13 iunie 2024, ora 16:14

Șapte deputați asociați cu Ilan Șor nu pot participa la următoarele cinci ședințe ale Parlamentului. Fracțiunea PAS a introdus interdicția după ce Marina Tauber, Denis Ulanov, Vasile Bolea, Reghina Apostolova, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan și Vadim Fotescu au blocat tribuna Legislativului.

S-a întâmplat după o serie de replici între Igor Grosu și Denis Ulanov. 

Mărul discordiei a fost un proiect de lege prin care atribuțiile Băncii Naționale a Moldovei au fost extinse, inclusiv prin faptul că aceasta va putea să-și gestioneze independent activele atât financiare, cât și mobiliare.

„Acest proiect va transforma Banca Națională într-o entitate intangibilă, cu nenumărate facilități pentru administrație și abuz de putere”, a spus Ulanov.

„Eu înțeleg că aici unii membri ai unei grupări criminale vor să mai fure un miliard. Tare și-ar dori, dar noi nu o să le permitem asta”, a declarat Igor Grosu.

Grosu nu i-a mai permis lui Ulanov să vorbească, până acesta nu-și va prezenta scuzele public, lucru care nu s-a întâmplat. 

Și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor s-a arătat deranjat de faptul că BNM va avea mai multe atribuții. De exemplu, membrii organelor de conducere ale Băncii Naționale care și-au încetat mandatul și angajații Băncii Naționale care au avut atribuții de supraveghere vor beneficia de o indemnizație lunară de 50% din salariul de funcție deținut, ceea ce ar însemna în unele cazuri și 50.000 de lei.

Proiectul de lege a fost aprobat în prima lectură cu votul majorității parlamentare. 

22 decembrie 2024, ora 10:29

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, împreună cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Prim-ministrul Dorin Recean, au discutat cu membrii comunității găgăuze în preajma aniversării a 30 de ani ai autonomiei. Dezvoltarea regiunii și păstrarea identității culturale au fost printre cele mai importante subiecte abordate.

Astfel, participanții la discuția de la Președinție au subliniat importanța eforturilor coordonate și susținute pentru a asigura ca limba și cultura găgăuză să fie transmise generațiilor viitoare.

În acest sens, Președinta Maia Sandu a reafirmat sprijinul autorităților centrale pentru o cooperare strânsă cu comunitatea găgăuză în vederea protejării identității culturale a acesteia.

De asemenea, s-a discutat și despre îmbunătățirea comunicării între Chișinău și Comrat, pentru a sprijini dezvoltarea durabilă, bunăstarea comunității și o mai bună înțelegere reciprocă.

Totodată, în cadrul discuțiilor s-a făcut apel la unitate și la ideea că Moldova este casa comună a tuturor cetățenilor săi, iar limba română este un element esențial pentru integrarea armonioasă a Autonomiei Găgăuze în contextul național.

În cadrul evenimentului, Președinta a onorat contribuțiile unor personalități din comunitatea găgăuză, cum ar fi oameni de cultură, profesori, medici, aleși locali, jurnaliști și antreprenori. Printre aceștia se numără Maria Acbaș, Ludmila Anastassova, Vera Balova, Stepan Bulgar, Piotr Buzadji, Elena Caramit, Constantin Cheleș, Ecaterina Cojocar, Tatiana Damașcan, Vitalii Gaidarji, Svetlana Ghenova, Igor Guseinov, Ecaterina Jecova, Gheorghi Kalciu, Gullu Karanfil, Vasili Neicovcen, Svetlana Mironova, Denis Pintea, Polina Pintea, Svetlana Peicova, Petros Albertian, Mihail Sirkeli, Ana Statova și Maria Tanasovici.

TV8.md amintește că Maia Sandu susține că are o listă lungă de gafe pe care le-a comis de-a lungul primului mandat de președinte și pe care vrea să le corecteze în următorul, inclusiv legat de comunicarea cu cetățenii, în special cu cei din Autonomia Găgăuză. În acest sens, oficiala a declarat că o să comunice mai mult cu oamenii din această regiune.