05 iunie 2024, ora 11:00

Copiii au dreptul și la educație. Iar cei care trebuie să asigure acest drept sunt, în primul rând, părinții sau tutorii, după caz, și autoritățile publice locale. Părinții riscă amenzi dacă nu-și duc copiii la școală, mai ales că în Republica Moldova este obligatoriu să termini gimnaziul. Un caz de abandon școlar am documentat într-o școală din raionul Orhei. Nu vom da nici numele instituției de educație, nici al familiei, pentru ca să protejăm adolescentul. Băiatul nu mai vine la lecții din ianuarie și se află mai mult la rude, decât acasă. Cei de la școală spun că au făcut totul pentru a-l întoarce în bancă. Pe de altă parte, mama lui crede se plânge că statul nu ajută cu nimic. 

Îi vom da un nume fictiv băiatului, istoria căruia o relatăm în acest reportaj. Mihai învață în această școală din clasa 1. Odată ajuns în clasa a 8- a, adolescentul a început să se prezinte tot mai rar la lecții. 

„Începând cu clasa a 7-a a început să frecventeze mai rar școala până ca în clasa a 8-a practic deloc. Ca diriginte, am fost acasă, am întocmit mai multe procese verbale, am făcut voluntariat cu clasa, dar nimic. Noi nici acum nu știm unde e copilu, avem câteva informații dar nu știm dacă sunt adevărate ori nu”, a spus dirigintele Vadim Vacarov.

Și directoarea instituției spune că a încercat să afle de ce băiatul nu mai vine la școală. A discutat cu părinții, însă situația a rămas neschimbată.

„Au fost organizate de către direcție și de diriginte, au fost organizate vizite la domiciliu, discuții cu părinții, dar nu s-a schimbat nimic. Am apelat la direcția socială. După aceasta, mama a venit la școală cu manualele elevului și ne-a spus că elevul nu mai vrea să învețe. Copilul va trece în altă parte cu traiul. Noi știm că el nu doar a abandonat școala, dar și domiciliul”.  

Școala ar fi abordat și prietenii copilului pentru a-l convinge să revină în bancă. 

„- Avea prieteni în clasă? - Da, da. Și acum mai sunt, dar nu mai ține legătura cu ei. I-am rugat să meargă la el, poate prin ei să reușim. - S-a plâns vreodată de situație? - Nu, nu știam despre situație până când nu am fost la ei acasă. Atunci mi-am făcut o imagine mai clară, despre cum trăiește, despre părinți. De asta și am făcut această acțiune de voluntariat, cu gândul că va veni la școală, dar el din contra s-a inhibat și mai mult”. 

În cele din urmă, mama elevului a decis să întoarcă manualele și a anunțat că băiatul va învăța în altă parte. 

„Documentele mamei, conform regulamentului, eu nu i le-am dat, fiindcă copilul, ca să învețe în altă instituție, el trebuie să aducă confirmare că va învăța în altă instituție. La întrebarea unde este Stanislav, ni s-a spus că el o să învețe în instituția unde a plecat. - Nu v-a spus unde? - Nu, nici localitatea. Mama a adus doar manualele. Nu am auzit niciun răspuns concret.” 

Filmările noastre au avut loc într-o zi de școală. Am vrut să aflăm și de la părinții lui de ce copilul a abandonat studiile, mai ales că dirigintele lui este convins că are toate șansele să absolvească gimnaziul. Acasă am întâlnit-o pe mama lui, care ne-a spus că băiatul preferă să locuiască la o rudă, dintr-un alt raion. Femeia părea supărată pe stat, pentru că obligă copilul să învețe, fără să ofere ajutor pentru asta. 

„El mai mult la nan-sa vrea să se ducă. Nu vrea el să șadă. Nu e terminat aici. N-are toate „usloviile” (condițiile) unde să șadă. N-avem apă, n-avem gaz, șede la nana. - El a mers cu mine, la cireșe. Vreau, ca când, să-l scot, să-l schimb la altă școală. La școala asta, el nu vrea să se ducă, și gata. Dar nu știu ce-i cu școala asta că nu a vrut să se ducă de când...  tre să-l impună statul, statul nu mi-a dat niciun ajutor ca să pun copilul să-l învăț”. 

În cele din urmă, am purtat o scurtă discuție și cu băiatul. La telefon, nea spus că este acasă și că vrea să revină deja la școală, având și o înțelegere cu dirigintele. 

„- Ce motive ai avut să nu mergi la școală? - Eram prost și amuia vreau de-amu la școală. - Deja vrei la școală? - Da. - A fost vreun motiv anume pentru care nu vrei la școală? - Nu. Eu am grăit cu profesorul și o zis luni să vin și să vorbesc”. 

În Republica Moldova, învăţământul obligatoriu începe cu grupa pregătitoare din grădiniță şi se finalizează cu învăţământul gimnazial. Codul Educației mai menționează că obligativitatea încetează la vârsta de 16 ani. Responsabilitatea şcolarizării obligatorii a copiilor revine părinţilor sau altor reprezentanţi legali şi administraţiei publice locale de nivelurile întâi şi al doilea. Conform datelor oferite de Ministerul Educației, rata de abandon școlar pentru semestru I al anului de studii 2023/2024 a constituit 0,78 la sută. Cu alte cuvinte, din numărul total de 290 de mii de elevi, din instituțiile de învățământ general, 230 au lăsat școala. De cele mai dese ori, abandonează şcoala copii din familiile defavorizate și cei care se mută împreună cu părinţii peste hotare. În multe țări europene, printre care Austria, Franța, Germania, părinții riscă amenzi de sute de euro și chiar închisoare. Și părinții moldoveni sunt pasibili de pedeapsă. Astfel, neîndeplinirea obligaţiilor de educare a copilului se sancționează cu amendă de până la 750 de lei sau până la 25 de ore de muncă în folosul comunității. 

Un reportaj de Gabriela Ursu 

Montaj și imagini de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan