Ambasadoarea Marii Britanii în Republica Moldova, Fern Horine, a fost invitata specială a emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.
- La prima noastră întâlnire când ați venit în Moldova, ați insistat să vorbim în limba română. A fost o mare surpriză pentru mine că tocmai ați sosit, dar deja ați vrut să vorbiți în română. Vreau sa vă întreb cât de bun este nivelul dvs. de lima română și dacă am putea face un interviu în limba română.
- Aș vrea să fac un interviu în română, dar nu sunt sigură dacă mă pot exprima foarte clar în română, dar anul trecut am învățat româna câteva luni și știu că trebuie să exersez mai mult, dar putem vorbi mai mult în română în următorul interviu.
- Da, la următorul interviu. Astăzi vom avea o discuție în limba engleză, dar apreciez cunoștințele de limba română pe care le aveți în acest moment. Sunteți în Moldova de șase luni. Cât de mult s-a schimbat percepția dumneavoastră despre Moldova în această perioadă de timp ?
- Mă gândeam la asta, când ajungi undeva, așa cum tocmai am spus, învățam limba română anul trecut când mă pregăteam să vin aici la Chișinău. Și am citit mult, v-am urmărit și pe dvs. la televizor. Am citit multe despre Moldova. Am mai lucrat la subiecte ce țin de Moldova. Și am mai fost aici prin 2005. Dar cred că a veni într-un loc și a trăi acolo este complet diferit de a citi despre el sau de a urmări știrile despre acel loc.
Așa că este aproape ca și cum aș fi avut o închipuire bidimensională despre Moldova. Știam ce se întâmplă. Citeam despre ce se întâmpla. Învățam limba română ca să pot interacționa cu oamenii. Dar venind aici, totul devine tridimensional, pentru că poți vedea lucruri și simți lucruri și poți cunoaște oameni. Așa că cred că aș spune că percepția mea despre țară nu s-a schimbat foarte mult, dar aprecierea mea față de aceasta s-a adâncit. Și un lucru pe care l-am apreciat cu adevărat este primirea călduroasă pe care atât eu, cât și soțul meu am avut-o aici. Poporul moldovenesc a fost foarte primitor și foarte ospitalier. Și acest sentiment este diferența dintre lumea mea bidimensională privind Moldova de la Londra și acum lumea mea tridimensională locuind la Chișinău printre moldoveni.
- Dar vă așteptați să vedeți o țară sovietică?
- Nu știu dacă mă așteptam să văd un fel de fostă țară sovietică. Cred că ceea ce vezi în Moldova este un adevărat amestec de culturi. În Chișinău sunt clădiri care sunt clar din acea vreme sovietică, dar apoi sunt clădiri frumoase din secolul al XIX-lea și parcuri și cafenele minunate și așa simt că este un amestec de culturi prin care a trăit Moldova și istoria ei. Și un pic din toată acea istorie rămâne aici, la Chișinău, dar și în Moldova. Deci nu cred că aveam o idee preconcepută despre o fostă țară sovietică. Pentru mine aș descrie Chișinăul ca un oraș foarte european.
- Aș vrea să discut puțin despre prioritățile dumneavoastră pentru acest mandat pe care vi le-ați stabilit.
- Din perspectiva Marii Britanii, prioritățile sunt de a vedea o Moldova sigură, stabilă, prosperă, liberă, democratică și cred că asta își dorește poporul. Așa că pentru mine în calitate de reprezentant al guvernului Regatului Unit și al Majestății Sale aici, acestea sunt prioritățile principale. Ce putem face eu și echipa mea de la ambasadă și asistența UK Aid pe care le oferim, este să sprijinim acele priorități mai mari: prosperitate, securitate, stabilitate. Cred că sub umbrela acelor priorități mari, dincolo de imaginea strategică, pentru mine este important să cunosc cu adevărat țara și să înțeleg Moldova. După cum am spus, este ușor să citești despre un loc, dar să îl trăiești cu adevărat... așa că vreau să cunosc oameni. Îmi doresc să cunosc cât mai mulți oameni și să cunosc și să înțeleg țara cu adevărat. Mi-aș dori, îmi propun ca obiectiv, să vizitez toate raioanele și să văd cât mai mult din țară. Și spun adesea echipei mele, nu sunt doar Ambasadorul Britanic la Chișinău, sunt Ambasadorul Britanic în Republica Moldova, așa că pentru mine este foarte important să văd cât mai mult din Moldova.
- Ați călătorit în Moldova?
- Da, am călătorit deja un pic.
- Cum a fost experiența dumneavoastră în Transnistria?
- Am fost de două ori în Transnistria și cred că este foarte important să vizitez toate părțile Moldovei. Cred că aș spune că atunci când vorbesc despre Transnistria, cred că ar trebui să subliniez că Regatul Unit respectă integritatea teritorială a Moldovei. V-ați așteptat să spun asta, dar absolut respectăm suveranitatea, granițele internaționale recunoscute ale Moldovei. Dar cred că e profesia mea să înțeleg ce se întâmplă în toate părțile țării. Așa că am fost și în Găgăuzia, am fost la Bălți, săptămâna viitoare merg la Călărași, așa că vreau să călătoresc cât pot și să înțeleg cât pot.
- De fapt, vreau să vă întreb despre aceste două regiuni, regiuni problematice pentru Republica Moldova, Găgăuzia și Transnistria. Este ca o regiune izolată a Republicii Moldova și de fapt întrebarea este cum putem integra nu doar cultural, ci și lingvistic, economic și politic aceste regiuni ale Moldovei.
- Așadar, cred că este foarte important să subliniez că oamenii din regiuni precum Transnistria și Găgăuzia, majoritatea sunt cetățeni moldoveni și, prin urmare, este foarte important ca eu, în calitate de ambasador britanic în Moldova, să comunic cu ei. Cred că este cu adevărat important și știu că se implică și autoritățile de la Chișinău și Guvernul Republicii Moldova. Pentru mine, cred că dialogul este foarte important . Recunosc, de asemenea, că actualul bașcan al Găgăuziei are legături cu Ilan Șor, pe care Regatul Unit l-a sancționat, iar asta este problematic pentru mine ca ambasador britanic și într-adevăr pentru Guvernul Republicii Moldova și cred că toate autoritățile de la Chișinău, dar cred că lăsând conducerea deoparte, este foarte important să interacționăm cu oamenii din acea regiune, cu celelalte structuri, universități, școli, societatea civilă, mass-media și să ne asigurăm că există un dialog între mine și oamenii din Comrat, oamenii din Găgăuzia, şi să înţelem asta. Cred că în Transnistria există un dialog în curs de desfășurare între Tiraspol și Chișinău, dar, din nou, cred că este vorba de a privi mai larg pe lângă dialogul cu autoritățile de facto, și de a ne gândi la modul în care, din perspectiva Marii Britanii, putem încuraja dialogul și sprijini prosperitatea și securitatea în acele regiuni. Așa că săptămâna trecută, poate acum două săptămâni, am semnat un nou acord cu PNUD, partenerul nostru, pentru un program numit Add Trade. Și asta înseamnă sprijinirea antreprenorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, sprijinirea afacerilor ca ele să se dezvolte. Sunt foarte încântată că multe dintre aceste afaceri sunt afaceri conduse de femei, dar sprijinul se referă la planuri de afaceri și la modul de stabilire a companiilor prin micile granturi. Prin urmare, prosperitatea economică și dezvoltarea economică cred că sunt elemente de bază cu adevărat importante pentru orice formă de integrare, oricând aceasta va avea loc, dar a avea acele legături este foarte important.
- Cum vă simțiți, există interes în această regiune pentru a avea această comunicare, colaborare, pentru a avea un fel de integrare a acestei regiuni cu restul Moldovei?
- Deci, din ceea ce am auzit de la oamenii pe care i-am întâlnit și, de obicei, discuțiile noastre sunt despre nevoile și interesele lor, destul de des nevoile lor sunt legate de locuri de muncă bune sau de locuri de muncă bine plătite, securitate și siguranță. Așa că cred că, când am fost ultima dată la Tiraspol, în urmă cu doar câteva săptămâni, l-am întâlnit pe șeful camerei de comerț de acolo. El nu vorbea neapărat despre integrare, ci despre cum să sprijine afacerile și despre nevoile reale pe care le au oamenii. Deci cred că acestea sunt importante de luat în considerare atunci când lucrăm cu acea regiune. Deci cu siguranță este vorba despre securitate și siguranță și există dialog politic, dar cred că este vorba și despre populație și despre cum putem sprijini, despre modul în care guvernul britanic poate sprijini oamenii de pe ambele maluri ale râului.
- Autoritățile noastre nu au avut nicio întâlnire în Transnistria în ultimii trei ani.
- Cred că, sunt sigură că există contacte care au loc între toate autoritățile. Am fost la Tiraspol și m-am întâlnit cu autoritățile de facto de acolo și ori de câte ori vizitez Transnistria și Găgăuzia, încurajez dialogul pentru că cred că este singura cale pentru o soluție pașnică la provocările cu care se confruntă aceste regiuni. Dialogul trebuie să fie răspunsul. Bănuiesc că v-ați aștepta să spun asta în calitate de diplomat, pentru că pe asta punem accentul și investim energia noastră, găsim puncte comune și găsim modalități de a lucra împreună.
- 2024 pare a fi un an important pentru viitorul Republicii Moldova. Vom avea alegeri. Alegeri prezidențiale, referendum. Într-un interviu recent, ministrul de stat pentru Europa, Nusrat Ghani, a declarat că trebuie să ne asigurăm că Putin nu va reuși să destabilizeze Republica Moldova. Cum putem asigura acest lucru?
- Așadar, cred că ministrul pentru Europa are dreptate când spune că trebuie să ne concentrăm eforturile asupra abordării amenințărilor pe care Rusia le creează și a riscului la care supune Moldova. Înțeleg și empatizez cu replicile pe care le auzim de la guvernul moldovean despre Moldova că se află într-un război hibrid și amenințările pe care le face Rusia. Am văzut genul de instrumente pe care Rusia le folosește, cum ar fi dezinformarea, cum ar fi utilizarea proxy-urilor politice. Am vorbit despre Ilan Șor și bașcana Gutul și despre exercitarea presiunii asupra anumitor regiuni și populații.
Cred că un alt domeniu la care noi cei din Marea Britanie care lucrăm cu Moldova trebuie să lucrăm este securitatea cibernetică. Așadar, implementarea viziunii ministrului britanic, este despre cum poate Guvernul Regatului Unit să colaboreze cu Moldova pentru a sprijini eforturile de combatere a dezinformării, pentru a asigura securitatea cibernetică a infrastructurii naționale critice, pentru a încerca să încurajeze dialogul acolo unde alți actori maligni ar putea încerca să creeze frică și incertitudine, cum să creeze încredere și dialog. Cred că există destul de multe domenii în care ambasada mea și noi folosim UK Aid pentru a sprijini colaborarea cu partenerii în câteva dintre acele domenii pentru a încerca să abordăm amenințările pe care le vedem că sunt foarte prezente în Moldova.
- Vorbim mult în Moldova despre războiul, războiul informațional din Moldova, despre propagandă, manipulări și despre modul de a lupta împotriva acestei influențe maligne în Moldova. Am o întrebare despre decizia guvernului nostru de a închide 12 posturi TV rusești în Moldova. Închiderea acestor posturi TV a ajutat la rezolvarea problemei?
- Cred că aceasta este o întrebare cu adevărat dificilă, pentru că trebuie să se atingă un echilibru pentru orice democrație pentru a proteja libertatea de exprimare, dreptul jurnaliştilor ca dvs. de a spune adevărul, de a cere socoteală guvernelor la putere pentru acțiunile acestora pe care poate cetăţenii lor trebuie să le înţeleagă. Deci, din punct de vedere britanic, acele valori sunt incredibil de importante. În același timp, așa cum am spus, recunosc ceea ce Guvernul moldovean caracterizează ca fiind un război hibrid cu care se confruntă când vine vorba de influența rusă și dezinformarea, manipularea malignă rusă. Am pierdut socoteala, Mariana, câte videoclipuri false am văzut despre președinte anul acesta.
- Online?
- Online, da, online. Când vine vorba de posturi de televiziune, cred că este foarte important ca Guvernul să își bazeze deciziile pe dovezi. În unele dintre aceste cazuri, știu că Consiliul Audiovizualului a prezentat un raport. Cred că e importantă înțelegerea dificultății acestei decizii, să ne asigurăm că există dovezi și că există o bază pentru asta. Protejarea cetățenilor împotriva dezinformării, protejând în același timp dreptul la libertatea de exprimare. Cred că este un echilibru foarte greu de realizat, dar cred că înțeleg situația în care se află autoritățile de aici când se confruntă cu această provocare. Așa că nu invidiez această poziție de a fi în fața acestei decizii.
- Vreau să vorbesc puțin despre justiție și anticorupție. Vorbesc mult în programul meu despre asta, dar acum nu atât de mult. În ultima perioadă de timp am urmărit diverse evenimente legate de justiție în Republica Moldova. În ultimul interviu, ambasadorul SUA a făcut o paralelă între situația din justiție și filmul Războiul Stelelor. El a sugerat o bătălie între sistem și cei care reformează sistemul. Ce analogie ați face dvs.?
- Cred că trebuie să declar că sunt un mare fan al Războiului Stelelor. Îmi place foarte mult science fiction. Și cred că există un rol pentru diplomați în astfel de scenarii când vine vorba de science fiction și toate acele filme. Dar cred că l-am înțeles pe ambasador, sau ce spunea ambasadorul. Și cred că este vorba despre faptul că, indiferent dacă vorbim despre Moldova sau despre altă țară, multe țări din lume au sisteme în care interesele personale sunt profunde și pe termen lung și acele interese personale, acele interese ale indivizilor sunt atât de înrădăcinate încât este foarte greu să îi separăm de sistemul în care se află. Am văzut comentarii de la Guvern și de la colegii diplomatici că acest proces a durat mai mult decât s-ar fi dorit. Așadar, cred că ceea ce trebuie să ținem cu toții minte este că lucruri importante precum reforma judiciară necesită timp, necesită răbdare. Este un proces prin care trece Moldova și acesta va dura. Dar cred că rezultatele pe care le-am văzut până acum se îndreaptă în direcția corectă și voi continua să urmăresc cu atenție și le urez succes. Dar din nou, nu subestimez provocarea de a încerca să scapi de un sistem de oameni care nu vor să fie scoși din el și asta este foarte greu.
- Despre sancțiuni, sancțiunile din Marea Britanie ale oligarhilor moldoveni. Marea Britanie a impus sancțiuni unor oligarhi moldoveni, în special lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Au fost beneficiari ai mai multor companii offshore britanice. Și suntem foarte curioși, știți ce s-a întâmplat cu aceste companii offshore și cu proprietățile lor din Marea Britanie?
- Noi, Marea Britanie, i-am sancționat pe Plahotniuc și Ilan Șhor în decembrie '22. Există o autoritate în Regatul Unit, Biroul pentru Implementarea Sancțiunilor Financiare, care supraveghează punerea în aplicare a sancțiunilor britanice. Ei se asigură că sancțiunile noastre sunt înțelese și că sunt implementate și aplicate. De asemenea, ei produc un raport anual care stabilește activele care au fost înghețate. Cred că în raportul din 2022 s-a vorbit despre înghețarea activelor de aproximativ 22 de miliarde de lire sterline. Din păcate, acel raport nu oferă un nivel de detaliu pentru persoane fizice sau companii individuale sau persoane numite, așa că nu vă pot da un răspuns la această întrebare. Cred că ceea ce aș spune despre acele active și sancțiunile care au fost puse în aplicare este că știm că, așa cum am spus, active rusești în valoare de aproximativ 22 de miliarde de lire sterline au fost înghețate și asta înseamnă că acele persoane, sectorul bancar, cred că aproximativ 90% din sectorul bancar al Rusiei a fost afectat de aceste sancțiuni. Asta înseamnă că acei oameni, acei oligarhi, nu pot finanța mașina de război a lui Putin în Ucraina, ceea ce este incredibil de important pentru Guvernul Regatului Unit și o prioritate absolută. Dar înseamnă și că acei oameni nu pot finanța nicio activitate aici, în Moldova. Și am vorbit despre acel război hibrid. Deci există o legătură între acele active înghețate și imposibilitatea de a le utiliza și aici.
- Deci sunteți sigură că banii care sunt acum în sectorul bancar, banii oligarhilor care sunt acum în sectorul bancar din Marea Britanie nu sunt folosiți în Moldova?
- Deci sectorul bancar la care mă refeream este în Rusia. Deci bunurile au fost înghețate. Cred că 90% dintre băncile din Rusia au fost afectate de sancțiuni. Deci este vorba despre acel sector bancar să nu fie folosit greșit sau manipulat pentru a finanța atât războiul din Ucraina, dar în egală măsură să nu poată finanța alte activități aici în Moldova.
- Mai multe țări din întreaga lume au impus sancțiuni cetățenilor noștri moldoveni care se află în prezent în Marea Britanie. Vorbesc despre Veaceslav Platon, Georghe Cavcaliuc și Constantin Botnari. Există vreo restricție legală pentru autoritățile britanice de a impune sancțiuni acestor persoane?
- Primul lucru pe care l-aș spune este că recunosc și apreciez frustrarea pe care oamenii o pot simți că acești oameni se află în Marea Britanie. Știu că este un subiect asupra căruia ați atras atenția și recunosc că mulți moldoveni ar putea vedea și percepe asta ca pe o situație frustrantă. Cred că al doilea lucru pe care l-aș spune este că sunt conștientă că unul dintre acei indivizi a vorbit el însuși despre procesele care sunt în desfășurare în Marea Britanie. Regatul Unit are o politică fermă de a nu confirma sau infirma atunci când vine vorba de proceduri și motivul pentru care spun asta, Mariana, este pentru că nu vreau să periclitez nimic sau niciun rezultat operațional. Așa că cred că este foarte important să explic asta. Aș spune că da, există, prin urmare, restricții privind capacitatea de a duce mai departe unele dintre aceste procese. Dar cred că multe sisteme se confruntă cu unele dintre aceste provocări atunci când vine vorba de respectarea statului de drept. Și cred că celălalt lucru pe care l-aș spune pentru a încerca să vă reasigur este că Regatul Unit este o țară care respectă statul de drept și vom încerca să facem tot posibilul pentru a ne asigura că se ajunge la rezultate echitabile.
- De fapt, poate acesta este răspunsul la următoarea mea întrebare. Întrebarea este de ce credeți că acești indivizi aleg să caute refugiu în Marea Britanie? De ce în Marea Britanie și nu în altă țară?
- Cred că îmi este foarte greu să răspund la această întrebare. Nu-i cunosc pe acești oameni. Nu știu care sunt motivațiile lor sau ce i-a determinat să ia acele decizii. Da, tocmai am spus că avem un sistem de justiție corect și echitabil și respectăm statul de drept. Aș fi speculat dacă m-aș expune de ce anumiți indivizi aleg o țară sau alta, așa că poate nu ar trebui să speculez.
- Puteți estima când aceste procese vor avea finalitate în justiția din Marea Britanie?
- Cred că îmi este foarte greu să prezic cât durează acele procese. Cred că pot dura destul de mult când vine vorba de a se asigura că toate procesele sunt respectate întocmai. Așa că îmi este foarte greu să vă dau un răspuns, și nu vreau să vă dau un răspuns bazat pe presupuneri. Deci cred că o să închei aici.
- Ultima mea întrebare este despre sancțiuni. Iau în considerare autoritățile britanice extinderea listei de sancțiuni?
- Cele trei regimuri de sancțiuni pe care Regatul Unit le are la dispoziție și pe care le-am folosi pentru a sancționa cetățenii moldoveni sunt regimul global de sancțiuni pentru abuzurile drepturilor omului, regimul global de sancțiuni anticorupție, cunoscut și sub denumirea de Magnițki, și regimul nostru de sancțiuni pentru Rusia. Deci acestea sunt cele mai relevante și mai potrivite regimuri pe care le-am folosi. Și așa cum am menționat, am lucrat mult cu privire la sancțiunile Rusiei. Cred că probabil am sancționat în jur de 2.000 de persoane sub acel regim. Și cred că aș spune că Marea Britanie analizează mereu modul în care am putea evolua lista de sancțiuni, cum vom continua să analizăm acea listă și dacă există opțiuni pentru a o extinde. Deci cred că este o situație în curs de desfășurare cu privire la modul în care folosim unul dintre cele trei regimuri de sancțiuni în mod corespunzător și unde l-am folosi pentru cetățenii moldoveni.
- Să vorbim despre dezvoltarea economică. Marea Britanie a prelungit cu încă cinci ani exportul scutit de impozite pentru fructele de vară din Moldova. Un acord similar de anul trecut are ca rezultat o creștere considerabilă a exportului de mere, struguri și cireșe în Marea Britanie. Există șanse ca și alte produse din Moldova să beneficieze de beneficii similare în Marea Britanie?
- Da, cu siguranță. Am semnat Acordul nostru de Liber Schimb cu Moldova în decembrie 2020, a intrat în vigoare în ianuarie 2021 și acel acord de liber schimb elimină tarifele la toate produsele din Moldova care se exportă în Marea Britanie. Pentru produsele sau fructele și legumele pe care le-ați menționat, existau contingente tarifare. Acordul de liberalizare a comerțului a abordat de fapt acele ultimele șapte produse care au fost limitate. Și am fost foarte încântată să semnez acea prelungire de cinci ani acum câteva săptămâni pentru că după cum spuneți, am observat o creștere reală a exporturilor către Regatul Unit de mărfuri precum cireșe și prune. Este fantastic pentru Marea Britanie, deoarece cred că fructele Moldovei sunt absolut delicioase. Sunt atât de gustoase și mai gustoase decât fructele de acasă. Dar este foarte important și pentru fermierii moldoveni și pentru afaceri, pentru că o prelungire de cinci ani le creează certitudine. Așa ei știu că există o piață de export fără limite în Marea Britanie pentru produsele lor și aceasta creează mai multe locuri de muncă, poate locuri de muncă mai bine plătite și mai multe oportunități. De aceea pentru mine a fost un moment cu adevărat important să semnez acea prelungire de cinci ani.
- Ce ne puteți zice despre atragerea investițiilor britanice în Moldova? Cum ar putea Moldova să atragă mari investitori britanici pentru a dezvolta în special industria moldovenească?
- Am fost foarte mulțumită când acum câteva luni am fost împreună cu premierul și viceprim-ministrul Dumitru Alaiba la deschiderea unei instalații pentru o companie britanică aici, o companie numită MacRebur. Ei produc, e puțin tehnic și nu sunt prea sigură dacă înțeleg pe deplin, dar produc un ingredient suplimentar pentru asfalt pentru drumuri. Au deschis o bază de producție aici în Moldova astfel creând locuri de muncă aici. Au făcut asta aici pentru că văd oportunități în Moldova. Ei văd că există oportunități de a folosi Moldova ca bază, fie că merg spre vest în România și exportă, fie că merg spre est. Se gândesc când va avea loc reconstrucția în Ucraina, cum poate acea companie să ajute acest efort de reconstrucție. Deci din punct de vedere al investițiilor britanice, aceasta a fost o știre grozavă pentru noi și mi-ar plăcea să văd mai multe.
Unul dintre lucrurile de care companiile britanice sau orice companii au nevoie este stabilitatea și siguranța că au un regim ferm și clar în care să lucreze și văd că asta face Guvernul moldovenesc încercând să reducă birocrația și să încurajeze afacerile și să fac munca aici mai simplă. Unul dintre planurile mele sau lucruri pe care mi-aș dori să le fac este să mă gândesc cum pot atrage companii britanice care au deja sediul în România și doar au de trecut peste râul Prut în Moldova. Așa că plănuiesc să merg la București și să vorbesc cu Camera de Comerț Britanică de acolo. Sunt foarte interesată să comunic cu companii britanice în România. Ei operează deja într-un mediu care ar putea părea familiar, în limba care le este familiară. Așadar, asta este ceva ce mi-aș dori să fac mai mult pentru a încuraja companiile aici, pentru că din nou, una dintre acele priorități despre care am vorbit a fost despre dezvoltarea economică și prosperitate. Și cred că este foarte important ca Marea Britanie să susțină această dezvoltare aici, ca oamenii să aibă locuri de muncă bune și locuri de muncă bine plătite și oportunități de a avea o calitate mai bună a vieții cu locuri de muncă mai bune.
- Ne puteți da câteva nume ale companiilor pe care le aveți în vedere?
- Sunt cu adevărat în mâinile colegilor mei din București și ale Camerei de Comerț Britanice de acolo. Practic planul meu este să merg să vorbesc cu ei și să „vând” avantajele de a activa în Moldova companiilor britanice de acolo. Sunt deschisă oricărei companii britanice. Există o companie britanică care caută să sprijine dezvoltarea sectorului protecției sănătății aici. Deci există câteva companii cu care lucrăm și cred că vrem să continuăm să facem asta. Dar sunt foarte dornică să vorbesc cu o mulțime de companii care poate nici nu s-au gândit la Moldova și să văd dacă, așa cum spun, vor trece peste Prut.
- Sunteți un puternic promotor al creșterii rolului femeii în societatea publică, în dezvoltarea societății. Care ar fi scorul Moldovei la acest capitol?
- Sunt un susținător absolut al egalității de gen. Am lucrat la asta anterior în cariera mea și mă simt foarte pasionată de a sprijini femeile din toate domeniile de activitate, pentru că reprezentăm 50% din populație, așa că, teoretic, ar trebui să fim reprezentate proporțional în multe industrii, în industria media, în diplomație, în politică, în afaceri. Cred că Moldova este o țară grozavă pentru a susține drepturile femeilor. Există câteva modele feminine foarte puternice aici. Aveți o femeie președinte, sunt femei lideri în afaceri, miniștri, femei lideri din...
- Banca Națională!
- Da, exact! Cred și știu că poate sună cam simplu, dar cred că fetele au nevoie de modele de urmat. Dacă nu poți vedea pe altcineva într-o funcție, atunci îți este greu să te vezi pe tine însuți. Dacă nu vezi pe cineva ca tine într-o funcție, atunci e greu să te vezi pe tine însuți. Cred că mi-ar plăcea, știți, să merg prin țară și să văd femei din diferite domenii de activitate. Am fost la Bălți și am discutat cu reprezentanții universității de acolo acum câteva săptămâni, și am întâlnit doar femei - rectorul și vicerectorul și șefa laboratorului de limbă engleză, toate femei. Deci cred că probabil că există o mulțime de exemple bune acolo. Aș adăuga doar că Guvernul meu are o strategie pentru femei și fete și acești trei piloni, așa că acestea sunt genul de domenii spre care aș gravita probabil, sunt despre educarea fetelor și să mă asigur că fetele au toate oportunitățile la care au dreptul, împuternicirea femeilor, încurajarea femeilor să se implice în orice sferă pe care și-o doresc și abordarea violenței împotriva femeilor și fetelor, deoarece știm de asemenea că în întreaga lume una din trei femei se va confrunta cu violență în timpul vieții. Asta ar putea însemna o mamă, o soră, o fiică, așa că abordarea cu adevărat a cauzelor fundamentale ale violenței împotriva femeilor cred că este foarte important.
- Ați venit în Moldova cu soțul dvs. și vreau să vă întreb. Sunt foarte curioasă cum vă petreceți timpul când nu sunteți la serviciu? Unde călătoriți, ce mâncare vă place? Vă place mâncarea moldovenească?
- Cred că aș spune că a fi ambasador nu este un loc de muncă de la nouă la cinci. Deci sunt o mulțime de lucruri pe care ajungem să le facem în weekend și seara. Așa că, uneori, timpul liber este puțin redus, dar chiar și munca mea de zi cu zi, îmi place foarte mult pentru că interacționez cu oamenii și ajung să văd diferite părți ale Moldovei. Un lucru care ne place foarte mult este să ieșim și să ne plimbăm în afara orașului. Am adoptat un câine de stradă în Moldova pe care l-ați cunoscut când ați sosit. Astfel singurul fapt de a ieși afară, să fiu într-o pădure sau un câmp și să merg pe jos, mi se pare incredibil de relaxant. Tocmai am fost la Orheiul Vechi și mi s-a părut foarte frumos și am făcut o plimbare până la peșteri cu vedere la râu. Să ieșim din oraș și să vedem peisajul rural este ceva ce ne face plăcere și ne relaxează. Pe lângă asta, mâncăm bucate moldovenești bune, mămăliga, care îmi place foarte mult și degustarea de vin. Ne-a plăcut vinul moldovenesc, așa că sunt sigură că avem mult mai multe locuri de explorat și mai multe lucruri de încercat, dar cred că avem timp.
- Vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu. Sper că urmatorul interviu să fie foarte curând și să fie în limba română.
- Şi eu. Vă mulțumesc mult pentru timpul acordat.
