14 iunie 2024, ora 12:13

Deputații asociați cu Ilan Șor au protestat în fața Parlamentului, după ce li s-a interzis participarea la cinci ședințe consecutive. Ulterior, aceștia au încercat să dea buzna la ședința Legislativului, dar au fost blocați și au rămas inclusiv în beznă pe coridor. Deputata Marina Tauber a declarat pentru presă că cei care le interzic intrarea refuză să se identifice, iar Vasile Bolea susține că interdicția nu le poate fi aplicată atât timp cât nu a fost publicată în Monitorul Oficial.

De dimineață, mai mulți simpatizanți ai blocului neoficial „Victorie” au scandat în fața Parlamentului, în semn de protest față de gestul guvernării de a interzice grupului Șor să participe la cinci ședințe legislative.

Ulterior, deputații Vasile Bolea, Marina Tauber, Vadim Fotescu și alții au intrat în clădirea Legislativului și au încercat să ajungă în plen. Accesul le-a fost însă blocat, iar pentru câteva minute au rămas pe întuneric.

Revoltați, aceștia au rupt clanța ușii.

Deputata Marina Tauber spune că Igor Grosu și fracțiunea PAS nu ar avea dreptul să le interzică participarea la ședință, explicând că decizia nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Același lucru îl susține Vasile Bolea, care ieri a venit la ședința Parlamentului, îmbrăcat într-un tricou cu inscripția „Putin Team”. 

Amintim că majoritatea parlamentară a decis ieri ca șapte deputați neafiliați, dar care fac parte din echipa fugarului Ilan Șor, să nu poată participa la cinci ședințe ale Parlamentului. Asta după ce aleșii poporului au blocat tribuna Legislativului și au huiduit timp de o oră și jumătate ședința. Sancțiunea a venit la propunerea spicherului Igor Grosu, după o serie de replici cu Denis Ulanov.

Deputatul de pe listele partidului Șor, scos în afara legii, a cerut retragerea de pe ordinea de zi a proiectului ce prevede unele schimbări în activitatea Băncii Naționale. De exemplu, se propune ca membrii organelor de conducere și cei din consiliul de supraveghere, care au plecat din funcții, să fie achitați timp de un an cu 50 la sută din salariul pe care l-au avut. Este perioada în care aceștia nu au voie să ocupe funcții publice în bănci sau alte instituții din domeniul economic, iar în unele cazuri suma se ridică la aproximativ 50 de mii de lei lunar. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.