Nu toți bugetarii se plâng de salarii mici. În ministerele și agențiile de stat se găsesc și funcționari care ridică anual peste un milion de lei. Numărul acestora nu este mare. Iar cea mai mare parte din venituri provin din indemnizațiile de reprezentare în diferite întreprinderi de stat. Unii funcționari reușesc să obțină delegarea în 6-8 astfel de întreprinderi, în timp ce altora nu le revine nimic. Criteriile după care are loc delegarea funcționarilor în consiliile de administrare ale întreprinderilor de stat nu sunt clare, iar asta lasă loc de înterpretări.

Venituri de bugetar de 1,3 milioane de lei într-un an

Dina Roșca este secretar general al Ministerului Finanțelor. În 2023, ea a câștigat 1 milion și 300 de mii de lei de la locul de muncă. Peste 600 de mii de lei reprezintă salariul său de secretară de stat, iar alți peste 700 de mii de lei sunt venituri din reprezentare a statului în Consilii de administrație ale unor întreprinderi de stat.

Dina Roșca lucrează de o viață la stat. În 1992 a fost angajată contabilă la Ministerul Apărării, iar peste doi ani s-a mutat la Ministerul Finanțelor. Tot aici o găsim și astăzi, după 30 de ani de activitate neîntreruptă. În funcția de secretar general a fost promovată abia în toamna anului 2021. Natalia Gavriliță, prim-ministra de atunci, o lăuda pe Roșca. „Am lucrat și eu cu doamna Roșca. Este un funcționar care cunoaște foarte bine domeniul finanțelor și sunt sigură că va fi un secretar general excelent”, declara Gavriliță în momentul numirii.

Noua funcție i-a adus nu doar prestigiu, dar și o majorare considerabilă a veniturilor. Spre exemplu, în 2021, până să fie promovată, Roșca a avut venituri de 332 de mii de lei. În anul următor, veniturile au crescut de 3 ori, iar în 2023 au ajuns la 1 milion și 300 de mii de lei. În total, 2,3 milioane de lei - în doi ani de când e secretară de stat. Dina Roșca crede că, pentru munca pe care o fac, funcționarii publici merită chiar mai mult. „Eu ceva am încălcat obținând acele venituri pe care le am? Pentru un funcționar public, dumneavoastră spuneți că este un salariu mare. Dar de ce un funcționar de la Banca Națională poate să obțină mai mulți bani decât un funcționar public?”, ne-a întrebat Dina Roșca.  

Indemnizații de sute de mii de lei de la întreprinderi de stat

Mai mult de jumătate din banii obținuți de Roșca - 1,4 milioane de lei, reprezintă indemnizație de la 7 companii de stat.  Printre ele Metalferos, Mileștii Mici, Drumuri Ialoveni și Moldovagaz. În toate acestea, Dina Roșca a fost fie cenzor, fie membru al Consiliului de administrație. Roșca spune că această muncă suplimentară funcționarii o realizează în afara programului.  „S-a agreat că funcționarii publici participă la acele ședințe (nr. ale consiliilor de administrație) fără a supune riscului activitatea sa de bază. Colegii, în majoritatea cazurilor, își planifică ședințele ori în timpul mesei, ori înainte de serviciu (la orele șapte puteți găsi foarte mulți colegi de-ai mei care sunt membrii în consilii și deja sunt la ședințe), ori după program”, ne-a asigurat secretara generală de la Finanțe.

Cea mai bănoasă activitate a Dinei Roșca a fost, de departe, cea de cenzor la Moldovagaz.  În doi ani, a câștigat peste un milion de lei doar de la această companie. Se întâmpla în perioada când Republica Moldova s-a confruntat cu una dintre cele mai mari crize energetice din istorie. Dina Roșca spune că banii primiți de la Moldovagaz nu sunt din bugetul public. „În primul rând, salarizarea nu este stabilită de Ministerul Finanțelor, nici de APP. La Moldovagaz (nr. indemnizația) este stabilită de Adunarea Generală”, a ținut să precizeze Dina Roșca.

Funcția a venit la pachet cu promovarea de la Ministerul Finanțelor. La propunerea Agenție Proprietății Publice. „Comisiile de cenzori de la Moldovagaz nu sunt alese nici prin ordin de ministru, nici prin dispoziția premierului, dar la propunerea guvernului și se aprobă la Adunarea Generală. Eu nu știu câte candidaturi au fost acolo înaintate, dar Adunarea Generală a votat pentru Roșca. Din câte cunosc, scrisoarea nu a fost semnată de domnul ministru. ministrul de atunci, domnul Budianschi, nu a dat o astfel de scrisoare - în care să o propună pe doamna Roșca. Întrebați APP-ul. Din câte cunosc, scrisoarea a venit de la APP”, a declarat Dina Roșca pentru Cutia Neagră Plus.  

Actualul șef al APP recunoaște că nu există reguli clare de numire în consilii de administrație. „Până în prezent nu există un mecanism de selectare pe bază de concurs. Noi suntem pe ultima sută de metri în realizarea unui astfel de regulament. Cred că în câteva zile va fi aprobat acest regulament. Și vom selecta deja pe bază de concurs. Până la intrarea în vigoare a acestui regulament, ei sunt numiți prin ordinul directorului APP. Se ține cont de experiența în domeniu sau ca funcționar public, dar și experiența în domeniul de activitate. Fie că este energetic, comunicații, trimiteri poștale sau altele”, a spus Cojuhari. 

Eugen Cozonac, directorul APP din acea perioadă, spune că numirea Dinei Roșca a fost o necesitate, în condițiile în care în Republica Moldova începuse o criză energetică. „Era foarte important să avem persoane care cunosc partea fiscală și partea financiară. Ăsta era contextul atunci. Iată de ce anume Dina Roșca a fost (nr. numită) acolo”, a precizat fostul șef de la APP.

Funcționarul cu venituri lunare de 70 de mii de lei

Cu sute de mii de lei din indemnizații s-a ales și colegul Dinei Roșca, Vladimir Arachelov. El ajunge la începutul lui 2022 secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Ulterior, este numit și me mbru în consiliile de administrație ale cinci companii de stat, printre care Franzeluța, Moldtelecom și FEE-Nord. Și Arachelov spune că a fost propus de APP. „APP-ul propune pentru fiecare post în parte candidaturi. Și, din lista de candidaturi propuse la Adunarea Generală, se identifică o persoană și se votează de către Adunarea Generală. Câteodată, în sectorul public ești informat despre deciziile luate și ești nevoit să te conformezi”, a declarat secretarul de stat.

În 2023, cele cinci companii i-au adus secretarului de stat câștiguri de 229 de mii de lei. Alte 573 de mii de lei Arachelov i-a obținut din salariul de secretar de stat. „A fost o responsabilitate suplimentară, deoarece fiecare instituție își are specificul ei și e foarte greu să te incluzi imediat în proces. Eu am venit în perioada martie-aprilie, când se discutau rapoarte financiare anuale, când se discutau rezultatele anilor precedenți. Și, pentru mine, a fost mai degrabă o responsabilitate în plus, decât o motivație în plus”, a precizat Arachelov. 

La Finanțe, Arachemov a ajuns din sectorul public, la propunerea ministrului de atunci, Dumitru Budianschi. „A fost o provocare, pe care domnul ministru al Finanțelor de atunci, domnul Budianschi mi-a propus-o. Eu, având în vedere experiența mea în domeniul finanțelor publice și dorința de a aplica acele studii, analize efectuate pe parcursul timpului, am acceptat”, ne-a spus secretarul de stat de la Finanțe.    

„Apărătorul” creditului rusesc a câștigat anul trecut peste 800 de mii de lei

Într-o situație similară este și un alt angajat al Ministerului Finanțelor. Andrei Balan este șef al Direcției juridice și a fost membru în 7 consilii de administrație la companii de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Energocom, Termoelectrica, Moldtelecom și Barza Albă. Această activitate suplimentară i-a adus anul trecut aproape 300 de mii de lei, pe lângă salariul de 543 de mii de lei.

În 2020, Andrei Balan a fost reprezentantul Ministerului Finanțelor care a apărat în fața Curții Constituționale propunerea guvernului de a contracta un credit de 200 de milioane de dolari de la Guvernul Federației Ruse. Intenția guvernului Chicu de a lua creditul rusesc a fost însoțită atunci de critici dure. „Eu tare mă tem că și aceasta este grijă noastră, că aceasta este cea mai mare crimă de la “Furtul miliardului””, era indignat deputatul PAS de atunci Dumitru Alaiba. 

În fața Curții Constituționale, Andrei Balan considera aceste argumente neîntemeiate. „Înaltă Curte, Guvernul Republicii Moldova consideră că sesizările, care sunt astăzi analizate, sunt neîntemeiate. S-au invocat cinci argumente. O să explicăm pe fiecare din aceste cinci argumente succint, argumentele guvernului, în susținerea faptului că autorii sesizărilor fie interpretează eronat anumite prevederi, fie argumentele sunt neîntemeiate”, declara Balan în fața magistraților Curții. Într-un final Curtea Constituțională a anulat decizia guvernului.  

Agenția  Proprietății Publice este lideră la numărul de membrii în consiliile de administrație. Șeful instituției spune că APP este obligată să aibă reprezentanți în consiliile de administrație. Nu cunoaște însă despre cazuri în care un singur angajat al APP s-ar afla concomitent în mai multe consilii. „Noi avem, de principiu (nr. o regulă), că angajatul APP nu poate fi în mai mult de 3 consilii, 4 cel mult”, ne-a asigurat Roman Cojuhari.

„Persona profesionistă” cu indemnizații mai mari decât salariu

Datele consultate de Cutia Neagră Plus însă îl contrazic pe Cojuhari. Felicia Cristal, șef de secție la APP a schimbat în ultimii trei ani 14 întreprinderi de stat. În 2022 și 2023 ea a activat concomitent în șapte astfel de consilii. A fost remunerată pentru asta cu aproape 700 de mii de lei, dublu față de salariu de la APP. În prezent, Cristal este președinta Consiliului de administrație la trei instituții cu profil total diferit - Nodul Hidroenergetic Costești, Fabrica de sticlă Chișinău și Mecagro. Concomitent, ea mai este membră a consiliului de administrație a Metalferos, cenzor la Loteria Națională și reprezentant al statului la Moldexpo. Fostul șef al APP ne-a explicat că spune că Cristal este o profesionistă, fapt pentru care este numită în atât de multe consilii. „Da! Este important să știi și industria în care activezi, dar este și o procedură birocratică, pe care cineva de la APP știe să o gestioneze (mai) bine. Pentru mine era foarte important ca oamenii care merg la întreprinderile strategice să știe ce se întâmplă acolo și să poată să gestioneze. Felicia Cristal, în experiența mea, a fost o persoană profesionistă, care chiar știa foarte bine multe procese”, ne-a explicat Eugen Cozonac.

Angajata APP-ului a fost acuzată în repetate rânduri că a fost implicată în scheme de deposedare a bunurilor statului. Spre exemplu, în 2021, Alexandru Slusari o acuza pe Cristal că ar fi fost executorul unei scheme de privatizare a unui imobil din centrul Chișinăului. Potrivit lui Slusari, beneficiarul acestei scheme ar fi fost Vladimir Baldovici, fostul șef al Agenției Proprietății Publice din perioada guvernării Plahotniuc.

Femeia a respins de fiecare dată acuzațiile. Felicia Cristal este cumnata lui Oleg Cristal - fostul director general al trustului media afiliat lui Plahotniuc. 

Câștigă sute de mii de lei pe an, deși lucrează în funcții modeste

Într-o situație asemănătoare cu cea a Feliciei Cristal se află colega sa, Natalia Patrașcu, șefă a Direcției administrare corporativă din cadrul APP. Funcția i-a adus anul trecut un salariu de 244 de mii de lei. Alte aproape 300 de mii de lei, angajata i-a primit din activitatea în 9 întreprinderi de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Moldtelecom, Loteria Națională, Drumuri Orhei și Combinatul de vinuri Cricova.

Sergiu Chicu, un alt angajat al APP, ridică anual sute de mii de lei din indemnizații. În ultimii trei ani, calitatea de membru în consilii de administrație i-a adus în conturi aproape 700 de mii de lei. Anul trecut, spre exemplu, Chicu, angajat într-o funcție modestă la APP, a câștigat peste 500 de mii de lei - jumătate din bani sunt din activitatea de reprezentare în 5 întreprinderi de stat și jumătate reprezintă salariu de la APP.

„Profesionalizare” poate salva întreprinderile de stat

În Republica Moldova sunt în prezent peste 150 de întreprinderi și societățile pe acțiuni cu capital majoritar de stat.  Un studiu elaborat în 2020 de către Expert-Grup arată că aici activează circa 6,2% din numărul total al salariaților din Republica Moldova. Aceste întreprinderi gestionează active ale statului de aproximativ 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din PIB. 

Dar, în loc să fie motoare ale economiei, întreprinderile de stat sunt ineficiente sau eficiența lor este mult sub potențial. Deseori, întreprinderile de stat au fost acuzate de pierderi considerabile, lipsă de transparență, salarii excesiv de mari ale șefilor, clientelism și corupție. 

O soluție la aceste probleme, spun specialiștii, ar fi profesionalizare consiliilor de administrație, cu oameni competenți, din afara politicului. Asta presupune însă o reorganizare a întreprinderilor de stat, crede Eugen Cozonac. „Ceea ce trebuie să facem noi neapărat, este profesionalizarea acestor consilii. Ideal ar fi să fie oameni din domeniu, dar independenți. Eu, spre exemplu, am făcut un plan, pe care l-am propus prim-ministrului, să reorganizeze întreprinderile, astfel încât să permită o profesionalizare”, a menționat Cozonac.

Adrian Lupușor, directorul Expert-Grup, spune însă că este foarte greu să atragi  oamenii profesioniști din afara sectorului public. Cauza ar fi indemnizațiile prea mici. „E arhicunoscut că remunerarea deseori a acestor membri ai consiliului este foarte scăzută. Vorbim de un cuantum de patru mii de lei/per consiliu. Acest lucru afectează și interesul unor persoane din domeniul privat să aplice pentru o funcție în consiliul de administrație”, crede Lupușor.

Roman Cojuhari ne-a asigurat că APP va face tot posibilul pentru a atrage profesioniștii în consiliile de administrație. Deși, recunoaște, este o misiune dificilă. „O să depunem tot efortul să-i atragem, dar sunt limitări de salariu. Astăzi, remunerarea pentru membrii comisiei este limitată la un salariu minim pe economie (nr. per ședință). Mai mult pentru experiență, pentru CV, este posibil să dorească membrii din societatea civilă să se implice în administrarea acestor întreprinderi”, este de părere directorul APP.

„Motivare finaciară” pentru funcționari

În timp ce întreprinderile de stat nu reușesc să atragă oameni din afara sistemului, ele rămân o formă de motivare financiară pentru unii angajați la stat. „Sunt de acord, că pot fi anumite situații când vrem să menținem oamenii în sectorul public. Iar atunci, un consiliu-două ajută la motivarea financiară a oamenilor, pentru a rămâne în sectorul public”, a declarat Eugen Cozonac.  

De aceeași părere este și Adrian Lupușor, care ne-a spus că „acesta este și un instrument de a stimula funcționarii publici care nu au salarii foarte mari, cel puțin nu sunt competitive cu multe funcții private. Numirea lor în aceste consilii de administrație este un instrument de a stimula funcționarii publici, ca un adaos la salariul de bază”. 

Totuși, Adrian Lupușor  atenționează  că cei numiți în astfel de consilii nu se implică activ în monitorizarea companiei, ceea ce reduce cu mult eficiența companiilor. „Mulți funcționari activează în mai multe companii, si, evident, ei nu reușesc să între în esență. Acest lucru confirmă încă o dată că ei, deseori, activează mai curând formal. Atunci când o companie, indiferent dacă este privată sau publică, activează cu un consiliu formal, reprezintă o breșă majoră de performanță a acelei companii și creează premise pentru ineficiență, chiar și delapidări și corupție”, crede directorul Expert-Grup.

Expertul în drept, Alexandru Arseni, crede că aceasta este o practică de corupere a funcționarilor publici la care au apelat toate guvernele de până acum. Juristul mai spune că asta a permis politicului să controleze activitatea întreprinderilor de stat. „Iată aici este corupția economică. În cazul în care funcționarul de stat se implică în activitatea economică și atunci se distruge sistemul economic. Parcă intenția inițială a fost bună - să fie coordonare, să conlucreze întreprinderile. În aparență, adevărul nu stă niciodată la suprafață. Când legea începe să fie pusă în aplicare, atunci încep să iasă la suprafață scopul care a fost inițial ascuns   Această lege, nu este altceva decât o acoperire, aparent legală, dar ea este neconstituțională, pentru jecmăneala de bani din bugetul statului”, ne-a explicat juristul.

În timp ce rata sărăciei absolute crește, iar numărul cetățenilor ajunși sub pragul sărăciei este tot mai mare, în Parlament lucrurile stau mult mai bine. Parlamentari care și-au cumpărat anul trecut locuințe de milioane sau mașini de lux se regăsesc în toate fracțiunile parlamentare. Pe lângă case și mașini, am găsit deputați care au investit în afaceri, pe care deocamdată le țin în secret.

Deputatul socialist Adrian Albu a fost în 2024 lider incontestabil la achiziții. Parlamentarul și-a cumpărat anul trecut un apartament de 175 de metri pătrați, pe care susține că a plătit 3,8 milioane de lei. O achiziție foarte bună dacă ținem cont de faptul că pentru a cumpăra noua locuință, Albu a vândut un apartament mai vechi de două ori mai mic cu aproape aceeași sumă -3,2 milioane de lei.

„Am vândut casa veche, care era absolut făcută toată, mobilată, după care ne-am procurat casa nouă. În declarație se vede prețul de vânzare și de cumpărare, care sunt prețuri corecte, nu cum fac, de obicei, mulți dintre colegii mei - date în jos. Adică este legal. Totul este ușor de verificat”, a declarat deputatul BCS, Adrian Albu.

În general, socialistul Adrian Albu este deputatul cu cele mai multe și scumpe achiziții din actuala legislatură. În 4 ani de mandat, el și-a cumpărat două apartamente, un garaj, o casă de locuit într-o zonă pitorească de pe malul Nistrului,  și un automobil de lux.

Acest Volvo, Albu l-a cumpărat în 2023, anul în care a candidat la funcția de primar al mun. Chișinău. Mașina a fost luată în leasing și este estimată de deputat la prețul de circa 1,5 milioane de lei. Albu trebuie să plătească banii până în 2027.

Cea mai valoroasă achiziție a familiei Albu pare a fi tocmai căsuța de pe malul Nistrului, despre care vorbește cu modestie că este un proiect de suflet pentru el, venind din dorința de a păstra tradițiile moldovenești.

În 2023, la scurt timp după ce cumpărase căsuța din Oxentea, Dubăsari, Adrian Albu declara pentru Cutia Neagră PLUS că a procurat-o ca să scape de gălăgia orașului:

„Orașul este altfel, este gălăgia, iar satul este pentru suflet. Căsuța pe care am procurat-o este una veche, în stil tradițional moldovenesc. Vânzătorul s-a grăbit să o vândă și a dat un preț foarte bun și noi cu mare drag am procurat-o. Acum trebuie să mai investim în ea, pentru că este într-o stare ca la țară, veche, unde trebuie să mai pui lut. Apropo, este casă din lut, cu stuh. Păstrăm autenticitatea. Vrem să arătăm că se merită tradițiile moldovenești să fie conservate, susținute și promovate”.

Întrebat acum din nou despre casă, Albu ne-a spus că încă mai investește în ea, chiar dacă cheltuielile de investiții nu se regăsesc în declarația de avere.

Cutia Neagră a mers în Oxentea să caute casa deputatului socialist. Am găsit gospodăria pe o ulicioară din preajma Nistrului, străjuită de mai multe camere de supraveghere instalate de jur-împrejur. Proprietatea este departe de descrierile modeste făcute de deputat și estimările din declarația sa de avere.

„În spatele meu se află căsuța în stil moldovenesc  din declarația de avere a deputatului Adrian Albu. Se află în satul Oxentea, un loc pitoresc de pe malul râului Nistru. Deși parlamentarul a declarat anterior că este o casă mică, simplă, tradițional moldovenească, imaginile surprinse de noi la fața locului arată mai mult decât atât”.

În ogradă se află un bazin - acoperit acum, o terasă de vară, un garaj, o fântână și încă o construcție alăturată. Casa se află pe un teren de 10 ani pentru care deputatul declară că a plătit 250 de mii de lei. A fost cumpărată acum un an.

Adrian Albu susține că încă investește în reparație, dar sumele cheltuite nu se regăsesc însă și în declarația sa de avere. Nu putem estima exact investițiile făcute, dar imaginile arată o proprietate mai mult decât confortabilă.

Oamenii din sat întâlniți pe ulicioară ne-au spus că aici era o căsuță modestă înainte ca Albu să o cumpere. 

„- Deci aici a fost o casă părăsită, corect? - Casă bătrânească”. 

„ - De cât timp cunoașteți că el ar fi investit în casa asta, adică de când casa are o reparație mai bună? - De vreo doi ani”.  

„ Am înțeles că casa era în stare mai deplorabilă un pic.  - Da. - Și domnul Adrian a făcut reparație. - Da, amu e mai frumoasă”. 

„ - Casa mai de la vale e a lui Adrian Albu, de la BCS, socialiștii”.

„- Cunoașteți dacă are cineva grijă de casa asta?  Da, da. Vecinul. Vecinul e angajat. - Deci ele este angajat, achitat? - Da. Angajat și achitat”.  

„Era interesant când el a dat interviu cu declarația de avere. O căsuță cu stuh. Da, ea e cu stuh, dar sub stuh … -Sub stuh mai este încă ceva”.

Vecinul, indicat de săteni că îngrijește de gospodărie, ne-a confirmat informația.  

„- Dvs. sunteți vecinul deputatului Adrian Albu, corect? - Corect. - Voiam să vă întreb dacă aveți dvs grijă de casă cât dumnealui nu este. - Da, cam așa ceva. -  Vreau să vă întreb dacă sunteți achitat pentru aceste servicii, în sens că aveți grijă de casă? - Nu. Noi așa ne împăcăm, fără nimic. Eu pur și simplu mă mai uit din când în când ce se petrece pe teritoriu”.  

După ce am vizitat gospodăria, l-am contactat repetat pe deputatul Adrian Albu pentru a obține precizări referitoare la investițiile făcute în renovare.

„ - Investițiile au fost făcute în ultimii doi-trei ani de când ați cumpărat casa? - Nu, anul acesta am făcut investiția. - Pur și simplu nu am văzut în declarație investițiile să fie declarate. - Corect, pentru că anul acesta am luat niște bani, am împrumutat și am început să fac investițiile, pentru că vreau să deschid o mică afacere acolo. Vreau să fac o pensiune agricolă.

- Dar aproximativ să ne spuneți cât ați investit. - O să fie în declarație. O să calculez și o să vă spun. - Pentru că ne-ați spus că ați cumpărat o căsuță mică, dar când am ajuns acolo aceasta nu este chiar o căsuță mică cum ne-ați spus dvs., tocmai de aceea am decis să vă sun să concretizez. - Nu, eu am spus că am procurat o casă, de fapt am procurat vila. Am dat-o cu var, am sădit niște iarbă, casa cealaltă tot era când am procurat-o, ea este în declarație. Adică tot ce este pe teritoriu, în afara de bazin și deja cosmetica care am făcut-o, este în declarație.

- Deci casa a fost procurată cu 250 de mii de lei, corect eu înțeleg? - Nu țin minte exact, vedeți în declarația de avere, Când s-a început războiul atunci au căzut prețurile și eu am cumpărat-o. - Prețul acesta l-am luat tocmai din declarația dvs., tocmai de aceea vă întreb. Iar împrumutul pe care îl aveți este strict pentru reparație.  - Nu doar. Eu am luat un credit mai mare pentru mai multe chestii. Eu mi-am procurat  și un apartament și vreau să fac reparație în el și multe altele”.

CV-ul lui Adrian Albu arată că acesta a lucrat mereu la stat. Și-a început cariera în 2006 în Centrul Național Anticorupție, pe atunci CCCEC. Din 2016 s-a angajat la Parlament, în calitate de consilier al președintelui fracțiunii Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi. În 2019, după ce PSRM ajunge la guvernare, a fost numit secretar general al Parlamentului, iar din vara anului 2022 este deputat. Bugetarul a început să-și sporească averea exact din anul în care a ajuns să lucreze în Parlament. 

Dacă în 2016, întreaga sa avere era de 1,3 milioane de lei, astăzi, deputatul își estimează propriile bunuri la 8 milioane de lei, de peste 6 ori mai mult. Veniturile familiei nu au crescut însă la fel de mult. Dacă în 2016, familia Albu aduna un venit de 400 de mii de lei, anul trecut, venitul familiei a crescut de aproape trei ori, până la 1,2 milioane de lei. 

Albu definește achizițiile făcute în ultimii ani drept investiții strategice ale familie, pentru că salariul și indemnizația de deputat, de circa 42 de mii de lei, nu sunt suficiente pentru a întreține familia.

„Mie îmi place să fac investiții, pentru că cu salariul deputatului, regretabil, nu te poți menține. Mulți cred că sunt salarii mari, nu sunt ca la miniștri. Sunt mult mai mici. De aceea noi cu soția încercăm să ne ținem mai mult pe apă și facem investiții. Atât”.

Anul trecut, soția deputatului a fondat o companie specializată în domeniul energiei verzi, „RAV Energy”, dar deocamdată firma nu are activitate. Tot anul trecut, Marina Albu a contractat un credit de 725 de mii de lei.

„Noi demult studiam piața energiei regenerabile și am încercat să facem o mică investiție și mai mult ține de un start-up ca să vedem dacă se merită de investit mai departe sau nu. Dar vreau să vă spun că deja m-am confruntat cu foarte multe acte birocratice, care, cred că fiecare care ar dori să investească în această direcție, se confruntă. Lucru regretabil. Pentru că cu cât „paphos” cei de la guvernare ne spun că deja 36% din electricitatea consumată în Republica Moldova provine din energia regenerabilă, dar oameni sunt mulți care vor să investească, văzând o afacere prosperă. Dar sunt mereu în actele birocratice întâmpinați de către guvernarea noastră”.

 În 2024, în contextul alegerilor prezidențiale, Adrian Albu a fost implicat într-un scandal legat de niște înregistrări audio care sugerează discuții cu un agent FSB, Iurii Gudilin, angajat anterior în calitate de consilier de campanie la PSRM și inclus in 2022 în lista de sancțiuni a SUA. Adrian Albu susține că înregistrările sunt un fake și ne asigură că el nu a discutat niciodată cu Gudilin. 

„Nu vreau să comentez până ce nu trece judecata. Judecata va trece și îmi voi restabili adevărul. - Dar cunoașteți cine stă în spatele acestui fake? - Habar nu am. De ce ar trebui să mă intereseze acest lucru”.
BETA În trecut, Adrian Albu a efectuat mai multe vizite la Moscova, însă în declarația sa de avere pentru anul 2024, deputatul nu a indicat cheltuieli legate de transportul aerian, menționând că nu a mai fost în capitala rusă de o perioadă de timp”.

„ - În cadrul unei emisiuni TV8, ați declarat că aveți și vizite la Moscova. Cunoaștem că biletele nu sunt atât de ieftine și în declarații n-am văzut cheltuielile.. - Înseamnă că ce? Că n-am fost fost o-ho-ho cât timp la Moscova. - „O-ho-ho”, asta de cât timp? - De foarte mult timp. Eu nici nu țin minte cât de mult, dacă sincer. Cred că mai mult de un an”.  

De la Adrian Albu trecem la un alt coleg de partid al acestuia, Radu Mudreac. Anul trecut a fost cu succes și pentru el. Deputatul cercetat penal pentru suspiciuni de spălare de bani și-a întors în 2024 casa, înstrăinată fictiv cu doi ani în urmă, a rambursat o datorie de 83.000 de euro și și-a deschis un depozit bancar de jumătate de milion de lei.

Casa-bijuterie din preajma parcului Dendrarium din sectorul Buiucani al Capitalei a revenit în 2024 cu succes în proprietatea legală a lui Radu Mudreac. În 2022, la scurt timp după ce Parlamentul a votat ridicarea imunității deputatului și cercetarea lui penală pentru spălare de bani, Mudreac și-a vândut casa, pentru a o scoate de sub lovitură în cazul în care procurorii ar fi dispus sechestrarea bunurilor sale. La scurt timp, a devenit clar că tranzacția de vânzare-cumpărare a fost fictivă. Mudreac nu a părăsit niciodată locuința, ci doar a schimbat în acte proprietarul. 

În 2022, deputatul indica și o sumă de 250 de mii de euro pe care ar fi luat-o pentru casă. În 2023, banii nu se mai regăsesc în declarație, iar anul trecut, casa reapare în proprietate, cu aceeași valoare cu care a fost vândută - 250.000 de euro. Asta chiar dacă, potrivit siteurilor de anunțuri imobiliare, valoarea de piață a unei asemenea case ar fi astăzi de jumătate de milion de euro.  

„- În declarația dvs. de avere ați indicat doi ani în urmă, că ați vândut o casă, apoi ați cumpărat alta, practic de aceeași sumă. - Nu alta. - V-ați întors casa? - Ca urmare de înstrăinare a bunurilor, suma a fost declarată pe parcursul a doi ani de zile cu suma care se află în declarație. Acum a dispărut suma care se declara și a apărut înapoi bunul”.    

Tot anul trecut, Mudreac și-a cumpărat și o mașină Dacia, cu 3.000 de euro, iar jumătate de milion de lei i-a depus la bancă pe un cont de depozit. Întrebat cum a reușit să economisească o asemenea sumă, în paralel cu achitarea unei datorii de 83.000 de euro, deputatul a invocat veniturile familiei și chiria obținută dintr-un apartament.

„- Vânzând casa, cumpărând-o apoi, ați reușit să aveți și un depozit de jumătate de milion de lei? - Da. Este salariul acumulat în cadrul familiei. Este apartamentul care este dat în chirie. Sunt făcute, achitate impozitele pentru tot”.

Anul trecut, familia Mudrac a obținut venituri din salarii de peste 900 de mii de lei. Între timp, dosarul penal în care este cercetat pentru spălare de bani a intrat pe linie moartă. În pofida unei decizii de judecată din 2023 prin care procurorii au fost somați să accelereze investigațiile, dosarul tot pe masa procurorilor se află. Am încercat să obține mai multe detalii de la organul de urmărire penală, dar fără succes. Dosarul a fost transferat de la Procuratura Anticorupție, la Procuratura Chișinău.

„ - Eu nu am acces la dosar. - Dar cum comentați? -  Da cum să comentez. Dosarul este în procedură de examinare la organe. Colaborăm cu organele. Asta este”.      

Cu imobile noi și scumpe s-au făcut anul trecut și mai mulți deputați PAS. Victor Spînu a trecut cu traiul într-un duplex HI Tech din Măgdăcești, Alina Dandara și-a cumpărat un apartament mai spațios la Poșta Veche, iar deputatul din Bălți Boris Marcoci a cumpărat un spațiu comercial cu peste două milioane de lei și imediat l-a donat unui nepot.

Deputatul PAS Victor Spînu a devenit proprietarul unei case în anul 2023, însă familia sa s-a mutat în locuință abia în toamna lui 2024. Conform declarației de avere, imobilul de 140 m.p., situat la 15 km de Chișinău, a fost cumpărat cu 60.000 de euro, chiar dacă recunoaște deputatul, valoare de piață este cel puțin dublă. Am mers la fața locului pentru a vedea noua locuință a deputatului. Casa se află în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni, și este parte a unui duplex in stil HI TECH, în care deputatul locuiește împreună cu familia.

„Casa am procurat-o în 2023, cca un an au durat reparațiile. Și ne-am mutat în ea în septembrie 2024. Ea era construită, doar că era varianta sură, deci pereții erau goi. Costul ei a fost de 60.000 de euro, cum a fost indicat în declarație. Pentru reparație - asta-i foarte complicat de estimat. A fost, tot, o sumă bunicică. Pentru că și costurile de reparație sunt destul de înalte”.  

Cât despre sursele financiare, deputatul a declarat că o parte din bani provin din donațiile primite la propria nuntă, dar și din economiile personale ale familiei. În 2022, Spînu a adunat circa jumătate de milion de lei de la nuntă și altă jumătate de milion de lei - dividente dintr-o companie IT pe care o deține. 

„- Din ce surse ați construit casa, dacă nu e secret? - Nu, nu e secret, noi suntem foarte transparenți. Deci noi am avut un eveniment de familie - nunta, și tradițional, am primit un ajutor material din partea invitaților. Acești bani i-am depus la o bancă. Și respectiv, inclusiv, din acești bani, din anumite economii, am reușit să procurăm casa care a fost procurată în două rate. Deci o rată a fost achitată în 2023 și a doua rată în 2024. 50% și 50%, cam asta a fost”.    

Deputatul PAS Boris Marcoci indică în declarația sa de avere pentru 2024 că a procurat un spațiu comercial pentru care a plătit două milioane de lei.  Întrebat despre acest imobil, Marcoci a precizat că a fost vorba de o tranzacție internă în cadrul firmei și că bunul a fost ulterior donat unui nepot.

„- Am văzut că aveți un nou spațiu comercial? -Nu. Eu l-am luat, l-am cumpărat de la întreprindere, l-am dăruit la un nepot de-al meu, care, într-adevăr, a făcut taică-său pentru întreprinderea noastră, și, desigur că, le-am cadonat-o lor, să aibă pentru familia lor. - Spațiul comercial unde este? În Bălți sau Chișinău? - În Bălți, noi nu avem nimic la Chișinău”.  

Întreprinderea la care se referă deputatul este o companie de construcții „Marsharcon”, fondată de soții Marcoci încă acum 25 de ani. Anul trecut, firma le-a adus profituri de trei milioane de lei. Totuși, Marcoci afirmă că, de când a intrat în politică, afacerile sale au avut de suferit.

„- Cum vă merg afacerile de când ați devenit deputat, pentru că ați spus… - Desigur că cu pierderi mari. Cu pierderi. - De ce? - Pentru că am avut 158 de muncitori când am venit în parlament și acum am 80. Și atunci erau 120 de milioane pe an și acum sunt 62.Diferența este mare.  După ce termin ca deputat, mă întorc înapoi în afaceri. Că afacerile pentru mine, la atâția ani - afacerile sunt bune”.      

Chiar dacă se plânge că afacerile îi merg mai prost, în cei patru ani de mandat, Marcoci și-a sporit în ultimii ani averea. În 2022, de exemplu, și-a cumpărat o vilă în România. Valoarea indicată a acesteia este de circa 90 de mii de euro, cu tot cu teren.

„- Am observat că aveți o vilă și vreau să vă întreb unde este aceasta situată, în România, în Moldova, unde? - Ei, dapăi uitați-vă în declarația de avere. - Dar vreau ca dvs să ne confirmați, unde este aceasta? - Nu vreau. Uitați-vă în declarație. - Cine trăiește în acea vilă? - Copiii mei trăiesc”.

În momentul în care a acces în Parlament, Marcoci și-a cumpărat și un apartament în capitală, iar în 2023, a făcut schimbări și în garaj. A cumpărat un Mercedes nou, cu peste un milion de lei, după ce și-a vândut mașina mai veche cu 740 de mii de lei.

La începutul acestui an, Boris Marcoci s-a pomenit vizat într-un scandal legat de reparația podurilor de pe drumul de ocolire a orașului Bălți. Primarul localității, Alexandr Petkov, l-a acuzat pe deputat de provocarea colapsului rutier în oraș după ce ar pornit reparația drumului de ocolire fără  a stabili rute alternative. Petkov a declarat jurnaliștilor că a sesizat procuratura Anticorupție, care a pornit investigații pe caz.

„- Apropo, domnule Marcoci, am văzut că sunteți acuzat de către Petkov. Acesta spune că dvs. sunteți cel care stă în spatele colapsului rutier din Bălți. Este vorba de repararea podului - Podul nu-l fac eu, dar îl face Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova pentru traseul național. - Dar ați fost cumva chemat, audiat? - N-am fost, nu sunt și nici nu voi fi, pentru că n-am eu nimic cu podul acela. - Eu numai mă duc cu… cum s-ar duce ministrul, parlamentarul și controlează lucrările. -Dar cum comentați dvs. declarații făcute de către Petkov? -  Am spus cum le-am comentat. Nu are ce face domnul primar. Că nu a putut el să facă podul și-l face Guvernul. Și el nu are ce face. Mai bine s-ar uita la drumurile lui din mun. Bălți ce se face, că nu face nimic absolut”.

Și deputata PAS Alina Dandara a trecut anul trecut la casă nouă. Parlamentara a vândut un apartament mai mic, primit prin donație în 2020, a mai contractat un credit de 750 de mii de lei și și-a luat un apartament mai mare, de circa 90 de mii de euro.

„Nu este tocmai luxos, este în capăt de Poșta Veche, dar este într-o zonă mult mai liniștită pentru mine. Anul trecut în luna ianuarie am vândut vechiul apartament pe care l-am moștenit din familie, din cauza sau în cazul meu, datorită pieței imobiliare, prețul a crescut foarte mult. Respectiv,  am profitat de ocazie și l-am vândut la un preț mult mai mare, ca să-mi iau în ipotecă pentru 25 de ani  un apartament”.

Dandara și-a cumpărat și o mașină nouă, în leasing. Skoda Kamiq a intrat în posesia deputatei în 2022. Valoarea autovehiculului se ridică la 20.500 de euro, iar anul trecut Dandara a reușit să scape și de leasing.

„- Da, da. Iese că din apartamentul vândut de  cca 59.000 euro, vechiul apartament, am plătit în avans leasingul la mașină și mi-am luat deja apartamentul ăsta unde locuiesc”. 

În ultimul an, Dandara a obținut un venit de la Parlament de circa 400 de mii de lei.

Și dacă numărul deputaților care și-au permis anul trecut investiții în imobiliare este relativ mic, atunci lista celor care și-au reînnoit parcul de automobile este mult mai mare. Cei mai mulți dintre deputați au optat pentru mașini chinezești, mai ieftine. Dar nu au lipsit nici mașinile de lux.

Cel care deschide topul celor mai scumpe mașini achiziționate în anul 2024 este deputatul socialist Corneliu Furculiță. În declarația de avere, deputatul indică un pret de 1,2 milioane de lei pentru noul Volvo XC90.

„Iubesc să fie totul corect din punct de vedere juridic. Mașina aparține uneia din întreprinderi în care este fondatoare soția mea. De rând cu această mașină, întreprinderile au mult mai multe bunuri. Am consider de bun ton și bun simț, să fie declarat și acest mijloc de transport. - Cum se justifică prețul acestei mașini? - Repet.  Ea aparține uneia din întreprinderi. Este cumpărată din resursele financiare ale corespunzătoarei întreprinderi în baza de contract comercial, prețul este cel declarat, absolut transparent tot”.      

Un model identic, Volvo XC90 apare anul trecut și în declarația de avere a deputatei socialiste Ala Pilipețcaia. Doar că prețul indicat este de exact două ori mai mic.

Marina Morozova, deputată din partea Partidul Acțiune și Solidaritate, și-a cumpărat în 2024 o Toyota Rav4 Hybrid, fabricată în 2020, în valoare de aproape jumătate de milion de lei.

„Am vândut-o pe cea veche care avea un consum foarte, foarte mare. Care am utilizat-o timp de 10 ani. Deja era consum și de motorină, un consum de benzină de 12 litri și am fost nevoită să o vând. Mi-am procurat o altă mașină care va servi, cred că, încă 10 ani. Pentru că nu-mi schimb mașinile în fiecare an”.

Colegul de partid al deputatei, Alexandr Trubca, și-a cumpărat anul trecut o Skoda Kodiaq, tot de aproape jumătate de milion de lei.

„Fiindcă am avut o suplinire în familie și am avut nevoie de o mașină mai mare, am avut un automobil Renault Kadjar din 2014, îmi pare că. Am vândut mașina aceea, am luat un credit de 200.000 lei și din banii ăștia mi-am luat o nouă mașină. Un Kodiak din 2020, dacă nu mă greșesc. - Mașina e din salon sau cumpărată la mâna a doua? - Mașina e cumpărată la mâna a doua, de la Bălți, am cumpărat-o de la un domn. Trebuie să recunosc că mi-a mers. Planificam să o aduc de peste hotare, dar întâmplător am găsit-o pe anunțurile 999. O persoană privată o vindea la Bălți, am mers la Bălți, am văzut mașina, mi-a plăcut și am bătut palma”.

Deputata PAS Liliana Nicolăiescu-Onofrei și-a achiziționat o Kia Sportage, pentru care a plătit  474 de mii de lei. 

Vasile Bolea, care a părăsit în urmă cu doi ani Partidul Socialiștilor,  indică în actele oficiale o mașină Haval cu o valoare de 451 de mii de lei. 

Socialistul Petru Burduja a declarat o mașină marca Honda CRV, fabricată în 2017, în sumă de 400 mii de lei. 

Nicolai Rusol, colegul de fracțiune a lui Burduja, a indicat în declarația de avere un Suzuki SCross, în valoare de 382 mii de lei. 

La coada clasamentului se află deputatul PAS, Mihail Leahu, care și-a cumpărat o mașină Volvo, estimată la 300 de mii de lei.