11 iunie 2024, ora 10:00

Pentru mulți cetățeni străini, aflarea în Republica Moldova este singura soluție pentru o viață mai liniștită. Ca să ajungă aici, mulți forțează limita legală și traversează frontiera clandestin. În majoritatea cazurilor, sunt prinși de autorități. În alte cazuri, străinii, odată ce se văd pe pământ moldovenesc, merg singuri la autorități să se predea. E și istoria a doi frați din Ucraina, care acum se află la centrul de cazare temporară a solicitanților de azil. Dar, după ce-și vor recupera actele, vor să-și continue drumul spre Europa de Vest. Pentru o altă categorie, țara noastră este văzut doar ca o trambulină pentru a putea pătrunde în țările Uniunii Europene, însă prin sfidarea legilor.

Bărbatul din imagini, împreună cu fratele său mai mic, au traversat frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova la mijlocul lunii mai. A fost o decizie asumată și bine gândită, spune el. 

„Prin Nord am venit, deși ni s-a promis prin Sud sau prin regiunea transnistreană”. 

Fuga lor urma să fie organizată de un cetățean moldovean. I-au dat prima parte din sumă, iar, după ce ajungeau în siguranță în Moldova, urmau să-i transmită și cealaltă parte. Dar, planurile au luat o altă întorsătură. 

„Am fost duși de nas, ne-au lăsat fără bani și a trebuit să ne descurcăm pe cont propriu. - Cum mai exact ați fost înșelați? Despre câți bani este vorba? - 6000 de dolari. Un moldovean. - Cum ați luat legătura cu el? - L-am găsit prin niște cunoscuți cărora le-a ajutat cândva, acum câțiva ani. El ne-a promis, am făcut aceste declarații și la ședința de judecată, totul este documentat. Persoana va fi căutată, nu știu cum se vor descurca autoritățile voastre ca să ne întoarcă acești bani. Am înțeles că am fost trași pe sfoară și, dacă nu ne ajutăm noi, nimeni altcineva nu o va face. - 6000 de dolari pentru un singur om? - Nu, pentru ambii. Restul sumei urma să o transmitem după ce intrăm în țară. Încă 6000, dar înțeleg că îi erau suficienți și acești bani”. 

După ce au înțeles că au fost trași pe sfoară, frații au decis să facă acest pas pe cont propriu. 

„Am așteptat în Odesa, nu am mai pornit. Ne-am întors acasă pentru câteva săptămâni, de fapt nu suntem departe de regiunea transnistreană și de nordul țării. De aceea, ne-am uitat pe hărțile Google, am analizat locul prin care e mai bine de traversat, am decis prin pădure și am riscat. Am ajuns cu mașina personală la pădure, apoi soția a plecat cu ea acasă, iar noi ne-am continuat drumul prin pădure, am ajuns la graniță, am traversat-o. Apoi ne-am predat poliției de frontieră moldovenești. 

- Ați vrut să vă predați? Știați că veți fi ajutați? - Da, știam că Moldova nu întoarce refugiații în țara din care fug. De aceea și am decis să ne predăm. Așa s-a întâmplat ca să dăm de o mașină în care se aflau doi moldoveni, soț și soție. Se aflau la marginea localității, aruncau niște gunoi sau ceva de genul acesta. Am întrebat cum să ajugem la Chișinău ca să ne predăm autorităților moldovenești. El ne-a spus că nu e nevoie să mergem la Chișinău, din câte am înțeles, avea tangență cu munca la frontieră, mi-a zis că îl cunoaște pe șeful unui post, că îl sună și acuși rezolvă. A telefonat, peste câteva minute a venit mașina poliției de frontieră, era o echipă formată din trei persoane, două femei și un bărbat. Ne-am întors la locul prin care am traversat, era la o distanță de un kilometru, dintre pădure, câmp și localitate. Au fixat locul prin care am intrat în țară, a fost documentat, au făcut fotografii”. 

Cei doi au fost escortați la o unitate a Poliției de Frontieră unde au continuat să depună mărturii. 

„Am primit niște acte cu obligația de a ne prezenta la departamentul de urmărire penală a Poliției de Frontieră, unde să discutăm cu anchetatorul, în decurs de o săptămână, apoi să mergem la serviciul de migrație, deja peste două săptămâni. Ne-am prezentat, anchetatorul - un om extraordinar, ne-a explicat civilizat și clar totul, ne-au fost retrase acuzațiile de traversare ilegală, din câte am înțeles, în Moldova, această faptă se pedepsește penal. Dar, pentru că noi eram refugiați, nu suntem urmăriți penal.”

Li s-au înregistrat și amprentele, iar în curând trebuie să li se întoarcă pașapoartele. Bărbații vor să plece, mai apoi, în Europa. 

„De ce? Pentru că avem un cumătru, locuiește în Europa, vrem să ajungem acolo, e gata să ne acorde locuință temporară, dar cum va decurge aflarea noastră în Europa, încă nu știm. - Familia dvs e în Ucraina? - Da, familiile noastre sunt în Ucraina. Fratele are copil minor, acum sunt în Europa, cred că după ce ne vom stabili, ne vom reuni. Soția mea nu vrea să părăsească Ucraina. Dar și la noi au loc bombardamente, zboară rachete, Shahed-uri (drone) în fiecare zi”.

Frații spun că au decis să fugă din țara lor, pentru că nu vor să fie chemați pe front. 

„Până la război era o motivație, multă lumea se înrola voluntar, nu erau căutați de TȚK (centrele teritoriale de recrutare). Dar oamenii motivați se termină, din cauza războiului, se pierd. Acum toată lumea trebuie să participe la război, inclusiv oamenii care nu au motivația necesară. Am văzut că suntem căutați tot mai insistent, eram telefonați, vizitați, și am înțeles că nu vom putea evita acest lucru. -Până atunci duceați un trai obișnuit? - Până atunci, nu eram în vizor. Vă spuneam că erau rânduri de voluntari, erau suficienți doritori. Nimeni nu ne trăgea de mână. Dar deja când au început să vină mașini, să întrebe despre mine, să se intereseze de la soție unde sunt, i-au transmis și o înștiințare, eram căutați. Am înțeles că nu ne-a mai rămas mult timp”.

Cei doi continuă să fie căutați de autorități în țara lor. 

„Suntem căutați insistent. - Deci, dumneavoastră sunteți căutați? - Da, suntem căutați și vor să ne cheme la război, dar, cum v-am mai spus, din cauza corupției din țară, nu avem vreo dorință să luptăm”.

Și dacă frații ucraineni au intrat ilegal în țară, tânărul, silueta căruia o vedeți acum, a venit legal. Dar, a vrut să iasă din Moldova ilegal, cu scopul de a ajunge în Europa. 

„Am ales Moldova pentru că, la acea vreme, a fost varianta cea mai bună ca să-mi pot plăti pentru studii. - Unde ai vrea să mergi? - Aș vrea să merg în orice loc pe care aș putea să-l numesc acasă. - Nu vrei să te întorci acasă în Etiopia? - Acum nu este bine pentru mine să merg acasă, e periculos. - De ce? - Pentru că acolo este război civil de mai mulți ani și se întâmplă multe alte lucruri. - Familia ta este acolo? - O parte din familia mea este acolo, dar cei mai mulți sunt plecați și m-aș bucura să îi revăd.” 

Tânărul a fost prins la frontiera cu România, pe care încerca să o traverseze terestru.

„- Când te-au prins, ce ți-au spus? - Nu m-au prins românii, m-au prins aici în Moldova, Poliția de Frontieră. - Vrei să spui ceva autorităților moldovenești? - Nu prea am multe cuvinte să le spun, dar va veni vremea pentru fiecare, ca să aibă nevoie de protecție. Noi am venit aici doar ca să cerem o casă, un loc unde să putem supraviețui, temporar. Fiecare om are probleme câteodată, iar acum vreo trei sau patru ani Ucraina era o țară pașnică unde oamenii căutau protecție, căutau să poată trăi. Dacă oamenii vin acum aici nu înseamnă că nu au ce mânca sau că nu vor să muncească, ei vor doar să fie protejați. Dacă oferi cuiva protecție sau un ajutor, tu faci ceva ce Dumnezeu ar vrea să faci. Iar dacă oferi cuiva protecție, va veni și vremea când tu vei fi protejat. 

- Tu te simți protejat aici, în Moldova? - Mă simt protejat în Moldova, de aceea sunt aici acum. - Dar în același timp, vrei să pleci de aici. - Vreau să plec, da, deoarece așa cum ți-am spus am valorile mele și vreau să lurez undeva normal. Acum lucrez în construcții pe bani puțini, dar dacă aș avea posibilitatea să învăț limba, ca să mă pot integra în societate. Acest document mă poate ajuta să lucrez în multe domenii, marketing, sau multe alte afaceri, dar acum nu pot, cu documentele pe care le am aici în Moldova.”

Deocamdată, tânărul din Etiopia nu are o altă soluție decât să stea în Republica Moldova. 

„Am venit aici legal, am sosit legal. - Da, dar vrei să părăsești Moldova ilegal. - Da, pentru că Guvernul din Moldova și alte entități responsabile consideră străinii și imigranții ca pe o problemă puțin valoroasă, neimportantă. Dar, dacă mergi în altă parte, ei te întreabă ce ai, care sunt problemele tale și te ajută să le rezolvi. Aici însă toți străinii sunt considerați o problemă și nimeni nu încearcă să te ajute. Aici nu sunt doar africani sau sirieni care încearcă să treacă ilegal, sunt mulți alții. Dacă mergi într-o țară și un imigrant te împinge, ai probleme și singura soluție este ca să traversezi granița ilegal. Din cauza asta toți încearcă să treacă ilegal. - Și tu ai încercat să treci în România? - Am încercat să trec în România, am încercat să trec în Ucraina, m-am supus multor riscuri.”

În cadrul Centrului, destinat cazării temporare a solicitanților de azil și beneficiarilor de protecție internațională, se află acum circa 50 de persoane. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii și Gabriela Ursu 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan  

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan