23 iunie 2024, ora 10:00

În timp ce unii părinți, deveniți orfani de copii, se zbuciumă de ani buni prin instanțe, încă o altă familie așteaptă ca judecătorii să-i facă dreptate copilului său, ucis într-un accident rutier. Este cazul lui Mihai, un băiat de 14 ani din satul Boldurești, iar persoana acuzată de producerea impactului este primarul localității. În trecut, Nicanor Ciochină a condus Inspectoratul de Poliție Nisporeni. După ce ar fi tamponat adolescentul, șoferul a fugit de la locul accidentului și a încercat să inducă în eroare ancheta penală. Urmărirea penală a durat patru luni, iar săptămâna aceasta au avut loc primele două ședințe, după ce dosarul a fost transmis în judecată. Acesta a refuzat, repetat, să facă declarații de presă. 

În imagini este Nicanor Ciochină, primarul satului Boldurești, care în trecut a deținut și funcția de șef al Inspectoratului de Poliției Nisporeni. Acesta a ajuns pe banca acuzaților, fiind învinuit că a comis un accident în urma căruia un minor din localitate a murit. Primarul mai este acuzat că a fugit de la fața locului și că a încercat să ducă ancheta pe o pistă greșită. Aceasta este a doua noastră încercare de a discuta cu el pe marginea accidentului. 

„Cum pledează clientul meu vă voi putea spune, eventual, după ce acesta va fi audiat în ședința de judecată. Eu vă pot spune cum pledez eu. Eu pledez pentru nevinovăția acestuia. Deși nu ne-au fost prezentate materialele cauzei penale la etapa urmărire penală. Atunci când a fost urmărirea penală, am solicitat un termen instanței de judecată, precum ați văzut, ca să-mi fie acordat acest termen necesar pentru studierea materialului ca să le fotografiez, eventual, să le studiez. Ca, ulterior, să petreacă ședința preliminară, și, după cum ați observat, instanța a admis această cerere”, a spus avocatul inculpatului. Dumitru Buliga.

În tot acest timp, primarul se află în arest preventiv, iar la prima ședință preliminară, instanța a decis să-i aplice încă 30 de zile de arest. Avocatul lui Ciochină nu este de acord cu o asemenea măsură și cere să fie eliberat sub control judiciar.

„Eu am invocat problemele de sănătate pe care le are clientul meu. În mod determinant, am invocat faptul că procurorul la demers nu a anexat nicio probă care ar justifica acele riscuri de prelungire a măsurii preventive. Precum ați văzut în ședința de judecată, domnul procuror a invocat niște riscuri fără a le proba”.

„Suntem la etapa incipientă de examinare a cauzei penale. În continuare persistă acele riscuri care s-au impus, aplicarea și prelungirea măsurii preventive: să se eschiveze de la urmărirea penală, să influențeze martorii, pe succesorul partei vătămate. Mai persistă aceste riscuri”, a explicat procurorul Dumitru Barbaroș.

Procurorul mai afirmă că dispune de probe relevante, datorită cărora va demonstra vinovăția primarului în instanță. 

„Probe sunt suficiente. - În ce constau aceste probe? Acele filmulețe în spațiul public? - Nu sunt numai acelea. Sunt declarații de la martori, sunt examinarea înregistrărilor audio, video, sunt informațiile care au fost ridicate de la operatorii de date. Sunt probe!”. 

Și cât dosarul încă este la început, familia copilului ucis în acel accident își pune speranțe mari în justiție. Mama lui Mihai cere pedeapsă maximă pentru cel vinovat de impactul fatal. 

„Nu a încercat nimeni să-și ceară scuze. Abia azi l-am văzut prima dată. Nu, nu am vorbit deloc cu dânsul. Nu s-a apropiat de noi să vorbească. Nu am discutat cu nimeni din rudele lui. Cred că cea mai aspră pedeapsă posibilă. O justiție corectă, să primească cea mai aspră pedeapsă. Pentru că el o să meargă pe pământ, dar copilul are patru luni de când șade în pământ și putrezește”, ne-a spus mama copilului decedat, Raisa Ciurel.

Avocatul părții vătămate susține că există probe suficiente care demonstrează vinovăția lui Ciochină și că acesta trebuie să stea după gratii. Apărătorul a menționat și faptul că primarul nu și-a cerut scuze de la familie și nu a încercat să-l ajute pe copil, imediat după accident.

„Eu înțeleg poziția de apărare a colegului meu față de clientul său. El trebuie cumva... ar fi banal să vină în ședință și să spună: El e vinovat, luați și închideți-l. Evident că este o poziție de apărare, dar poziția asta este, cel puțin în opinia mea, este una formală, una manipulatorie față de instanță, cu niște boli, cu niște... Eu nu exclud, poate că într-adevăr și sunt careva probleme, dar... ele nu trebuie să fie utilizate în scop de a absolvi persoana de răspundere penală sau fie scoasă din arest preventiv. Deci trebuie să judecăm situația așa cum este ea. Pentru că din dosar, făcând cunoștință cu materialele, am văzut că probe sunt mai mult decât suficiente, care demonstrează vinovăția, și în opinia noastră, la caz trebuie să fie adaptată o sentință de condamnare. Și așa cum pledează mama copilului, o să luptăm ca să fie aplicată pedeapsa cea mai aspră prevăzută la articolul 264 și 266.

Chiar dacă și s-a întâmplat, că este totuși o infracțiune din imprudență. Dacă era intenționat, deja e omor. Adică, cumva altă calificare. Dacă și s-a întâmplat, dacă și se oprea în momentul cela, dacă încerca să acorde prim ajutor, eu cred că și poziția părinților acestui copilaș era alta față de inculpat. Și în procesul de judecată și în procesul de urmărire penală. Dar având în vedere că lovești un om, îl lași pe asfalt și peci mai departe. Dar ce facem cu copilul care a decedat? El nu mai are nevoie de tratament, el nu mai are nevoie instituție medicală. Noi aici cum ne uităm la chestia asta? Totuși trebuie să fie o balanță între faptă și răspunderea care urmează”, a spus avocatul familiei, Dorin Podlisnic.

Potrivit legii, Nicanor Ciochină riscă până la 9 ani de închisoare. 

„Conform legii, pedeapsa maximă pentru un articol este până la 7 ani și pentru părăsirea locului accidentului până la 2 ani. Deci, se face cumul parțial și se stabilește o pedeapsă. Evident că ideal ar fi toți 9 să fie aplicați, dar, iarăși, o să vedem și poziția instanței”. 

La primele două ședințe, avocatul primarului a cerut timp ca să reușească să studieze materialele dosarului. De cealaltă parte, avocatul familiei consideră că e o încercare de a tergiversa examinarea dosarului. 

„Eu foarte mult sper că se face uz de bună credință de drepturile procesuale. În opinia mea, oricum, este o tergiversare, având în vedere că inculpatul și-a angajat mai mulți avocați care o parte se prezintă, o parte nu, și suntem ferm convinși că amânări o să mai urmeze după prezentarea în ședința celorlați avocați. Noi într-adevăr considerăm că, există temeiuri de a presupune că se tergiversează intenționat examinarea prezentei cauze, or este de obligația a fiecărui participant de a se informa, de a face cunoștință cu materialele cauzei atunci când este finisată urmărirea penală și a nu se invoca asemenea tertipuri în mod repetat în instanța de judecată”.

După ce instanța a decis să amâne cea de-a doua ședință, mama lui Mihai a părăsit sala imediat, copleșită de emoții. Am găsit-o afară, în fața judecătoriei, strângând la piept fotografia cu băiatul ei. 

În urma accidentului, pe lângă primar, mai există o persoană acuzată de complicitate. Este vorba de un medic stomatolog, care l-ar fi ajutat pe Ciochină să ducă ancheta pe o pistă falsă. De asemenea, cinci polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Nisporeni au fost sancționați și demiși pentru sabotarea investigațiilor în cazul primarului de Boldurești.

Un reportaj de Gabriela Ursu 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

23 septembrie 2024, ora 10:13

Cei care seacă râurile ori le schimbă cursul riscă pedepse mai mari, începând cu 7 septembrie, când au intrat în vigoare noile modificări la Codul Penal. În cazul persoanelor fizice, se poate ajunge chiar și la trei ani de închisoare. E greu de prezis dacă și va ajunge cineva vreodată să stea după gratii, pentru că distruge o parte din râu. Și Ministerul Mediului este mai atent la aceste ilegalități. A fost format un grup de lucru pentru a evalua starea râurilor. Câteva baraje, construite de oameni, deja au fost distruse. 

Această o intervenție a avut loc acum o săptămână, în localitatea Costești, din raionul Ialoveni. Câteva baraje, construite ilegal pe râul Botna, aflat sub cod de roșu de secetă, au fost sparte cu ajutorul unui excavator. 

Pentru a cunoaște starea reală a râurilor din țară, Ministerul Mediului a creat un grup de lucru, scopul căruia fiind inspectarea acestora, pentru a identifica problemele și găsirea unor soluții. Primul a fost inspectat râul Ișnovăț, iar problemele erau la vedere și comune pentru alte râuri. 

„S-a constatat că principalele cauze și abateri sunt foarte multe barări ilegale, deșeuri pe marginea râurilor, respectiv și abateri la aceste regulamente de exploatare a lacurilor și a barajelor. Una din soluții ar fi să eliminăm niște lacuri de acumulare, astfel ca volumul de apă să nu fie concentrat în mai multe lacuri și să pierdem prin evaporare și alți factori. A doilea moment este să împădurim fâșiile riverane pentru protecție și evident să ne asigurăm că în zonele de protecție a râurilor nu sunt agricultori, pentru că asta cumva împinge agricultorii să folosească neautorizat apa din lacuri. Ăsta este și unul din motivele pentru barări ilegale, pentru că agricultorii doresc să acumuleze un volum de apă pentru irigarea terenului. Dar aceste acțiuni au dublu consecințe negative pentru râuri, anume în cazul chiar și ploilor care au fost recent în acest weekend, vă dați seama că tot acest nămol care s-a acumulat din zonele de protecție a râurilor s-a dus tot în râuri și acestea se colmatează”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Mediului, Gheorghe Hajder.

Conform secretarului de stat, marea majoritate a celor care folosesc apa din râuri nu dețin autorizații. Sunt voci care mai acuză inspectorii de mediu că ar fi în relații de „prietenie” cu afaceriști locali, iar din acest motiv închid ochii în fața unor ilegalități. 

„Există, suntem acuzați evident și pe bună dreptate, oamenii înțeleg foarte bine și văd situația din teren. Pe de o parte avem problema cu angajații la Inspectoratul pentru Protecția Mediului, pe de altă parte, dacă o să încercăm să fim mai duri, pentru că șeful Inspectoratului trebuie să se asigure, evident, că este Legea respectată în totalitate, dar ar fi foarte greu să cooptăm alții inspectori, pentru că avem foarte multe funcții vacante și la inspectorat și la Agenția de Mediu și în general în toate instituțiile subordonate Ministerului Mediului. Este cumva un efect negativ, dublu, pentru Ministerul Mediului și pentru cei care verifică în teren.” 

O altă problemă constă în faptul că, deși în autorizație se oferă un anumit volum de apă, nu se ține cont dacă aceasta este suficientă pentru a fi folosită. Iată de ce este cazul de a schimba formula de calculare a acestor volume, care este una depășită de timp, fiind făcută în perioada sovietică atunci când apă era. 

„Este o problemă, o înțelegem, deci acum suntem în proces de reformare a Agenției Apele Moldovei, urmează să comasăm mai multe instituții care sunt responsabile de domeniul gestionării apelor, vom crea o administrație națională a apelor Moldovei, respectiv vom capacita instituția astfel ca, în cazul în care sunt astfel de probleme și situația din regulamente, legi, nu corespunde cu cea din teren, agenția sau administrația este responsabilă și ar veni cu recomandări pentru a modifica cadrul normativ ca să corespundă”, a spus Hajder.

„Calculele respective, cu părere de rău, au fost preluate din Uniunea Sovietică. Sunt niște normative, să spunem, mai vechi, după anii 90-80, în dependență de activități, ele se dau nu în bază de dependență de cât volum de apă este existent, pentru că noi nu avem bilanțul ăsta a apelor, nu există. Noi încercăm deja de vreo șase ani de zile ca să facem acest bilanț cu ajutorul experților, ca să putem pe urmă să avem o strategie corectă. Și acum, de exemplu, când vine o solicitare către Agenția Apele Moldovei, specialistul verifică, da, în dependență de activitatea X, Y, Z, el stabilește că, iată, acesta este volumul. Pentru că așa prevăd normativele astea sovietice. Sperăm, în perioada imediat apropiată, ca noi, cumva să combatem acest fenomen, să încercăm să conlucrăm mai bine cu colegii de la serviciul hidrometeorologic, să găsim o formulă optimă. Pentru că, în caz contrar noi riscăm ca, în viitor, râurile să fie secate. - Eu, ca agricultor, vin la dumneavoastră la agenție și cer autorizația pentru irigat dintr-un râu, nu știe nimeni de el, dar eu vă spun că are apă. Conform datelor pe care le aveți mai vechi, știți că este apă pe râul ăla. - Da. - Adică, agenția dă aviz chiar dacă nu știe ce e la fața locului? - Cu părere de rău, da”, am discutat cu șef direcție la agenția Apele Moldovei, Alexandru Cojocari.

Agenția de Mediu, cea care emite autorizațiile respective, confirmă că volumele de apă sunt calculate după o metodă depășită de timp, ce ar trebui revizuită.

„Se primește că, la etapa autorizării, în luna martie-aprilie, când a depus cerere persoana pentru autorizare, corpul de apă este cu debitul asigurat, râul curge, avem apă, avem apă în aval, persoana capătă autorizație, i se descriu toate condițiile, ulterior, în iunie, în luna iulie când apare seceta, se primește că persoana în cauză irigă. - Ziua? - Ziua, în amiaza mare. În amiaza mare. Apoi apare întrebarea, în cazul acesta. oricare persoană poste să scrie cutare, cutărică, irigă. Vreau să cunosc, are autorizație, nu are? Dacă irigă, acolo nu mai este apă și irigă. În cazul de față, trebuie să intervină organele de control, în caz că nu respectă condiții de autorizare se aplică măsura legii prin prisma codului contravențional, și se înaintează, evident, către organul emitent al actului permisiv ca acela să ia decizia. Ori suspendă, ori retrage. Asta este”, a spus șef direcție la Agenția de Mediu, Nelian Capațînă.

Pe de altă parte, limitarea volumelor de apă ar putea duce la conflicte cu agricultorii, care vin deseori la minister și acuză funcționarii că le pun bețe în roate. Secretarul de stat consideră că trebuie de ajuns un compromis, pentru ca agricultorii să fie mulțumiți, iar mediul - protejat. De aceeași părere este și Agenția Apele Moldovei. 

„Noi vrem să preluăm practica asta de a, cumva, de a limita activitățile astea de captare a apelor, dar trebuie să fim foarte atenți, cum v-am spus anterior, noi să ne ciocnim cu problema cu agricultorii. Având în vedere că Republica Moldova e o țară preponderent agrară, deci opunerea din partea domeniului respectivă e foarte mare”, spune Alexandru Cojocari.

Anul acesta, numărul de cereri pentru autorizațiile de irigat a fost de trei ori mai mare decât anul trecut. Dacă în primele 8 luni ale anului 2023, au fost date 25 de autorizații pentru irigare, în aceeași perioadă a anului curent sunt deja - 82, ceea ce constituie 65% din numărul total de autorizații. 

Un reportaj de Constantin Niculae 
Imagine de Vlad Glinjan