure, astea animale mai mici, mai comune. Viezurele sau bursucul, jderul de pădure, pisica sălbatică.

Cantitatea de hrană o pregătim în funcție de numărul de animale. - Da, de asta și zic, observați o creștere sau o descreștere? - Da, este o creștere comparativ cu anul 2023. Creșterea la căprior este în jur de zece procente, la mistreț e mai mult de douăzeci de procente, vulpea puțin s-a majorat, iepurele cam constant la număr, cerbul este mai mult și ne bucurăm că s-a stabilit în zona noastră”, am discutat cu directorul Întreprinderii Silvice Nisporeni, Sergiu Movileanu.

Produsele folosite pentru hrana animalelor, precum porumbul ori lucerna, sunt crescute pe terenurile ce aparțin întreprinderii silvice, iar frunzarii sunt făcuți din copacii ce cresc în pădure. Pădurarii și ceilalți angajați trec cam o dată-n săptămână pe la hrănitori, ca să le verifice și, la necesitate, să le completeze. 

„Hrănitoarea și sărăria sunt în comun. - E un drob de sare, din câte văd. - Da, e un drob de sare, pe care de obicei o cumpărăm de la farmacia veterinară, e sare simplă, fără adaosuri, fără nimic. Anterior, am avut experiența când puneam sare cu diferite adaosuri și nu prea o consumau, aste e sare curată. - Dar mă uit și parcă sunt urme că a fost consumată. - Da, se vede că a fost linsă. - Dar nu ați văzut cu ochiul liber căpriorii sau mistreții cum vin și se hrănesc aici? - Nu, pentru că aici trebuie stat în liniște, sau noaptea, pentru că altfel îi deranjăm și nu se apropie. Vedeți aici, mistrețul tot linge sarea, că aici e urmă de colte de mistreț, el cu râtul a dat acolo. - Dacă nu se consumă iarna? - Primăvara le strângem toate. - Și le refolosiți? - Nu, nu, strângem tot și gata. Vara, hrănitoarea rămâne curată, doar sarea rămâne aici”. 

„Nu departe de hrănitoare, la vreo 15 metri, pe zăpadă, aici unde a mai rămas zăpadă, vedem urme, cel mai probabil de mistreț, așa cum ne-au zis pădurarii. Și din ce au observat ei este vorba de trei animale, un animal mai mare, probabil mama mistreț și doi pui, așa cum am înțeles noi, cam de anul trecut. Își dau seama pădurarii după cât de mare este copita. Te rog, Vlad, dacă poți să înaintezi, aici este un rând de urme, iată în zona asta. Specialiștii spun că sunt urme proaspete, chiar de aseară și iată în partea cealaltă, încă un rând de copite mai micuțe. Faptul că aici sunt aceste urme demonstrează că mistreții, atunci când nu găsesc hrană în altă parte, vin la aceasta hrănitoare și se alimentează, pentru a putea supraviețui în perioadele mai reci ale anului. Din câte am înțeles, le e mai greu atunci când este multă zăpadă, pentru că ei nu găsesc cu ce să se hrănească, dar dacă zăpada puțin se topește, atunci ei se pot alimenta cu ce găsesc în jurul lor”. 

Pentru Sergiu Movileanu pădurea este locul unde se simte ca acasă.

„Toată viața am stat prin pădure. Viața fără pădure până la urmă, nu poate să fie, și cel mai mult de pădure sunt legat”.

Face parte dintr-o generație întreagă de pădurari, primul care a stat la straja pădurilor fiind străbunicul său. 

„După Al Doilea Război Mondial, cam anii 46, 48, străbunelul pădurar a devenit, ulterior bunelul, tata, eu, un frate am pădurar, un unchi, iarăși pădurar. - Dar copiii? - Copiii sunt mici, dar sperăm că o să continue, vedem”.

Pentru că se descrie ca omul pădurii, Sergiu Movileanu îi știe toate problemele și necesitățile. 

„Cel mai dificil acum, ce este afectată, în afară de om și factorul acesta antropic, sunt schimbările acestea climaterice, precipitațiile mai puține, se observă uscare în special la speciile care sunt la limită, cum este fagul, care este la limita arealului său din partea de est, în Republica Moldova. Și cireșul, carpenul suferă. Fructificația la copaci, de exemplu stejarul dacă fructifica la 5- 7 ani, acum fructifică la zece, doisprezece, cincisprezece ani”.

De altfel, în cadrul întreprinderii silvice sunt câteva dinastii de pădurari. Din generație în generație, aceștia preiau munca de la părinți și o transmit, mai departe, copiiilor.

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan