80 de țări, printre care și Republica Moldova, au cerut ca „integritatea teritorială” a Ucrainei să fie baza oricărui acord de pace pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Asta se arată într-o declarație emisă pe 16 iunie, în cea de-a doua și ultima zi a Summitului de pace din Elveția.
Reprezentanții a aproximativ 100 de țări și organizații s-au adunat în stațiunea Burgenstock din Elveția în perioada 15-16 iunie pentru a discuta despre o posibilă cale spre pace și alte preocupări cheie legate de războiul în desfășurare al Rusiei împotriva Ucrainei. Rusia nu a fost invitată să participe.
Declaraţia finală de la summitul din Elveţia privind pacea în Ucraina a fost aprobată doar de 80 din cele 93 de state participante. Între ţările care nu au susţinut declaraţia se numără şase state din grupul G20 al principalelor economii ale lumii – Brazilia, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, India şi Indonezia. Nici Armenia, Bahrein, Thailanda, Libia, Emiratele Arabe Unite, Columbia şi Vaticanul nu au semnat.
Organizațiile care au semnat documentul sunt Consiliul Europei, Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul European.
Declarația cere să readucă centrala nucleară Zaporojie, ocupată de ruși, sub controlul deplin al Ucrainei, să asigure producția și furnizarea neîntreruptă de produse alimentare în Ucraina, să asigure accesul deplin la porturile maritime din Marea Neagră și Azov, să elibereze toți prizonierii de război și să se întoarcă în țară toți copiii ucraineni deportați.
De asemenea, în document se subliniază că orice amenințare sau utilizare a armelor nucleare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt inadmisibile și inacceptabile atacurile asupra navelor și porturi civile.
„Considerăm că atingerea păcii necesită implicarea și dialogul între toate părțile. Prin urmare, am decis să întreprindem pe viitor pași concreți în domeniile menționate mai sus, cu un angajament suplimentar al reprezentanților tuturor părților”,transmite consilium.europa.
Țările care nu au participat la summit vor putea semna declarația ulterior, a declarat șeful biroului prezidențial al Ucrainei, Andri Yermak.
La Summitul de pace a fost prezentă și președinta Maia Sandu, care a subliniat că:
„Pacea nu poate fi încorsetată în interiorul granițelor; ea trebuie să fie promovată și răspândită. De aceea, extinderea Uniunii Europene, în esență un proiect de pace, este cea mai bună investiție într-o pace și stabilitate durabile pe continentul european.
În încheiere, vreau să fiu clară: pacea Ucrainei este pacea Moldovei – și, în această lume interconectată, pacea globală nu poate exista fără aceasta. Numai uniți, pe toate continentele, putem să asigurăm un viitor pașnic pentru toți”.
Într-o declarație finală după summit, președintele Volodimir Zelenski a spus că semnatarii vor lucra în grupuri pe problemele menționate în comunicat ca următorul pas. El a adăugat că atunci când un plan de acțiune este pregătit pentru implementarea fiecărui punct declarat în document, ar putea avea loc al doilea summit de pace.
Yermak a declarat anterior, în marja summitului, că Kievul speră să formuleze un nou plan comun de pace bazat pe formula de pace în zece puncte a lui Zelenski, dar este deschis tuturor opiniilor din alte țări. Acest plan ar putea fi apoi prezentat Rusiei în cadrul unui al doilea summit, a adăugat Yermak. Formula de pace include, printre alți pași, retragerea completă a Rusiei din Ucraina și urmărirea penală pentru crime de război.
Conferinţa de pace pentru Ucraina, organizată la cererea Kievului şi la care Rusia nu a fost invitată, a avut loc sâmbătă şi duminică în staţiunea elveţiană Burgenstock.