06 martie 2024, ora 20:37

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) ar urma să anunțe în următoarele săptămâni un nou concurs pentru funcția de procuror general. Declarația a fost făcută de ministra Justiției, după ședința Guvernului. Potrivit Veronicăi Mihailov-Moraru, în prezent, este revizuit regulamentul privind desfășurarea concursului. Mai exact, vor fi introduse o serie de modificări menite să evite cazuri de discrepanțe în evaluarea potențialilor candidați la șefia Procuraturii Generale.

„Suntem în proces de revizuire a regulamentului, astfel încât să acopere toate potențialele situații imprevizibile. Vrem ca acest regulament să cuprindă mai multe situații  care pot să apară în ceea ce ține de modul de punctare, astfel încât să evităm situațiile de discrepanțe majore așa cum s-a întâmplat acum și aplicarea metodei Medianei, ce ține de calcularea punctajului final, scoțând limitele minime și maxime astfel încât învingător să fie declarat cel care acumulează punctajul echilibrat”, a declarat ministra Justiției.

Veronica Mihailov-Moraru a precizat că nu există un termen limită la care trebuie desemnat un procuror genera nou. Totuși, spune ministra, fotoliul ar trebui ocupat mai curând, însă nu în detrimentul asigurării transparenței și calității candidatului final la șefia Procuraturii Generale. 

Ministra Justiției a criticat decizia șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, de a porni un proces penal după anularea concursului pentru funcția de procuror general, asumându-și personal investigația.

„Nu negăm dreptul la libera exprimare a fiecărei persoane, inclusiv reprezentanți ai unei instituții publice, dar recomandarea noastră a fost de a evita anumite interpretări ușor excesive, deoarece sunt anumite aspecte care trebuie de ținut cont. Este vorba despre mandatul constituțional al CSP, dar și pentru a nu precipita lucrurile înainte de vreme”, a subliniat Veronica Mihailov-Moraru.

De altfel, și CSP i-a adresat critici Veronicăi Dragalin pentru același lucru. CSP consideră excesive reacțiile șefei PA și neconforme cu spiritul valorilor democratice. 

„Consiliul conștientizează interesul pentru aflarea tuturor detaliilor derulării concursului încheiat, însă considerăm excesive reacțiile, inclusiv procesual penale, care interferează cu mandatul constituțional al CSP. Declarațiile lansate în spațiul public nu au dat dovadă de acuratețe profesională, existând riscul distorsionării opiniei publice pe acest subiect. Mesajele publice primare ale Consiliului au oferit clarificări inițiale, însă odată cu publicarea hotărârii motivate, ar urma să fie excluse orice alte neclarități. Totodată, exprimăm opinia că, aceste reacții excesive vin în contradicție cu statutul Consiliului, standardele internaționale (Avizul nr. 18 (2023) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni) și principiile Statului de Drept, fiind neconforme cu spiritul valorilor democratice, existând riscul subminării legitimității și independenței organului de autoadministrare al procurorilor. Orice speculație sau distorsionare pe marginea acestor fapte prezintă riscul dezinformării societății sau manipulării opiniei publice, precum și ar putea să creeze premisele unei influențe necorespunzătoare asupra membrilor CSP, inclusiv în procedurile viitoare”, se arată într-un comunicat al CSP.

CSP îndeamnă decidenții procesuali să dea dovadă de acuratețe în discursul public, să acționeze prudent și cu respectarea limitelor atribuțiilor funcționale conferite de Lege.

Pe 1 martie, Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal pentru a investiga cum a fost viciat concursul pentru funcția de procuror general. Anunțul a fost făcut, în cadrul unei intervenții live, de șefa PA, Veronica Dragalin, care a declarat că își va asuma personal investigația.

„Am decis să-mi asum eu personal această investigație, nu vreau să pun un subaltern de-al meu din Procuratura Anticorupție în poziția să investigheze un caz așa de sensibil. Acest proces penal ar putea avea în vizor membrii CSP, ar putea fi necesar să fie audiați acești membri, dar și candidații la concurs”, a spus Dragalin.

Șefa PA a subliniat că acesta nu este un dosar penal, ci doar o fază inițială de investigație: „La această etapă, legea ne permite să folosim anumite instrumente:  putem ridica acte și documente relevante, putem audia martori ca să putem ajunge la o soluție”.

„Dacă cineva are informație relevantă pentru examinarea acestui proces penal, vă rog, să trimiteți informația în format scris Procuraturii Anticorupție, prin poștă sau prin poșta electronică. Dacă aveți o informație sensibilă care nu vreți să treacă prin cancelaria Procuraturii Anticorupție, vă rog, să o includeți într-un plic pe care notați „confidențial pentru Veronica Dragalin”. Asigur că aceste plicuri nu vor fi desigilate în cancelarie, ci vor ajunge la mine pe masă.

Eu o să particip la audierea martorilor și o să examinez fiecare document. Soluția pe acest proces penal trebuie să fie adoptată timp de 45 de zile, asta prevede legea. Eu sper foarte mult să reușim mai rapid să acumulăm informația relevantă ca să poată fi adoptată o soluție corectă și legală. În această situație cred că înțelegem că ne confruntăm cu circumstanțe extraordinare”, a adăugat Veronica Dragalin.

TV8.md reamintește că pe 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor a anulat concursul pentru șefia Procuraturii Generale, după ce un membru CSP nu a putut argumenta de ce i-a oferit un punctaj suspect de mic candidatului Ion Munteanu, actual procuror general interimar.  

Deși președintele CSP, nu a operat cu nume, din tabelul făcut public pe pagina Consiliului în care este indicat punctajul pentru fiecare candidat în parte, observam că membra consiliului, Olesea Vîrlan, a acordat candidatului Ion Munteanu un punctaj total de 3,5 la proba interviu, creând o discrepanță majoră față de evaluarea celorlalți membri.

Membra CSP, Olesea Vîrlan, a venit cu o reacție după ce i-a acordat cel mai mic punctaj candidatului la funcția de procuror general, Ion Munteanu, iar ca rezultat, concursul a fost încetat. Aceasta spune că „s-au strecurat anumite greșeli” în evaluarea ei și că trebuia să-i ofere lui Ion Munteanu 8,5 puncte, nu 3,5 așa cum s-a întâmplat.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 10 zile. Într-un comentariu pentru TV8, procurorul Octavian Iachimovschi, candidatul care a obținut cel mai mare punctaj, ne-a spus că după ce va face cunoștință cu încheierea CSP, va decide dacă va ataca sau nu decizia la instanța superioară. 

Amintim că în luna octombrie anul trecut, CSP a anunțat concurs pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. Inițial, termenul limită pentru depunerea dosarelor a fost stabilită data de 22 noiembrie 2023. Ulterior, însă, CSP a decis prelungirea termenului de depunere a dosarelor până pe data de 29 decembrie 2023. În concurs au fost înregistrați șase candidați, doi dintre aceștia au fost excluși înaintea probei interviu.

Postul de procuror general a devenit vacant după ce șefa statului, Maia Sandu, a semnat decretul prin care procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție, iar concursul a fost anunțat pe 22 octombrie, fiind ulterior prelungit până pe 29 decembrie.

Pe 28 decembrie, majoritatea parlamentară a votat în prima lectură simplificarea procedurii de alegere a procurorului general. Acesta ar urma să fie ales din cei care vor obține majoritatea voturilor din partea Consiliului Superior al Procurorilor. Până acum, acesta era ales după cel mai mare punctaj oferit de membrii CSP după etapa interviu. 

Proiectul privind procedura de selecție a procurorului general a fost criticat de mai multe ONG-uri. În declarația semnată de 17 organizații non-guvernamentale este menționat că proiectul votat la 28 decembrie 2023, în prima lectură de Legislativ, „reduce din transparența și meritocrația procesului de selectare a procurorului general și reprezintă un regres față de situația existentă”.

Ulterior, proiectul respectiv a fost exclus de pe ordinea de zi a ședinței din 18 ianuarie a Parlamentului. Solicitarea a fost făcută în plen de autorul proiectului, Igor Chiriac. Contactat de TV8, deputatul PAS a comunicat că proiectul urmează să fie reexaminat și completat și apoi va fi prezentat din nou în Parlament, după ce va fi avizat de Comisia juridică, numiri şi imunități.

15 ianuarie 2025, ora 14:15

Astăzi se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu. Cu această ocazie, la bustul său de pe „Aleea Clasicilor” au fost depuse flori și organizate recitaluri de poezii. Eminescu ne-a învățat să ne iubim neamul și să nu uităm rădăcinile, ne-au spus mai mulți oameni veniți să-l omagieze pe „Luceafărul poeziei românești”.

Eminescu a fost „puterea de unificare a întregului neam”, spune profesorul Ion Teleman, prezent la bustul poetului. Acesta i-a dedicat lui Eminescu un catren: „El n-adună bun cu bun,/ Fiii neamului străbun/ Cu al lui vers plin de povață, Neamul să-ntregim ne-nvață”.

„Suntem români și punctum” este „cel mai profund și cel mai înălțător vers al lui Mihai Eminescu” pentru un bărbat venit să-l omagieze. În acest vers încape toată opera poetului, crede acesta.

O fostă profesoară din raionul Orhei, Valentina Romanciuc, ne-a recitat un vers din opera sa preferată a lui Eminescu: „Cum nu vii tu, Țepeș Doamne,/ Ca punând mâna pe ei,/ Să-i împarți în două cete/ În smintiți și în mișei”.

Femeia a menționat că „lirica lui de dragoste, lirica lui protestatoare a fost importantă pentru societatea în care a trăit el, și cred că este actuală și pentru societatea în care noi viețuim”: 

„Ne-a deschis porțile în cultura neamului nostru și românesc. El ne-a deschis porțile ca noi să știm, să fim, să iubim: țara, să iubim limba, să iubim neamul”, spune pensionarul Nicolae, care a recitat și o poezie.

Mihai Eminescu amintește prin versurile lui să nu ne uităm rădăcinile, a spus Bogdan Voevuțki.

„Eminescu ne unește, în aceste momente, la Academia de Științe a Moldovei și Academia Română. Ne-am adunat, astăzi pentru a omagia figura emblematică a culturii noastre naționale, pe Mihai Eminescu, poetul, gânditorul și simbolul identității românești. Cu prilejul aniversării a 175 de ani de la nașterea sa, aducem un omagiu nu doar unui mare scriitor, ci și unui spirit care continuă să lumineze conștiința națională pe ambele maluri ale Prutului. La mulți ani culturii românești, la mulți ani spiritului eminescian!”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Și pentru că odată cu ziua nașterii marelui poet, Mihai Eminescu, marcăm și Ziua Culturii, ministrul a adresat mesaj pentru toți oamenii de cultură:

„Ne închinăm în fața celor care, prin talentul, dăruirea și munca lor, duc mai departe moștenirea culturală a poporului nostru. Este ziua în care celebrăm nu doar valorile artistice, literare și intelectuale care ne definesc ca națiune, ci și oamenii care le creează, le păstrează și le promovează.

Vă mulțumesc, dragi oameni de cultură, pentru misiunea nobilă pe care o îndepliniți cu pasiune și profesionalism. Prin arta, literatura, muzica, teatrul, cinematografia și toate celelalte forme de expresie creativă, oferiți inspirație, sens și frumusețe vieții noastre. Munca dumneavoastră este esențială nu doar pentru a păstra vie tradiția, ci și pentru a modela viitorul nostru cultural”.