Doar 2000 de controale planificate anual pentru 60 de mii de angajatori. Inspectoratul de Stat al Muncii susține că nu are pârghiile necesare pentru a-i identifica pe cei care angajează ilegal copii sau îi exploatează prin muncă. Potrivit șefului instituției, Cătălin Țacu, de la începutul acestui an, au fost depistate doar 10 astfel de cazuri. Asta în timp ce mulți minori sunt implicați în lucrări istovitoare chiar de părinți sau își câștigă existența la munci agricole. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Moldova Gândește LIVE”.
Deși Legislația Republicii Moldova protejează minorii de condiții de muncă grele, periculoase sau care le-ar putea afecta sănătatea și integritatea morală, la modul practic identificarea cazurilor de exploatare prin muncă este anevoioasă.
Or, potrivit raportului elaborat de Avocatul Poporului, privind exploatarea copiilor prin muncă, pe parcursul ultimilor 5 ani, în rezultatul controalelor s-a constatat că în câmpul muncii au fost angajați 40 de copii, dintre care 24 de băieți și 16 fete. În rezultat, au fost întocmite 4 procese-verbale, iar ulterior instanța a emis 2 decizii de sancționare de 3000 de lei și respectiv 10.500 lei. Alte două dosare se află în examinare.
„Sunt puține situațiile în care identificăm cazuri de abuzuri asupra minorilor sau munca copiilor, a unei persoane care nu a împlinit vârsta de 15 ani, care este interzisă de lege. Sunt în schimb situații, așa cum și adulții acceptă sau sunt în situația de a munci fără contract de muncă, sunt și copii care prestează muncă nedeclarată. Nu este un procent important, probabil undeva 2%-3% din persoanele pe care le-am depistat la muncă nedeclarată au sub 18 ani”, a declarat șeful Inspectoratului de Stat al Muncii.
Adică, de la începutul anului curent în urma efectuării controalelor inopinate și planificate de către inspectorii de muncă au fost depistate 10 cazuri a muncii minorilor, dintre care 8 în Chișinău, 2 în Cahul. Toate persoanele depistate activau în domeniul HORECA. Totuși, Cătălin Țacu recunoaște că statistica nu reflectă situația reală în condițiile în care, anual, sunt planificate doar aproximativ 2000 de controale și chiar dacă acest număr s-ar mări situația nu s-ar schimba esențial.
„Să zicem că am face 3000 de controale, (...) dar chiar și așa sunt peste 60 de mii de angajatori în Moldova, (...) socotiți că un angajator va fi controlat o dată la 20 de ani. Adică, cu efectivul de inspectori pe care îl avem, chiar dacă am putea verifica la toate unitățile, mulți angajatori ar putea să nu fie controlați niciodată, având în vedere că o firma se înființează, apoi falimentează”
Mai mult, sunt foarte mulți copii puși la munci dificile chiar de părinți în gospodărie sau sunt implicați în lucrări agricole la vecini, în livezi, sere sau la stânele de oi, segmente care nu sunt cuprinse de competențele inspectorilor.
„Procedura de control sau cadrul legal de efectuarea a controalelor, stabilește anumite situații în care inspectorii pot efectua anumite acțiuni de control. De exemplu într-o seră (unde lucrează un copil) nu putem ajunge din mai multe motive, nu avem o probă sau un indiciu concludent. Nu mergem de la prezumția existenței”, a spus Cătălin Țacu.
În aceste condiții, o soluție ar fi sesizările, susține coordonatoare programului de justiție prietenoasă copilului, de la Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), Carolina Bagrin:„Unul din instrumente ar fi și sesizarea. Când un copil este atras în astfel de munci în sectoare în care lucrează sub vârsta legală, la munci grele. Se depune o sesizare, se informează autoritatea tutelară, există un act normativ care reglementează cest lucru și se Informează Inspectoratul de Stat al Muncii pentru a interveni”.
Dar și în aceste cazuri se poate interveni doar prin pârghii legale.
„Aceasta este deocamdată reglementarea legală și noi încercăm acolo unde posibil să găsim indicii care pot fi probate, putem acționa în materia muncii nedeclarate, iar dacă un copil sub 15 ani și muncește nedeclarat, dacă îl avem suficiente probe că persoana respectivă chiar nu are 15 ani, noi îl vedem să zicem la un alt control la un alt angajator, atunci putem să inițiem un control la angajatorul respectiv”, a mai punctat Țacu.
Totuși și părinții poartă o parte din răspundere, deoarece noile prevederi legale interzic încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani. Iar durata orelor de muncă nu trebuie să depășească 24 de ore pe săptămână pentru salariaţii în vârstă de la 15 la 16 ani și 35 de ore pentru cei de la 16 la 18 ani.
„E nevoie de programe educaționale pentru părinți care să le dea aceste abilități de acrește copii în siguranță. Dacă un copil de 11 ani de exemplu este sculat la orele 4 este luat pe câmp, toată ziua stă în arșiță, asta este o muncă excesivă. Aici nu mai vorbim de educație prin muncă, este deja exploatare a copilului. Sau dacă este trezit să dea mâncare la animale și după asta doarme în timpul orelor, nu mai are acel randament de a acumula cunoștințele în detrimentul copilului”, a menționat Carolina Bagrin.
Totodată, un contract individual de muncă poate fi încheiat la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul scris al părinților sau reprezentanților legali, dacă nu sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea, instruirea și pregătirea profesională a minorului. Iar încălcare prevederilor legale atrage după sine amenzi de până la 75 de mii de lei.
„Sigur nimeni nu ar trebuie să muncească nedeclarat, dar atunci când cel care muncește nedeclarat are sub 18 ani, atunci cumva culpa angajatorului este mai mare pentru că el a profitat de această situație (lipsa de informare, vulnerabilitate) și prin această sancționare mai mare, asta s-a dorit. Însă sancțiunea în sine nu este un scop sau nu își dorește nimeni să sancționeze pe nimeni, se dorește să se schimbe comportamente”, a punctat șeful Inspectoratului de Stat al Muncii.
Menționăm că în luna martie curent, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care prevede modificări esențiale în angajarea în câmpul muncii a copiilor, pentru a combate fenomenul exploatării prin muncă a acestora și pentru a-i proteja.
