Nu toți bugetarii se plâng de salarii mici. În ministerele și agențiile de stat se găsesc și funcționari care ridică anual peste un milion de lei. Numărul acestora nu este mare. Iar cea mai mare parte din venituri provin din indemnizațiile de reprezentare în diferite întreprinderi de stat. Unii funcționari reușesc să obțină delegarea în 6-8 astfel de întreprinderi, în timp ce altora nu le revine nimic. Criteriile după care are loc delegarea funcționarilor în consiliile de administrare ale întreprinderilor de stat nu sunt clare, iar asta lasă loc de înterpretări.
Venituri de bugetar de 1,3 milioane de lei într-un an
Dina Roșca este secretar general al Ministerului Finanțelor. În 2023, ea a câștigat 1 milion și 300 de mii de lei de la locul de muncă. Peste 600 de mii de lei reprezintă salariul său de secretară de stat, iar alți peste 700 de mii de lei sunt venituri din reprezentare a statului în Consilii de administrație ale unor întreprinderi de stat.
Dina Roșca lucrează de o viață la stat. În 1992 a fost angajată contabilă la Ministerul Apărării, iar peste doi ani s-a mutat la Ministerul Finanțelor. Tot aici o găsim și astăzi, după 30 de ani de activitate neîntreruptă. În funcția de secretar general a fost promovată abia în toamna anului 2021. Natalia Gavriliță, prim-ministra de atunci, o lăuda pe Roșca. „Am lucrat și eu cu doamna Roșca. Este un funcționar care cunoaște foarte bine domeniul finanțelor și sunt sigură că va fi un secretar general excelent”, declara Gavriliță în momentul numirii.
Noua funcție i-a adus nu doar prestigiu, dar și o majorare considerabilă a veniturilor. Spre exemplu, în 2021, până să fie promovată, Roșca a avut venituri de 332 de mii de lei. În anul următor, veniturile au crescut de 3 ori, iar în 2023 au ajuns la 1 milion și 300 de mii de lei. În total, 2,3 milioane de lei - în doi ani de când e secretară de stat. Dina Roșca crede că, pentru munca pe care o fac, funcționarii publici merită chiar mai mult. „Eu ceva am încălcat obținând acele venituri pe care le am? Pentru un funcționar public, dumneavoastră spuneți că este un salariu mare. Dar de ce un funcționar de la Banca Națională poate să obțină mai mulți bani decât un funcționar public?”, ne-a întrebat Dina Roșca.
Indemnizații de sute de mii de lei de la întreprinderi de stat
Mai mult de jumătate din banii obținuți de Roșca - 1,4 milioane de lei, reprezintă indemnizație de la 7 companii de stat. Printre ele Metalferos, Mileștii Mici, Drumuri Ialoveni și Moldovagaz. În toate acestea, Dina Roșca a fost fie cenzor, fie membru al Consiliului de administrație. Roșca spune că această muncă suplimentară funcționarii o realizează în afara programului. „S-a agreat că funcționarii publici participă la acele ședințe (nr. ale consiliilor de administrație) fără a supune riscului activitatea sa de bază. Colegii, în majoritatea cazurilor, își planifică ședințele ori în timpul mesei, ori înainte de serviciu (la orele șapte puteți găsi foarte mulți colegi de-ai mei care sunt membrii în consilii și deja sunt la ședințe), ori după program”, ne-a asigurat secretara generală de la Finanțe.
Cea mai bănoasă activitate a Dinei Roșca a fost, de departe, cea de cenzor la Moldovagaz. În doi ani, a câștigat peste un milion de lei doar de la această companie. Se întâmpla în perioada când Republica Moldova s-a confruntat cu una dintre cele mai mari crize energetice din istorie. Dina Roșca spune că banii primiți de la Moldovagaz nu sunt din bugetul public. „În primul rând, salarizarea nu este stabilită de Ministerul Finanțelor, nici de APP. La Moldovagaz (nr. indemnizația) este stabilită de Adunarea Generală”, a ținut să precizeze Dina Roșca.
Funcția a venit la pachet cu promovarea de la Ministerul Finanțelor. La propunerea Agenție Proprietății Publice. „Comisiile de cenzori de la Moldovagaz nu sunt alese nici prin ordin de ministru, nici prin dispoziția premierului, dar la propunerea guvernului și se aprobă la Adunarea Generală. Eu nu știu câte candidaturi au fost acolo înaintate, dar Adunarea Generală a votat pentru Roșca. Din câte cunosc, scrisoarea nu a fost semnată de domnul ministru. ministrul de atunci, domnul Budianschi, nu a dat o astfel de scrisoare - în care să o propună pe doamna Roșca. Întrebați APP-ul. Din câte cunosc, scrisoarea a venit de la APP”, a declarat Dina Roșca pentru Cutia Neagră Plus.
Actualul șef al APP recunoaște că nu există reguli clare de numire în consilii de administrație. „Până în prezent nu există un mecanism de selectare pe bază de concurs. Noi suntem pe ultima sută de metri în realizarea unui astfel de regulament. Cred că în câteva zile va fi aprobat acest regulament. Și vom selecta deja pe bază de concurs. Până la intrarea în vigoare a acestui regulament, ei sunt numiți prin ordinul directorului APP. Se ține cont de experiența în domeniu sau ca funcționar public, dar și experiența în domeniul de activitate. Fie că este energetic, comunicații, trimiteri poștale sau altele”, a spus Cojuhari.
Eugen Cozonac, directorul APP din acea perioadă, spune că numirea Dinei Roșca a fost o necesitate, în condițiile în care în Republica Moldova începuse o criză energetică. „Era foarte important să avem persoane care cunosc partea fiscală și partea financiară. Ăsta era contextul atunci. Iată de ce anume Dina Roșca a fost (nr. numită) acolo”, a precizat fostul șef de la APP.
Funcționarul cu venituri lunare de 70 de mii de lei
Cu sute de mii de lei din indemnizații s-a ales și colegul Dinei Roșca, Vladimir Arachelov. El ajunge la începutul lui 2022 secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Ulterior, este numit și me mbru în consiliile de administrație ale cinci companii de stat, printre care Franzeluța, Moldtelecom și FEE-Nord. Și Arachelov spune că a fost propus de APP. „APP-ul propune pentru fiecare post în parte candidaturi. Și, din lista de candidaturi propuse la Adunarea Generală, se identifică o persoană și se votează de către Adunarea Generală. Câteodată, în sectorul public ești informat despre deciziile luate și ești nevoit să te conformezi”, a declarat secretarul de stat.
În 2023, cele cinci companii i-au adus secretarului de stat câștiguri de 229 de mii de lei. Alte 573 de mii de lei Arachelov i-a obținut din salariul de secretar de stat. „A fost o responsabilitate suplimentară, deoarece fiecare instituție își are specificul ei și e foarte greu să te incluzi imediat în proces. Eu am venit în perioada martie-aprilie, când se discutau rapoarte financiare anuale, când se discutau rezultatele anilor precedenți. Și, pentru mine, a fost mai degrabă o responsabilitate în plus, decât o motivație în plus”, a precizat Arachelov.
La Finanțe, Arachemov a ajuns din sectorul public, la propunerea ministrului de atunci, Dumitru Budianschi. „A fost o provocare, pe care domnul ministru al Finanțelor de atunci, domnul Budianschi mi-a propus-o. Eu, având în vedere experiența mea în domeniul finanțelor publice și dorința de a aplica acele studii, analize efectuate pe parcursul timpului, am acceptat”, ne-a spus secretarul de stat de la Finanțe.
„Apărătorul” creditului rusesc a câștigat anul trecut peste 800 de mii de lei
Într-o situație similară este și un alt angajat al Ministerului Finanțelor. Andrei Balan este șef al Direcției juridice și a fost membru în 7 consilii de administrație la companii de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Energocom, Termoelectrica, Moldtelecom și Barza Albă. Această activitate suplimentară i-a adus anul trecut aproape 300 de mii de lei, pe lângă salariul de 543 de mii de lei.
În 2020, Andrei Balan a fost reprezentantul Ministerului Finanțelor care a apărat în fața Curții Constituționale propunerea guvernului de a contracta un credit de 200 de milioane de dolari de la Guvernul Federației Ruse. Intenția guvernului Chicu de a lua creditul rusesc a fost însoțită atunci de critici dure. „Eu tare mă tem că și aceasta este grijă noastră, că aceasta este cea mai mare crimă de la “Furtul miliardului””, era indignat deputatul PAS de atunci Dumitru Alaiba.
În fața Curții Constituționale, Andrei Balan considera aceste argumente neîntemeiate. „Înaltă Curte, Guvernul Republicii Moldova consideră că sesizările, care sunt astăzi analizate, sunt neîntemeiate. S-au invocat cinci argumente. O să explicăm pe fiecare din aceste cinci argumente succint, argumentele guvernului, în susținerea faptului că autorii sesizărilor fie interpretează eronat anumite prevederi, fie argumentele sunt neîntemeiate”, declara Balan în fața magistraților Curții. Într-un final Curtea Constituțională a anulat decizia guvernului.
Agenția Proprietății Publice este lideră la numărul de membrii în consiliile de administrație. Șeful instituției spune că APP este obligată să aibă reprezentanți în consiliile de administrație. Nu cunoaște însă despre cazuri în care un singur angajat al APP s-ar afla concomitent în mai multe consilii. „Noi avem, de principiu (nr. o regulă), că angajatul APP nu poate fi în mai mult de 3 consilii, 4 cel mult”, ne-a asigurat Roman Cojuhari.
„Persona profesionistă” cu indemnizații mai mari decât salariu
Datele consultate de Cutia Neagră Plus însă îl contrazic pe Cojuhari. Felicia Cristal, șef de secție la APP a schimbat în ultimii trei ani 14 întreprinderi de stat. În 2022 și 2023 ea a activat concomitent în șapte astfel de consilii. A fost remunerată pentru asta cu aproape 700 de mii de lei, dublu față de salariu de la APP. În prezent, Cristal este președinta Consiliului de administrație la trei instituții cu profil total diferit - Nodul Hidroenergetic Costești, Fabrica de sticlă Chișinău și Mecagro. Concomitent, ea mai este membră a consiliului de administrație a Metalferos, cenzor la Loteria Națională și reprezentant al statului la Moldexpo. Fostul șef al APP ne-a explicat că spune că Cristal este o profesionistă, fapt pentru care este numită în atât de multe consilii. „Da! Este important să știi și industria în care activezi, dar este și o procedură birocratică, pe care cineva de la APP știe să o gestioneze (mai) bine. Pentru mine era foarte important ca oamenii care merg la întreprinderile strategice să știe ce se întâmplă acolo și să poată să gestioneze. Felicia Cristal, în experiența mea, a fost o persoană profesionistă, care chiar știa foarte bine multe procese”, ne-a explicat Eugen Cozonac.
Angajata APP-ului a fost acuzată în repetate rânduri că a fost implicată în scheme de deposedare a bunurilor statului. Spre exemplu, în 2021, Alexandru Slusari o acuza pe Cristal că ar fi fost executorul unei scheme de privatizare a unui imobil din centrul Chișinăului. Potrivit lui Slusari, beneficiarul acestei scheme ar fi fost Vladimir Baldovici, fostul șef al Agenției Proprietății Publice din perioada guvernării Plahotniuc.
Femeia a respins de fiecare dată acuzațiile. Felicia Cristal este cumnata lui Oleg Cristal - fostul director general al trustului media afiliat lui Plahotniuc.
Câștigă sute de mii de lei pe an, deși lucrează în funcții modeste
Într-o situație asemănătoare cu cea a Feliciei Cristal se află colega sa, Natalia Patrașcu, șefă a Direcției administrare corporativă din cadrul APP. Funcția i-a adus anul trecut un salariu de 244 de mii de lei. Alte aproape 300 de mii de lei, angajata i-a primit din activitatea în 9 întreprinderi de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Moldtelecom, Loteria Națională, Drumuri Orhei și Combinatul de vinuri Cricova.
Sergiu Chicu, un alt angajat al APP, ridică anual sute de mii de lei din indemnizații. În ultimii trei ani, calitatea de membru în consilii de administrație i-a adus în conturi aproape 700 de mii de lei. Anul trecut, spre exemplu, Chicu, angajat într-o funcție modestă la APP, a câștigat peste 500 de mii de lei - jumătate din bani sunt din activitatea de reprezentare în 5 întreprinderi de stat și jumătate reprezintă salariu de la APP.
„Profesionalizare” poate salva întreprinderile de stat
În Republica Moldova sunt în prezent peste 150 de întreprinderi și societățile pe acțiuni cu capital majoritar de stat. Un studiu elaborat în 2020 de către Expert-Grup arată că aici activează circa 6,2% din numărul total al salariaților din Republica Moldova. Aceste întreprinderi gestionează active ale statului de aproximativ 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din PIB.
Dar, în loc să fie motoare ale economiei, întreprinderile de stat sunt ineficiente sau eficiența lor este mult sub potențial. Deseori, întreprinderile de stat au fost acuzate de pierderi considerabile, lipsă de transparență, salarii excesiv de mari ale șefilor, clientelism și corupție.
O soluție la aceste probleme, spun specialiștii, ar fi profesionalizare consiliilor de administrație, cu oameni competenți, din afara politicului. Asta presupune însă o reorganizare a întreprinderilor de stat, crede Eugen Cozonac. „Ceea ce trebuie să facem noi neapărat, este profesionalizarea acestor consilii. Ideal ar fi să fie oameni din domeniu, dar independenți. Eu, spre exemplu, am făcut un plan, pe care l-am propus prim-ministrului, să reorganizeze întreprinderile, astfel încât să permită o profesionalizare”, a menționat Cozonac.
Adrian Lupușor, directorul Expert-Grup, spune însă că este foarte greu să atragi oamenii profesioniști din afara sectorului public. Cauza ar fi indemnizațiile prea mici. „E arhicunoscut că remunerarea deseori a acestor membri ai consiliului este foarte scăzută. Vorbim de un cuantum de patru mii de lei/per consiliu. Acest lucru afectează și interesul unor persoane din domeniul privat să aplice pentru o funcție în consiliul de administrație”, crede Lupușor.
Roman Cojuhari ne-a asigurat că APP va face tot posibilul pentru a atrage profesioniștii în consiliile de administrație. Deși, recunoaște, este o misiune dificilă. „O să depunem tot efortul să-i atragem, dar sunt limitări de salariu. Astăzi, remunerarea pentru membrii comisiei este limitată la un salariu minim pe economie (nr. per ședință). Mai mult pentru experiență, pentru CV, este posibil să dorească membrii din societatea civilă să se implice în administrarea acestor întreprinderi”, este de părere directorul APP.
„Motivare finaciară” pentru funcționari
În timp ce întreprinderile de stat nu reușesc să atragă oameni din afara sistemului, ele rămân o formă de motivare financiară pentru unii angajați la stat. „Sunt de acord, că pot fi anumite situații când vrem să menținem oamenii în sectorul public. Iar atunci, un consiliu-două ajută la motivarea financiară a oamenilor, pentru a rămâne în sectorul public”, a declarat Eugen Cozonac.
De aceeași părere este și Adrian Lupușor, care ne-a spus că „acesta este și un instrument de a stimula funcționarii publici care nu au salarii foarte mari, cel puțin nu sunt competitive cu multe funcții private. Numirea lor în aceste consilii de administrație este un instrument de a stimula funcționarii publici, ca un adaos la salariul de bază”.
Totuși, Adrian Lupușor atenționează că cei numiți în astfel de consilii nu se implică activ în monitorizarea companiei, ceea ce reduce cu mult eficiența companiilor. „Mulți funcționari activează în mai multe companii, si, evident, ei nu reușesc să între în esență. Acest lucru confirmă încă o dată că ei, deseori, activează mai curând formal. Atunci când o companie, indiferent dacă este privată sau publică, activează cu un consiliu formal, reprezintă o breșă majoră de performanță a acelei companii și creează premise pentru ineficiență, chiar și delapidări și corupție”, crede directorul Expert-Grup.
Expertul în drept, Alexandru Arseni, crede că aceasta este o practică de corupere a funcționarilor publici la care au apelat toate guvernele de până acum. Juristul mai spune că asta a permis politicului să controleze activitatea întreprinderilor de stat. „Iată aici este corupția economică. În cazul în care funcționarul de stat se implică în activitatea economică și atunci se distruge sistemul economic. Parcă intenția inițială a fost bună - să fie coordonare, să conlucreze întreprinderile. În aparență, adevărul nu stă niciodată la suprafață. Când legea începe să fie pusă în aplicare, atunci încep să iasă la suprafață scopul care a fost inițial ascuns Această lege, nu este altceva decât o acoperire, aparent legală, dar ea este neconstituțională, pentru jecmăneala de bani din bugetul statului”, ne-a explicat juristul.
