18 iunie 2024, ora 21:13

Situația din Fâșia Gaza se complică, UNRWA confruntându-se cu dificultăți financiare severe din cauza acuzațiilor Israelului privind implicarea angajaților săi în atacurile recente. În același timp, armata israeliană desfășoară operațiuni intense în Rafah, eliminând batalioane Hamas și distrugând tuneluri subterane. Pe plan internațional, SUA au aprobat o vânzare majoră de arme către Israel și au desfășurat operațiuni militare în Yemen. Între timp, în Israel, protestele împotriva premierului Benjamin Netanyahu escaladează, generând tensiuni și confruntări violente cu poliția.

UPDATE Un oficial israelian de rang înalt implicat în negocieri în vederea eliberării ostaticilor israelieni din Fâşia Gaza declară luni AFP că Israelul ştie cu certitudine că câteva zeci de ostatici ţinuţi în enclava palestiniană sunt în viaţă, relatează AFP.

UPDATE Un cutremur de magnitudinea aproape 5 s-a soldat marţi cu patru morţi şi 120 de răniţi în nord-estul Iranului, potrivit presei oficiale, relatează AFP.

UPDATE UNRWA se ocupă de coordonarea acțiunilor de sprijin pentru Fâşia Gaza. Activitatea acesteia a fost afectată de acuzațiile Israelului, care susținea că 12 angajaţi ai agenţiei ONU au fost implicaţi în atacul din 7 octombrie. Din acest motiv, multe state au suspendat ajutorul pentru refugiați. „UNRWA este coloana vertebrală a răspunsului umanitar din Gaza. Războiul, acuzaţiile Israelului, atacurile necontenite asupra organizaţiei şi reţinerea de fonduri de către marii donatori au plasat UNRWA într-o situaţie financiară extrem de dificilă” a declarat Anne Beathe Kristiansen Tvinnereim, ministrul norvegian pentru dezvoltare internaţională.

UPDATE Conform anunțului făcut de armata israeliană aceste tuneluri fac parte din Coridorul Philadelphia. Majoritatea erau folosite pentru a livra armamentul în enclavă. Trupele israeliene estimează că, în termen de două săptămâni, vor prelua controlul asupra întregului oraș.În același timp, asistența pentru Fâșia Gaza primește un buget mai mare. Luni, Norvegia a anunţat că va suplimenta cu peste opt milioane de euro ajutorul oferit agenţiei ONU, cu scopul de a ajunge la refugiaţii, informează Reuters.

UPDATE În urma loviturilor din raşul Rafah, două dintre cele patru batalioane ale Hamas au fost eliminate, relatează EFE. Forțele israeliene au anunțat că celelalte două batalioane ar fi „la un nivel operaţional scăzut”. Pe durata operaţiunilor din Rafah, trupele israeliene au distrus „zeci de guri de tuneluri şi două tuneluri cu o lungime de peste un kilometru”. De asemenea, acestea au localizat alte 230 de guri de tuneluri şi aproximativ 20 de kilometri de pasaje subterane, a transmis IDF.

UPDATE Doi democrați cheie din Congresul SUA au convenit să susțină o vânzare majoră de arme către Israel, care include 50 de avioane de luptă F-15, a raportat luni Washington Post, citând trei oficiali nenumiți. Reprezentantul Gregory Meeks și senatorul Ben Cardin au semnat acordul sub presiunea puternică din partea administrației Biden, după ce cei doi parlamentari au oprit vânzarea luni de zile, a raportat Post. „Orice probleme sau preocupări pe care le-a avut președintele Cardin au fost abordate prin consultările noastre în curs cu Administrația (Biden) și de aceea a considerat că este potrivit să permită ca acest caz să meargă mai departe”, a declarat Eric Harris, director de comunicații al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului. Postul într-o declarație.

UPDATE Armata americană a declarat luni că a distrus patru radare Houthi, o navă de suprafață fără echipaj și o dronă în ultimele 24 de ore. Radarele și nava de suprafață fără echipaj au fost distruse în zonele controlate de Houthi din Yemen, a declarat Comandamentul Central al SUA într-o postare pe site-ul de socializare X. Drona a fost distrusă deasupra Mării Roșii.

UPDATE Mii de oameni au protestat în faţa casei premierului Benjamin Netanyahu de pe strada Azza din Ierusalim, luni seară. Trei persoane au fost rănite în timp ce poliția a arestat cel puțin cinci protestatari, unii dintre ei în mod violent, și au folosit un tun cu apă pentru a stinge focul pe care protestatarii l-au aprins pe drum.

05 februarie 2025, ora 19:06

Serviciile norvegiene de securitate internă au estimat miercuri, 5 februarie, drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a serviciilor de informații ruse împotriva Norvegiei în 2025, în special pentru a împiedica furnizarea de ajutor Ucrainei, informează AFP, conform Agerpres și hotnews. 

Șefa Serviciilor de Securitate Internă (PST), Beate Gangas, a precizat că, de la sfârșitul anului 2023, au avut loc mai multe zeci de acțiuni similare în Europa, însă până acum nu a fost identificat niciun caz dovedit de sabotaj în Norvegia.

Cu toate acestea, PST estimează drept „probabil” ca serviciile de informații ruse să încerce să întreprindă acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte în Norvegia în 2025”, a declarat Beate Gangas în timpul prezentării evaluării anuale asupra amenințărilor ce vizează țara.

„Obiectivul unor eventuale acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența în sens negativ opinia publică referitor la ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat ea.

Norvegia, țară membră a NATO, are cu Rusia o frontieră terestră de 198 de km în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barenț.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de la începutul invaziei la scară mare declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

„În ceea ce privește actori statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare la adresa securității în Norvegia”, a mai spus Gangas.

Contactată de AFP, ambasada Rusiei la Oslo nu a reacționat imediat.

Autoritățile norvegiene au stabilit să aloce 135 de miliarde de coroane (11,5 miliarde de euro) ajutor civil și militar Ucrainei în perioada 2023-2030.

De la începutul războiului în 2022, țara scandinavă a depășit Rusia și a devenit primul furnizor de gaz natural în Europa. „Infrastructurile energetice norvegiene ar putea fi de asemenea o țintă de sabotaj în anul ce urmează”, a mai scris PST în raport.

Serviciile norvegiene au informat de asemenea despre un risc de spionaj „semnificativ” provenind din China, care „ar urma să se amplifice”, dar și din partea Iranului și a Coreei de Nord.