04 iunie 2024, ora 12:05

Au fost înghițite de ape. Patru persoane, inclusiv un minor și-au pierdut viața în bazinele acvatice din țară în doar 48 de ore. La Telenești au dispărut sub apă o tânără de 24 de ani, dar și un bărbat de 65 de ani care a mers la pescuit. La Hîncești, un tânăr de 26 de ani a mers la scăldat și nu s-a mai întors, iar la Rezina, un adolescent de 15 ani și-a pierdut viața într-un iaz.

Potrivit datelor colectate din subdiviziunile teritoriale IGSU, primele două cazuri au fost înregistrate pe data de 3 iunie 2024 în raionul Telenești. Ieri, către ora 16:33, Serviciul 112, a înregistrat un apel telefonic precum că o femeie care se scălda cu o prietenă în lacul satul Ghiliceni a dispărut sub apele și nu a mai ieșit la suprafață. La fața locului, pentru efectuarea lucrărilor de căutare a intervenit efectivul Unității salvatori și pompieri Telenești, Serviciul postului salvatori și pompieri teritorial Mîndrești și scafandrierii Direcției regionale căutare-salvare nr.1. În scurt timp cadavrul unei tinere de 24 de ani a fost depistat și extras la mal. 

Iar la ora 19:35, conform datelor recepționate de la Inspectoratul teritorial de poliție, un bărbat din satul Brânzenii, în vârstă de 65 de ani, în timpul pescuitului a căzut în apa râului Răut și s-a înecat.  Ulterior, cadavrul persoanei înecate a fost depistat de soția acestuia în apele râului la o distanță aproximativ un metru de la mal. Corpul neînsuflețit a bărbatului fost extras din apă de către populație de comun cu angajații Inspectoratului teritorial de Poliție.

Scafandrierii IGSU au fost solicitați și în raionul Rezina pentru efectuarea lucrărilor de căutare a unui minor de 15 ani în apele iazului din satul Ignăței. Conform informațiilor, băiatul s-a înecat în timpul scăldatului pe data de 02 iunie 2024. Cadavrul minorului a fost scos la mal în aceeași zi de scafandrieri.

Tot, pe data de 02 iunie 2024, un tânăr de 26 de ani și-a pierdut viața într-un bazin acvatic din preajma localității Caracui, raionul Hâncești. Potrivit informațiilor înregistrate, acesta nu a mai ieșit din apă după ce a încercat să se scalde cu prietenul său după consumul băuturilor alcoolice. Pe data de 03 iunie 2024, către ora 12:10, cadavrul bărbatului a fost depistat la o distanță de 3 metri de la mal și extras la suprafața de scafandrieri.

Circumstanțele cazurilor urmează a fi stabilite de organele de resort.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?