18 iunie 2024, ora 22:10

O familie din satul Sireți, raionul Strășeni acuză medicii de la Institutul de Medicină Urgentă de neglijență și spun că s-ar face vinovați de moartea fiului lor. Aceștia afirmă că în urma unui accident rutier, victima de 23 de ani a fost dusă la spital în stare conștientă, însă medicii l-ar fi neglijat și lăsat să aștepte câteva ore, fără a-i efectua investigațiile necesare. Din cauza rănilor și a hemoragiei interne, băiatul s-a stins în scurt timp pe patul de spital. Instituția medicală anunță că a inițiat o anchetă internă care va stabili cauzele exacte ale decesului tânărului și acțiunile personalului medical. 

Accidentul rutier, în urma căruia s-a stins Petru Boaghe s-a produs acum trei săptămâni, pe strada Tudor Vladimirescu din orașul Durlești. Tânărul, în vârstă de 23 de ani, era la ghidonul unei motociclete, iar la un moment dat s-a izbit într-o mașină. 

Cu lacrimi în ochi, tatăl băiatului spune că fiul său a fost preluat și transportat la spital în stare conștientă. Acolo însă, medicii l-ar fi lăsat în sala de așteptare și nu ar fi făcut toate investigațiile necesare care i-ar fi putut salva viața.

„Asta mai tare ne doare inima că a fost ținut trei ore și ceva și în ultimul moment au dorit să-i acorde, el deja se sufoca, striga la ei, mi-au spus femeile de pe acolo că striga că se sufocă. Atunci ei au început să facă investigații să-l ajute, însă nu l-au mai putut ajuta”.

Familia Boaghe consideră că Petru ar fi putut fi salvat și acuză medicii de neglijență. Apropiații susțin că o asistentă medicală le-a spus că băiatului nu i s-a oferit asistența necesară. Mai mult, aceștia sunt nemulțumiți că nu au fost informați despre accident și au aflat despre caz după ce băiatul a murit.

„Au zis că treceau medicii și spuneau acuș, acuș, așteaptă puțin. Cât să aștepți dacă acolo era scurgere internă? Lor li s-a părut că e ușurel, el vorbea, glumea și lor li s-a părut că e așa. Investigații i s-au făcut la cap, dar el era cu cască, cu echipament, la cap nu era lovit deloc, el se ținea de partea dreaptă”.

Familia Boaghe a depus o plângere la Procuratura Chișinău cu sediul în sectorul Buiucani în care au cerut investigarea acțiunilor medicilor. Totodată, pentru elucidarea acestui caz au cerut și suportul Oficiului Avocatului Poporului. 

„Vrem să obținem o claritate, ce s-a întâmplat și bineînțeles persoanele responsabile de ce s-a întâmplat și de decesul fratelui trebuie să răspundă penal pentru ca ulterior dacă „Doamne ferește” cineva mai nimerește în caz similar să se ia măsuri, noi vrem cumva să evităm pe viitor să se întâmple așa incidente”.

„Măcar un procent să simtă ei oleacă că nu sunt corecți și nu se face așa, mâine poimâine trece altul. Niște explicații din partea spitalului de ce au tărăgănat așa de mult”.

Reprezentanții Institutului de Medicină Urgentă susțin că au inițiat o anchetă internă pe acest caz, fără a oferi alte detalii sau a răspunde la acuzațiile rudelor. 

Iar Procuratura Generală a declarat pentru TV8 că a recepționat plângerea familiei, însă aceasta va fi expediată spre examinare, conform competenței la Inspectoratul de Poliție Buiucani. Deocamdată, nu există o cauză penală în acest caz.

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?