13 iunie 2024, ora 22:11

Odată cu începerea vacanței, mai mulți copiii, mai ales cei din sate sunt nevoiți să muncească din greu. De cele mai multe ori sunt supuși muncilor grele în schimbul unui venit de nimic. Cel mai grav este că autoritățile nu au soluții clare pentru a combate fenomenul copiilor exploatați prin muncă. Anual sunt depistate circa zece astfel de cazuri, experții spun însă că statistica nu reflectă realitatea.

Fenomenul exploatării copiilor prin muncă persistă și i-a amploare în țara noastră. De cele mai multe ori copii sunt tratați ca o resursă ieftină și chiar gratuită de muncă. Mulți sunt cei care în loc să meargă la școală, se văd nevoiți să muncească fie pentru a-și ajuta familia sau pentru a se putea întreține. Munca minorilor adesea este folosită în agricultură, comerț sau construcții. Colegii noștri de la emisiunea „Moldova Gândește” au găsit într-un sat din raionul Orhei, o minoră de 11 ani care muncește în seră pentru a obține un venit. Acesta a povestit despre efortul pe care îl depune zilnic pentru a aduna câțiva bănuți.

„ - Vin acasă, mănânc, mă schimb și plec la muncă. - Unde lucrezi? - În seră. - Ce faceți acolo? - Culegem castraveți, tăiem frunzele, punem otravă la plante, pentru a nu fi mâncate roșiile de șobolani. Trei ore, o sută de lei. - O sută de lei? - Da. - Și tu câte ore muncești acolo. - Dacă sunt la școală trei ore, dacă nu sunt, atunci nouă ore”.

Autoritățile spun că antrenarea minorilor cu vârste de până la 15 ani la munci grele este interzisă.

„Activitatea unei persoane sub vârsta 15 ani este interzisă. Un copil sub 15 ani nu poate lucra. Persoana respectivă nu are dreptul să muncească, nu poate avea un contract de muncă și atunci vorbim de muncă nedeclarată, care este sancționată de lege”.

Potrivit experților, copii mai mici de 15 ani pot fi integrați în diverse alte activități.

„Educația prin muncă presupune anumite activități care creează, dezvoltă copiilor anumite abilități. Să manevreze cu lemnul, tâmplărie, este un exemplu care îmi vine pe moment, dacă nu este în detrimentul orelor de educație, dacă nu este în detrimentul orelor de odihnă, alte hobbyuri pe care le are copilul, nu este periculos pentru sănătatea este bine”.

Datele Ministerului Muncii și Protecției Sociale arată că pe parcursul ultimilor cinci ani, în urma efectuării controalelor s-a constatat că în câmpul muncii au fost angajați 40 de copii, dintre care 24 de de băieți și 16 fete. Inspectoratul de Stat al Muncii spune că nu are pârghii suficiente pentru a efectua mai multe controale și a combate fenomenul.

„Sunt puține situațiile în care identificăm într-adevăr cazuri de abuzuri asupra minorilor. De la începutul anului zece persoane din cele care lucrau nedeclarat, am identificat aproximativ 600 de persoane până în prezent, zece din cele 600 aveau vârsta de sub 18 ani”.

În acest context, avocatul poporului a realizat un raport tematic „Exploatarea copiilor prin muncă” care scoate în evidență carențele cadrului normativ care reglementează munca copiilor din țara noastră, acesta urmează să fie prezentat mâine.

25 noiembrie 2024, ora 23:01

După circa cinci ani de interimate, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) are de la începutul acestei luni un șef „cu acte în regulă”. Funcția, scoasă la concurs de mai multe ori, care a fost, din diverse motive, anulat, a fost ocupată de procurorul Victor Furtună, cel care a fost timp de aproape doi ani șef interimar al PCCOCS, iar anterior adjunct în cadrul instituției. Victor Furtună a acumulat cele mai multe puncte la proba finală și a primit undă verde de la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) să preia mandatul.

De altfel, numele lui Victor Furtună este unul extrem de cunoscut opiniei publice, el fiind procurorul care a condus grupul de urmărire penală în dosarul fostului procuror general, Alexandru Stoianoglo, cercetat penal pentru corupere pasivă, activă, fals în declarații și depășirea atribuțiilor de serviciu, pentru ultima acuzație fiind ulterior achitat. 

Începuturile lui Victor Furtună în Procuratură și „cazul Stoianoglo”

Victor Furtună și-a început cariera la Procuratura sectorului Buiucani, în anul 2017. În aprilie 2019, a devenit procuror anticorupție, iar în noiembrie 2022 a fost desemnat adjunct-interimar al procurorului-șef al PCCOCS. În ianuarie 2023, a fost propulsat la funcția de șef interimar al PCCOCS. Asta chiar dacă actualul procuror general, Ion Munteanu, pe atunci și el interimar, l-a înaintat pentru funcția respectivă pe Serghei Russu. Membrii CSP nu l-au acceptat însă pe Russu, care era la acea vreme șeful interimar al PCCOCS, și au decis să aprobe candidatura lui Victor Furtună.

Furtună a gestionat o vreme dosarul în care fostul șef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită. Totodată, Victor Furtună este procurorul care a fost desemnat de CSP să conducă grupul de urmărire penală în dosarul fostului șef al Procuraturii Generale (PG), Alexandru Stoianoglo. Ex-procurorul general a fost reținut în octombrie 2021, după circa trei ore de percheziții la sediul PG. 

Și ministrul de atunci al Justiției, Sergiu Litvinenco a sprijinit desemnarea lui Victor Furtună procuror în dosarul Stoianoglo. În cadrul unei ediții din 2021 „Cutia Neagră”, Litvinenco spunea că nu îl cunoștea personal pe Furtună la acel moment și a mers pe impresia lăsată de către procuror unui membru al CSP.

„De procurorul Furtună am auzit prima dată în cadrul ședinței CSP. Unul dintre membrii CSP a spus că s-a intersectat cu Furtună în 2015 și i-a produs o impresie bună, atât s-a discutat despre Furtună. Dar nu-mi amintesc cine l-a propus. Faptul că el l-a reținut pe cel mai odios procuror de pe timpul guvernării Plahotniuc, Nicolae Chitoroagă, m-a determinat să-mi dau votul pentru Furtună, mi s-a creat impresia că persoana are curaj. Ca să îl reții pe un astfel de procuror cum este Chitoroagă trebuie să ai curaj. Și în cazul Stoianoglo procurorul a dat dovadă de curaj”, a spus Litvinenco la „Cutia Neagră”. 

Concursul câștigat pentru șefia PCCOCS

Concursul pentru șefia PCCOCS a încins spiritele în ultimii doi ani, când a fost anulat de câteva ori, inclusiv la solicitarea unor foști miniștri ai Justiției, dar și reprezentanți ai Procuraturii. La începutul lunii martie 2023, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru s-a declarat la rândul său împotriva continuării concursului, până la încheierea exercițiului de evaluare a candidaților la CSP. 

După numeroase amânări, proba interviului, câștigată de Victor Furtună, a avut loc pe 17 octombrie. 

La interviu au fost admiși toți cei patru candidați la șefia PCCOCS. Comisia de preselecția a constatat că Victor Furtună, Alexandru Machidon, Andrei Mațco și Ion Neguriță au întrunit criteriile de eligibilitate. 

În scurt timp, însă, Alexandru Machidon s-a retras, iar la interviu s-au prezentat doar ceilalți trei aspiranți la fotoliu. Andrei Mațco și Ion Neguriță, au acumulat 57,19 și, respectiv, 70,42 de puncte, în timp ce Victor Furtună a obținut la proba interviului 75,56 de puncte. Noul șef al PCCOCS, Victor Furtună urmează a fi supus filtrului integrității etice și financiare.

Averea lui Victor Furtună

Potrivit celei mai recente declarații de avere, Victor Furtună a ridicat anul trecut de la Procuratură peste 457 de mii de lei - bani din salariu. Familia Furtună deține două apartamente, un garaj și alte trei averi imobiliare. Procurorul a mai indicat în declarația de avere o motocicletă și două mașini. Potrivit documentului, familia Furtună a vândut anul trecut o a treia mașină, tranzacție din care ar fi obținut 350 de mii de lei. Victor Furtună a mai indicat câteva conturi curente la diferite bănci. Declarația de avere mai arată că în același an, soția sa a primit drept cadou de la „rude apropiate” suma de 900 de euro.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.