05 iunie 2024, ora 19:26

Fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Igor Gorgan, cel care ar fi informatorul rușilor, potrivit unor informații publicate de The Insider și confirmate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), a rămas temporar fără funcția de la UNHCR Moldova, agenția ONU pentru refugiați. Acesta a fost trimis în „concediu administrativ” până la finalizarea anchetei interne, pornite de UNHCR. Informația a fost confirmată pentru TV8 de Monica Vazquez, reprezentant UNHCR Moldova. Generalul Igor Gorgan deținea în cadrul agenției funcția de șef al securității .

„UNHCR este foarte îngrijorată în legătură cu aceste alegații grave, pe care le abordăm cu maximă seriozitate. Am informat îndată Biroul nostru de Inspecție Generală (IGO) și a fost demarată o anchetă internă. Investigăm circumstanțele și plasăm membrul personalului vizat în concediu administrativ, până la finalizarea anchetei”, a declarat reprezentatul UNHCR Moldova.

Amintim că o anchetă The Insider a dezvăluit că generalul Igor Gorgan ar fi chemat rușii să invadeze Republica Moldova. S-ar fi întâmplat după ce a fost demis din funcția de șef al Statului Major. Apelul a fost făcut prin intermediul unui agent rus, căruia Gorgan îi raporta despre dotările armatei, dar și relația cu Ucraina.Veridicitatea informațiilor din investigație a fost confirmată pentru TV8 de Serviciul de Informație și Securitate (SIS).

„Trebuie urgent să curățăm țara de toată mizeria fascistă! Mulți sunt gata. Transmite mai departe... A venit timpul. Eu țin toată situația din armată sub control... Aici, din fericire, nu există „Azov” sau alte formațiuni naționale, iar cu politicienii ne vom clarifica repede”.

Potrivit jurnaliștilor The Insider, acesta este textul pe care Igor Gorgan l-a trimis curatorului său rus, colonelul Alexei Makarov. Nu este clar când anume a fost scris mesajul, dar este cert că Ucraina deja era în plin război cu armata lui Putin. Dovadă este și faptul că generalul informa agentura rusă și despre culoarul moldovenesc de aprovizionare a armatei ucrainene.

Contactat de jurnaliștii moldoveni, care au contribuit la investigația The Insider, generalul Gorgan a negat orice legătură cu agentura rusă. Astăzi, și reporterii TV8 l-au căutat pentru o reacție, acesta însă nu a răspuns la telefon. De cealaltă parte, SIS a declarat postului nostru de televiziune că, totuși, Gorgan este informatorul rușilor. Deși, cel puțin public, instituțiile statului nu-l incriminează pe Gorgan, Președinția a anunțat deja că-i retrage toate distincțiile de stat. 

„Distincțiile de stat oferite acestuia în 2006 „Meritul Militar”, 2015 - „Credință Patriei” și gradele militare vor fi retrase. Asemenea cazuri demonstrează că sunt imperios necesare o monitorizare continuă și o verificare minuțioasă în raport cu cei din instituțiile de apărare și de asigurare a securității statului. Astfel de infractori din interior contribuie la amenințările hibride la adresa statului Republicii Moldova. Tocmai de aceea, avem nevoie de instrumente mai eficiente de luptă împotriva acțiunilor de trădare de patrie”, a declarat șeful Cabinetului președintei, Adrian Băluțel.

Igor Gorgan a ocupat funcția de șef al Marelui Stat Major în 2013, dar trei ani mai târziu a fost demis după un conflict cu ministrul Apărării de atunci Anatol Șalaru, care l-a acuzat de delapidări, cumetrism şi de partizanat politic. Gorgan a revenit la cârma instituției în 2019, după ce Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențiale. A pierdut, însă, fotoliul după ce Maia Sandu a devenit președinte. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?