08 iunie 2024, ora 12:00

Un grup criminal organizat specializat în migrația ilegală, a fost destructurat. Membrii grupului criminal, sunt cetățeni ucraineni și moldoveni. Aceștia aveau roluri bine determinate în activitatea criminală, având o schemă exactă a planului de acțiuni.

Potrivit Poliției de Frontieră, membrii grupării criminale din Ucraina racolau bărbați ucraineni și primeau de la aceștia câte 10.000 de dolari pentru serviciile ilicite. Ulterior, membrii grupării din Republica Moldova ghidau migranții la trecerea ilegală a frontierei de stat, fiind preluați din zona de frontieră și transportați la Chișinău. În capitală, migranților le erau legalizată șederea și ulterior asigurată părăsirea Republicii Moldova cu destinația, țările UE.

În data de 5 iunie, pentru tentativa trecerii ilegale a frontierei de stat au fost reținuți doi cetățeni ucraineni pe direcția Vartikovțî-Larga, care au declarat că achitase câte 10.000 de dolari pentru organizarea migrației ilegale la frontiera de stat moldo-ucrainene.

Pe direcția dată polițiștii de frontieră din cadrul Direcției au efectuat măsuri speciale de investigații în vederea localizării infractorilor. Ca urmare a fost reținut în flagrant în zona localității Larga un membru activ, care se deplasa cu mijlocul de transport pentru a prelua cetățenii ucraineni. Potrivit datelor operative, persoana reținută care se afla la volan s-a dovedit a fi o autoritate criminală, bine cunoscută în regiunea de nord a țării, în vârstă de 55 de ani, originar din raionul Rîșcani.

În urma analizei rezultatelor măsurilor întreprinse, de către ofițerii de investigații ai Direcției, a fost identificat și unul dintre liderii grupării criminale. Acesta s-a dovedit a fi un locuitor al raiounlui Rîșcani, în vârstă de 62 de ani, în prezent fiind cercetat pe o altă cauză penală analogică. În prezent acesta este plasat în arest la domiciliu, de unde prin intermediul telefonului mobil și rețelelor de socializare dirija cu activitatea criminală menționată. 

La domiciliile persoanelor reținute au fost efectuate percheziții, în urma cărora au fost ridicate pașapoarte ale cetățenilor ucraineni, care urmau să fie traficați, telefoane mobile și înscrisuri de ciornă care au tangență la cauză penală.

În prezent, atât membrii grupului criminal din Republicii Moldova și cei din Ucraina au fost reținuți și urmează a fi plasați în arest. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?