„Sicrie ale Soldaților Francezi”, „Palme roșii”, „Steaua lui David”. Mai multe provocări produse în ultimul an în Paris cu participarea unor tineri  din Moldova au pus pe jar serviciile secrete franceze și pe cele moldovenești.

Timp de jumătat de ani, Cutia Neagră PLUS a investigat aceste cazuri, încercând să găsească legătura dintre ele. Am stabilit că executorii implicați în provocările de la Paris au conexiuni cu protestele lui Șor de la Chisinau, cu o acțiune de vandalizare a casei procurorului general Ion Munteanu, dar și cu o simpatie fanatică pentru Federația Rusă. Scopul provocărilor este de a destabiliza opinia publică din Moldova și din Franța.

În dimineața zilei de 7 iunie, mai mulți parizieni au surprins la ieșirea din casă desene macabre cu sicrie, pictate în roșu, pe clădiri. Imaginile, însoțite de mesajul „Soldat francez în Ucraina”, au fost calificate imediat de presa franceză drept o nouă acțiune de destabilizare orchestrată de serviciile rusești. Autorii misterioaselor desene au fost prinși fără efort de poliția din Paris. Presa franceză a titrat că tinerii provocatori sunt trei cetățeni moldoveni de 18, 20 și 23 de ani. Doar atât!

Pentru că aceasta nu este prima provocare de acest fel din capitala Franței, cu implicarea  moldovenilor, Cutia Neagră PLUS a decis să le investigheze. Puse cap la cap, toate aceste cazuri par să facă parte dintr-un scenariu mai mare de destabilizare a opiniei publice din Moldova și din Franța. Executorii au conexiuni directe cu un act de vandalism produs în noiembrie 2022 la casa procurorului general Ion Munteanu, dar și cu protestele organizate de Partidul Șor în aceeași perioadă. Cât despre comanditari, toate ițele duc la Moscova. 

Moldovenii desenează sicrie la Paris

Cei trei moldoveni care au desenat sicrie roșii pe clădirile din Paris erau stabiliți cu traiul în trei colțuri diferite ale lumii. Pe 6 iunie curent, aceștia au fost adunați de un misterios organizator la Paris. Le-au fost înmânate tuburi de graffiti, șabloanele cu sicrie pentru desene și adresele clădirilor pe care să le aplice. 

Gabriel Furdui este cel mai tânăr dintre provocatori. Are 18 ani și a venit la Paris din Portugalia. A ajuns acolo cu aproape 2 ani în urmă, pe când era încă minor. În Moldova, Gabriel a locuit în satul Botnăreștii Noi, din raionul Anenii Noi.

Sătenii ne-au povestit că acasă a fost implicat în mai multe furturi. S-a ales cu dosar penal, a fugit din țară și a fost anunțat în căutare de oamenii legii. 

Datele obținute de Cutia Neagră arată că tânărul a părăsit R. Moldova încă pe 29 noiembrie 2022. 

Se întâmpla la câteva zile după ce polițiștii moldoveni au făcut percheziții în casa în care locuia cu mama și tatăl său vitreg - Alexandr Grigorenco. 

Un om cheie în organizare aprotestelor Partidului Șor

Ultimul a fost reținut pentru implicare în acțiuni de destabilizare organizate de Partidul Șor. Imagini de la percheziții au fost făcute publice încă atunci de Poliție.

Alexandr Grigorenco a jucat un rol important în organizarea mai multor proteste ale Partidului Șor. 

Surse din poliție ne-au dezvăluit că bărbatul a procurat ouă, prezervative și vopsea care au fost aruncate în polițiști în timpul protestelor lui Șor din toamna anului 2022. 

L-am surprins pe Grigorenco și în imaginile filmate în timpul altercațiilor cu polițiștii la unul din aceste proteste. 

Tot Grigorenco i-ar fi asigurat cu cele necesare pe tinerii care au vandalizat poarta casei procurorului general Ion Munteanu, pe 10 noiembrie 2022. 

Am mers acasă la Grigorenco, în Botnăreștii Noi, în speranța să găsim răspunsuri la mai multe întrebări. Dar am găsit-o doar pe mama bărbatului. Femeia spune că Alexandr este plecat cu soția în Federația Rusă.  „În martie are un an de zile de când e plecat. Casa e pustie. El mai sună și mă felicită cu sărbătorile și atât”, ne-a spus femeia. 

Toate încercările noastre de a lua legătura cu Gabriel au eșuat. Eliberat la 3 zile după arestul din Paris, băiatul a fost expulzat din zona Schengen și a dispărut.

A ajuns la Paris de la Moscova

La fel de negăsit este și Andrei Lîsîi, un alt participant la provocarea cu sicrie din Paris. Tânărul are 20 de ani, iar în Franța a venit de la Moscova.

În toamna anului 2022, pe când locuia la Bender, Andrei Lîsîi a fost recrutat, împreună cu mai mulți tineri, să participe la protestele organizate de Partidul Șor la Chișinău. 

În 2023, Andrei s-a mutat cu mama și frații mai mici în satul Bumbăta, din raionul Ungheni. 

Sătenii povestesc că iarna trecută, fratele minor al lui Andrei Lîsîi l-a bătut crunt cu o lopată pe un bătrân din sat, care a murit ulterior la spital. Băiatul și-a recunoscut vina și în prezent își ispășește pedeapsa în penitenciar. „Ei s-au născut aici în sat. După asta au dispărut o perioadă de timp prin Transnistria. În urmă cu 2 ani, ei au revenit. Cât a fost pe aici, el (n.r. Andrei Lîsîi) a lucrat prin Cehia. Când (n.r. fratele lui) l-a omorât pe socrul meu, el a venit din Cehia să-l ajute. A stat vreo două săptămâni și a dispărut. Și nu a mai fost pe aici”, ne-a spus un bărbat din sat.

Am mers la casa lui Andrei din Bumbăta, în speranța că vom afla de la rude cum a ajuns tânărul să fie implicat în acțiunea provocatoare din Franța. Acasă erau doar frații săi mai mici. Pe mamă am găsit-o ulterior  la serviciul ei din Chișinău. Femeia ne-a spus că Andrei a plecat la Moscova cu 3 luni în urmă: 

„R: Noi suntem de la presă. Voiam să discutăm despre fiul dumneavoastră, Andrei.

LB: El e la Moscova. 

R: - Sigur? Dumneavoastră știți că el a fost arestat în Paris?

LB: În Paris? Dar ce căuta acolo? El este dus (nr. la Moscova) la un prieten, de la Bender. Băiatul acela lucrează la Moscova. Nici nu-i de la Bender, dar de la Varnița, Anenii Noi, Ceavdar Andrei. La acest băiat e dus. Ei au învățat într-o clasă.

R: Și nu v-a spus că e la Paris?

LB: Nu!”, ne-a spus mama lui Andrei.

Femeia afirmă că a vorbit ultima dată cu Andrei chiar înainte să fie arestat la Paris. „Mi-a spus: Mămică, eu nu am să am internet. Când o să am, singurel o să te sun. De asta și stau fără griji”, a adăugat femeia.

Postările lui Andrei pe o rețea socială confirmă că acesta era la Moscova înainte de a se duce la Paris. Pe 9 mai, băiatul a postat o poză chiar din fața Kremlinului. La o săptămână de la eliberarea din arest, Andrei încă nu o sunase pe mama sa. 

Denis Malendra este cel mai mare dintre „pictorii” de sicrie de la Paris. Tânărul are 23 de ani. Este originar din satul Tvardița, raionul Taraclia, dar din pozele postate pe Facebook putem deduce că în ultima perioadă a locuit la Chișinău. 

Potrivit informației deținute de Cutia Neagră Plus, Denis Malendra a ieșit din R. Moldova pe 6 iunie curent. A plecat însă la Londra cu o cursă avia regulată. Iar a doua zi, tânărul a fost reținut deja la Paris.

Pe 11 iunie, Tribunalul din Paris a decis să-i elibereze pe cei trei moldoveni din arest. La solicitarea noastră, instanța ne-a comunicat că tinerilor le-a fost aplicată câte o amendă de 15 mii de euro și au primit statut de martor asistat într-un dosar în care este cercetată apartenența lor la o organizație infracțională. Autoritățile franceze nu dezvăluie detalii despre cum au fost recrutați cei trei, cine i-a adus la Paris și câți bani li s-ar fi oferit pentru actul de huliganism.

Coordonatorul grupului - activ la protestele Șor

Un alt lucru despre care nu s-a comunicat public este că a existat încă un grup de moldoveni care au desenat sicrie la Paris. Membrii acestuia însă nu au fost reținuți de polițiștii francezi. 

Cutia Neagră a reușit să afle că cel care ar fi coordonat grupul a fost Daniel Dilan, un tânăr de 23 de ani din Bender, regiunea transnistreană. Daniel a fost un participant activ la protestele organizate de Șor în 2022.

Tot el a fost unul dintre cei șapte provocatori care au vandalizat casa procurorului general. Vă amintim că în pregătirea acelui act de vandalism, potrivit poliției, a fost implicat și tatăl vitreg al lui  Gabriel Furdui, cel mai tânăr participant la provocarea cu sicrie de la Paris. 

În timpul protestelor, Grigorenco și Dilan se aflau de multe ori chiar alături. 

 Șeful Inspectoratului Național de Investigații, care a documentat în Moldova persoanele implicate în provocările din Paris, ne-a confirmat existența celui de-al doilea grup, dar nu și implicarea lui Daniel Dilan. „La prima etapă s-a stabilit implicarea a trei cetățeni în această faptă. Ulterior, după reținerea lor s-a mai stabilit că au fost implicate și alte 3 persoane în comiterea acestei infracțiuni. MUSCA S-a stabilit din declarațiile persoanelor reținute”. A declarat Arcadie Catlabuga pentru Cutia Neagră.

Sicrie la poalele Turnului Eiffel

Cu trei zile mai devreme ca provocatorii moldoveni să deseneze sicrie pe pereții din Paris, la poalele Turnului Eiffel au fost descărcate 5 sicrie din lemn. Acestea erau acoperite cu un drapel francez, și aveau inscripționate practic aceleași cuvinte: „Soldați francezi morți în Ucraina”.

Cei trei suspecți arestați sunt un ucrainean încă minor, un german și un cetățean bulgar, care conducea dubița din care au fost descărcate sicriele. La interogatoriu, toți trei au confirmat că au fost plătiți cu 120-400 de euro. În telefonul bulgarului, anchetatorii au găsit un schimb de mesaje cu un alt bulgar, implicat mai devreme într-o altă provocare la Paris.  

Este vorba despre câteva desene cu mâini roșii, aplicate la mijlocul lunii mai pe Memorialul Holocaustului din Paris. Autoritățile franceze au pus cazul pe seama serviciilor secrete ruse.

"Stelele lui David" desenate de moldoveni din regiunea Transnistriană

Lanțul acțiunilor de destabilizare își are începutul la Paris încă în toamna anului trecut. Protagoniștii primului incident au fost tot cetățeni moldoveni. Aceștia au primit bani să meargă în Franța special pentru această operațiune. Și în acest caz conexiunile duc la protestele Partidului Șor. 

În octombrie 2023, după începerea războiului între Israel și Fâșia Gaza, în timp ce în Franța și în alte state europene se organizau proteste masive împotriva războiului, pe pereții mai multor clădiri din Paris au apărut sute de desene cu simbolul evreiesc „Steaua lui David”, care se regăsește și pe drapelul statului Israel.

Autoritățile franceze au stabilit că desenele au fost aplicate de 4 cetățeni moldoveni. Doi au fost reținuți, iar ceilalți doi au reușit să fugă. Cutia Neagră Plus a aflat că toți 4 locuiesc în stânga Nistrului și au fost racolați și plătiți de aceeași persoană să meargă la Paris. 

Alexandr Cocii și partenera sa Galina Ghevcan au venit în Franța pe 26 octombrie 2023, la bordul unui avion de pe ruta Chișinău-Paris. La o săptămână, au fost reținuți de poliția franceză, dar eliberați la scurt timp și deportați în R. Moldova. Interogați de anchetatorii francezi, ei le-au povestit că au fost plătiți de un cetățean rus, care le-a asigurat și deplasarea, și cazarea la Paris.

Participant activ la protestele Partidului Șor

Alexandr Cocii a fost anterior un participant activ la protestele Partidului Șor. L-am surprins pe Cocii în imagini la protestul din 22 octombrie 2022. A stat chiar alături de Alexandr Grigorenco, tatăl vitreg al lui Gabriel Furdui, implicat în provocarea cu sicrie de la Paris. Cei doi bărbați se aflau în prima linie, printre cei care au forțat cordonul polițiștilor. 

La protestul din fața Procuraturii Generale, Cocii s-a aflat mai tot timpul în grup cu Grigorenco și  Daniel Dilan, tânărul vizat în episodul cu sicriile de la Paris.

Alexandr Cocii a făcut parte și din grupul de provocatori care a vandalizat poarta casei Procurorului General. Atunci a fost chiar reținut de Poliție. 

Oamenii legii fac conexiunea între cele două acțiuni provocatoare organizate la Paris cu grupul Șor. „Dacă ne referim la cazul Steaua lui David din toamna 2023, a fost stabilit organizatorul și comanditarul, cetățean al R. Moldova. Dacă vorbim de primul caz, casa procurorului general, atunci aceste persoane au acționat la comanda grupului Șor. Al treilea caz cu certitudine nu putem să vă spunem. E prematur acum să spunem de cine au fost comandați, dar avem stabilită legătura dintre aceste 3 cazuri. Este o persoană care a fost implicată în toate 3 cazuri”, ne-a spus șeful Inspectoratului național de Investigații.

Maxim Ciugureanu, un tânăr de 20 de ani din orașul Bender, și Vera Ciobanu din aceeași localitate sunt ceilalți doi moldoveni care au desenat stelele lui David pe clădirile din Paris. Au ajuns împreună în Franța pe 28 octombrie 2023, cu aceeași rută avia Chișinău-Paris. După ce și-au îndeplinit misiunea au părăsit teritoriul Franței înainte ca autoritățile să le dea de urmă. Au revenit tot împreună în Republica Moldova pe 2 noiembrie, dar pe cale terestră, prin vama Albița. 

Reporterul Cutiei Negre a reușit să ia legătura cu Vera Ciobanu. Femeia a recunoscut că a fost toamna trecută în Franța, însă a închis telefonul când am întrebat-o despre desene.

Rusul este de fapt un fost politician din R. Moldova

Polițiștii francezi au stabilit că finanțatorul și organizatorul provocării cu Stelele lui David este de fapt tot un cetățean moldovean - Anatolie Prizenko. Acesta a fost anterior implicat în politică, având viziuni pro-ruse. 

Din anul 2006, Prizenko  a fost activ în viața politică din regiunea transnistreană. A fost susținător al partidului „Obnovlenie”, cea mai cotată formațiune din stânga Nistrului în acea perioadă,  finanțată de holdingul Sheriff. Partidul l-a propulsat pe Evghenii Șevciuk la conducerea legislativului local. Anatolie Prizenko gestiona atunci activitatea voluntarilor partidului care răspândeau materiale electorale.

În prezent, în fruntea  partidului Obnovlenie stă Galina Antiufeeva, soția lui Vladimir Antiufeev. Acesta a condus timp de două decenii structurile de securitate din regiunea transnistreană. În 2014, după invazia rușilor în estul Ucrainei, Antiufeev a fost desemnat vicepremier al autoproclamatei Republici Populare Donețk.

(UPDATE: După publicarea materialului, Anatolie Prizenko ne-a contactat pentru a face precizări. Acesta declară că nu a fost implicat niciodată în politica din stânga Nistrului și nu a avut tangențe cu partidul „Obnnovlenie”) 

Anatolii Prizenco a fost implicat și în politica din dreapta Nistrului. Înainte de alegerile parlamentare din 2014, Prizenco promova Mișcarea Populară „Pentru Uniunea Vamală”. 

Mișcarea susținută de Prizenko a format atunci Blocul Electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” împreună cu Partidul Social Democrat, condus de Victor Șelin și Partidul Regiunilor, creat de fostul bașcan al Găgăuziei Mihail Formuzal. Mișcarea „Pentru Uniunea Vamală” a devenit mai apoi Partidul Ruso-Slovean din Moldova, iar Prizenco a fost vicepreședinte al partidului.

Prinzenko a susținut și referendumul organizat în Găgăuzia în 2014, declarat neconstituțional de către autoritățile de la Chișinău. „Astăzi noi vedem ce divergențe există în jurul referendumului consultativ din Găgăuzia. Noi vedem că autoritățile de la Chișinău blochează regiunea găgăuză să organizeze referendumul local la care ei au tot dreptul”, spunea Prizenko într-un video postat pe pagina sa de Youtube.

În prezent, Anatolii Prizenko se declară om de afaceri. Acesta organizează traininguri de dezvoltare personală și evenimente pentru promovarea brandului de cosmetice „Oriflame”. 

Prizenco a recunoscut pentru Cutia Neagră PLUS că a plătit deplasarea și onorariile provocatorilor care au pictat stelele lui David.

„AP: Acum nimeni (n.r. dintre participanți) nu mai vorbește cu mine. Noi ne-am certat atunci.

R:  Dar dumneavoastră ați fost organizatorul?

AP: Eu am spus. Atunci da! Sigur. Eu am dat toate aceste răspunsuri. Eu aș vrea să uit această istorie din viața mea. Eu acum trăiesc liniștit, lucrez și nu vreau ca acest episod să continue în viața mea”, ne-a spus Prizenko la telefon. 

Au fost plătiți să meargă la Paris

Anterior, într-un interviu pentru o televiziune franceză, Prizenko a declarat că s-a implicat în acest caz la solicitarea unui misterios David, membru al Asociației evreilor din Franța. Acesta a promis că va acoperi toate cheltuielile. Discuțiile au avut loc în limba rusă. Astăzi, Prizenko afirmă că este supărat pentru că a fost tras pe sfoară și nimeni nu i-a acoperit cheltuielile suportate. 

„AP: Un bărbat pe nume David m-a contactat și mi-a spus că are nevoie de două persoane care să facă graffiti. Mi-a spus că este o acțiune pașnică și că vom primi câte 250 € de persoană.

R:Cine este David? 

AP: Este o persoană cu care am comunicat pe TikTok. El s-a declarat ca reprezentant al unei organizații de apărare a evreilor din Europa, cu numele „Scutul lui David”, a declarat Prizenko pentru France TV.

Poliția moldovenească nu l-a interogat pe Anatolie Prizenko și nici pe celelalte persoane implicate în provocările de la Paris. „De fapt, toate aceste acțiuni nu au fost comise în R. Moldova și respectiv noi nu avem motiv să ne autosesizăm. Dar avem motiv să presupunem că toate aceste acțiuni fac parte dintr-un scenariu mult mai amplu de destabilizare a situației din R. Moldova. Noi nu am primit de la colegii din Franța o comisie rogatorie pentru a audia această persoană. La moment este prematur să ne expunem pentru că, posibil că urmează să primim o comisie rogatorie de la colegi și respectiv, la acea etapă persoana asta urmează a fi audiată”, crede șeful INI.

Veaceslav Valico - ghid și fotograf în Paris

În istoria cu Stelele lui David  mai apare un cunoscut personaj din R. Moldova,  Veaceslav Valico, asociat de mai mulți ani intereselor Rusiei în țara noastră.

În 2014, acesta a candidat la parlamentare pe listele blocului „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” din care făcea parte și Prizenko. Ulterior îl vedem în anturajul  guvernării lui Vladimir Plahotniuc. Iar în 2021, Valico a fost candidat independent la parlamentare, fiind susținut de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. 

În ultimii ani, Valico a prestat servicii pentru fugarul Ilan Șor. În vara anului 2022, îl vedem în calitate de organizator al unui concert în Piața Marii Adunări Naționale, cu rapperul rus Morgenstern. Tot acolo, Partidul Șor urma să organizeze un protest antiguvernamental, iar concertul ar fi fost o momeală pentru a ademeni mai mulți oameni la protest. În ultimul moment, rapperul rus s-a răzgândit să mai cânte la Chișinău. 

Întrebat la o emisiune Cutia NEAGRĂ despre banii cheltuiți pentru concert, Valico a părăsit studioul.

Și Valico, la fel ca și alți provocatori implicați în cazurile de la Paris, a participat la protestele organizate de Partidul Șor.

În 2021, Veaceslav Valico a fost plasat de autoritățile Ucrainei în lista persoanelor ce prezintă pericol pentru securitatea națională. 

În cadrul provocării de la Paris cu Stelele lui David, Valico a jucat rolul de fotograf și ghid. Pe 26 octombrie 2023, el a zburat în Franța împreună cu Alexandr Cocii și Galina Ghevcan și a fotografiat desenele aplicate de aceștia. 

„VV: Mi-au scris și mi-au propus să particip într-o acțiune civică în Franța. Eu am precizat ce este asta. Mi-au spus că este o acțiune pentru Israel. Eu am precizat detalii și ce va fi concret. M-au anunțat că va trebui de desenat simbolurile de stat „Stelele lui David” în susținerea evreilor în Franța. Tocmai începea persecutarea evreilor și eu am acceptat.

R: Cine v-a sunat?

VV: Nu, mi-au scris pe Telegram.

R: Cine v-a scris?

VV: Un om. Am început să comunicăm. Mi-a zis: „Veaceslav, eu v-am văzut pe TikTok. Mie îmi place poziția dvs civică. La noi coincid ideile”. Am zis: „Bine, poftim”.

R: O persoană total necunoscută?

VV: Absolut. Eu pe urmă am aflat că m-a recomandat Anatolii Prizenko.

Eu nu intru în detalii care nu-mi trebuiesc. Eu am avut o misiune concretă care mi-a fost pusă și eu am făcut-o. Eu am întâlnit oamenii la aeroportul din Chișinău. Am stabilit cine sunt. Am aterizat. Am ajuns. Ne-am cazat în hotel. Eu am avut sarcina să cumpăr un spray cu vopsea pe bază de cretă, iată așa un detaliu. Dar am fost în 3 locații în Franța și vopsea pe bază de cretă de tip spray nu era. Atunci am fost nevoit să cumpăr vopsea simplă de culoare albastră.

R: Dar șablonul pentru desen de unde l-ați luat?

VV: Șablonul era la băieți. Ulterior eu am cumpărat carton subțire și eu deja am tăiat toate celelalte șabloane.

R: Dar bani pentru a cumpăra cele necesare v-au transmis din timp? 

VV: Da, desigur! Mi-au transmis banii pentru drum, pentru bilete, pentru trai”, ne-a spus Valico.

"David" de pe Telegram i-a păcălit

Veaceslav Valico bănuiește că organizatorii acțiunii din Paris ar fi mizat din start pe faptul ca moldovenii să fie reținuți de autoritățile franceze. „Eu am impresia că primul grup trebuia să fie reținut. De ce? Pentru că primul punct, acolo unde noi am început să desenăm, ne-a fost dată indicația anume în acest grup. Au zis: „Duceți-vă anume acolo”. De ce anume acolo? Acolo e un perete mare și acolo trebuie de desenat. Când mergeam, ne-a întâlnit un arab, ora două noaptea. Zice: „Bună ziua! Aveți o țigară? Eu spun că nu fumăm. Alexandru aplică stelele: una, două, trei. Eu zic că ajunge. Nu, mai desenați. Unde? Acolo sunt 5,6,7 stele. Noi aveam așa presimțire că special ne țineau în acel loc ca să vină Poliția și să rețină acest grup. Când primul grup a fost reținut, eu am zis că merg acasă. Nu am cu cine lucra. Mi-au zis că trebuie să finisez lucrul. Așteaptă că va veni un alt grup. Peste două zile, sâmbătă, a venit alt grup, un băiat cu o fată. Și atunci am zis că eu singur fac ce trebuie, ale gun sector. Eu doar nu sunt locuitor al Parisului. Pur și simplu mergeam și unde vedeam pereți drepți, acolo desenam. Mai mult nimeni nu mi-a spus unde trebuie”, este de părere Valico.

Valico mai declară că i s-a promis un onorariu de 500 de euro după ce-și încheie misiunea la Paris, dar comanditarul nu i-a mai plătit banii. Cât despre aplicarea desenelor cu sicrie în Paris, Valico neagă orice tangență cu acest caz. „Tot ce știu eu despre acest incident, în consecință, este că tatăl unuia dintre cei reținuți s-a dus la Paris, a oferit acolo interviuri și partea franceză, pentru că eu comunic cu jurnaliștii francezi, care fac o paralelă a acestui om cu Șor. Asta e ceea ce mi-au povestit jurnaliștii francezi”, spune acesta.

Acțiuni provocatoare pentru a discredita Republica Moldova

Mihai Isac, expert în politică externă, consideră că aceste provocări din Franța au un dublu caracter. Pe de o parte, crede Isac, au scopul de a stimula apariția unor conflicte interetnice, iar de cealaltă parte, să discrediteze imaginea cetățenilor Republicii Moldova. „Am văzut propagarea unor elemente antisemite la nivelul societății franceze, care deja este afectată de conflictele interreligioase și interetnice, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Să nu uităm că în Franța locuiesc câteva milioane de persoane de religie musulmană și câteva sute de mii de religie iudaică. Pe lângă acest aspect particular intern francez, folosit și de radicalii francezi la alegerile europarlamentare din 9 iuni, avem și încercarea Federației Ruse de a folosi principiul “divide et impera” în relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Crearea unei imagini proaste a diasporei în Occident ar ajuta intereselor geopolitice ale Federației Ruse”, crede Mihai Isac. 

"Legiunea Franceză recrutează"

Acțiuni de destabilizare care par să fie regizate din același punct de comandă au fost organizate nu doar la Paris, dar și la Chișinău. În majoritatea cazurilor este vizat statul francez, iar scopul ar fi să creeze panică în societate și să tensioneze relațiile dintre R. Moldova și Franța. 

La sfârșitul lunii aprilie, pe zeci de piloni din Chișinău, au fost lipite postere care anunțau că Legiunea Franceză recrutează soldați în R. Moldova. Pe afișe nu erau indicate date de contact. Imaginile au fost distribuite rapid pe mai multe pagini de Facebook și canale de Telegram, care anterior au promovat multe alte falsuri. 

Autoritățile au catalogat aceste acțiuni ca fiind parte a unei campanii de destabilizare. „Încă un fals grosolan tirajat. Oamenii legii investighează circumstanțele în care aceste afișe au fost răspândite în diverse locații și cum au fost lipite. Aceste campanii, cu ghilimelele de rigoare sunt organizate cu scopul de a induce frica în rândul populației”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al guvernului. 

Și Veaceslav Valico a distribuit un screen cu aceste postere pe pagina sa de Facebook. „Eu asta am distribuit împreună cu propriul comentariu. Eu am zis că nu cred că armata franceză face recrutări, mai degrabă cineva testează atfmosfera în societate pe ideea recrutării cetățenilor moldoveni într-o structură militară străină”, se apără Valico.

Mihai Isac consideră că aceste afișe fac parte dintr-un șir mai larg de sperietori rusești despre militarizarea și atragerea în Război a Republicii Moldova. „Astfel de moduri de a face propagandă în Republica Moldova au scopul de a crea o stare de iritare a populației, de naștere a unor sentimente antifranceze”, spune expertul.

Expertul crede că trebuie să ne așteptăm ca numărul știrilor false să crească în următoarea perioadă.

Recent, Valico a distribuit un nou fals legat de Franța. De această dată, moldovenii sunt speriați că autoritățile franceze intenționează să trimită în Republica Moldova 1500 de boschetari în timpul Jocurilor Olimpice care vor avea loc în curând la Paris. „Eu nu spun că cred în asta. Eu am distribuit ca un posibil scenariu, iarăși pentru a atrage atenția oamenilor”, ne-a spus Valico.

 Bulgarii care distrug bancomate la Chișinău

O acțiune provocatoare orchestrată din străinătate, după un scenariu ca în filme, a avut loc la Chișinău în această primăvară, cu o săptămână înainte de Paști. În noaptea spre 28 aprilie, zeci de bancomate au fost vandalizate, fiind stropite cu spumă poliuretanică.

Poliția a reușit să identifice făptașii - doi cetățeni bulgari Bozhidar Anastasov și Mircho Angelov, care au venit în R. Moldova cu câteva zile înainte la bordul unui avion de pe ruta Paris-Chișinău. Deși Poliția, le-a dat rapid de urmă, unul dintre bulgari a reușit să fugă prin vama Leușeni. Cel de-al doilea a fost reținut.

La audieri, bărbatul le-a povestit polițiștilor că au fost racolați în Franța de o persoană care le-a cumpărat biletele de avion, le-a rezervat hotelul și le-a plătit câte 1000 de euro să vină la Chișinău, fără să cunoască din timp ce urmează să facă. Ulterior au primit la hotel toate indicațiile. Într-un tufiș de pe malul râului Bâc, le-au fost lăsate două telefoane, două biciclete și tuburile cu spumă poliuretanică. Echipați cu toate acestea, cei doi au vandalizat bancomate ale mai multor bănci comerciale situate pe adrese care le-au fost comunicate prin mesaje telefonice.

Poliția nu a reușit să afle cine au fost organizatorii acestei provocări, dar analizează o posibilă conexiune cu actele de vandalism de la Paris. „Putem să presupunem că și acest caz are tangențe cu cazurile enunțate mai sus, dar o legătură clară între aceste cazuri nu avem constatată. De fapt, dvs aveți dreptate. Aceste acțiuni oricum au avut un impact negativ în societate. Probabil s-a intervenit la timp. Au fost identificate aceste persoane și nu au reușit să distrugă un număr mai mare de bancomate”, a declarat Arcadie Catlabuga.

Chiar dacă Poliția nu a anunțat atunci public despre vandalizarea bancomatelor,  pe o pagină de Facebook a apărut chiar a doua zi o postare în care scria că mai multe bancomate din Chișinău nu lucrează. Astfel, a fost lansată informația falsă că băncile ar avea probleme cu lichiditățile și cetățenii nu mai pot extrage bani. Mesajul avea scopul să provoace panică în societate în condițiile în care se apropiau sărbătorile de Paști și moldovenii își scot banii din rezervă.

Pagina de Facebook care a distribuit fake-ul se numea „Simple Overkill”, care până atunci promova aproape toate postările lui Veaceslav Valico. La finele lunii mai, pagina a dispărut, după ce compania „Meta” a anunțat că a șters mii de conturi de pe Facebook care dezinformau țintit publicul din R. Moldova. Pe 9 iunie, pe Facebook a fost creată o nouă pagină cu denumire similară „Simple Overkill 2” care la fel distribuie postările lui Valico. Totuși, acesta neagă că ar avea vreo legătură cu această pagină. „Eu nu am nicio legătură cu ea. Eu înțeleg ce se face. Este folosită resursa mea deschisă, videourile pe care eu le postez. Ei le distribuie, le promovează, oamenii se abonează la pagină și credeți-mă că ulterior pe această pagină va ieși o nouă știre incendiară. Și toți vor vorbi că este Valico”, crede Valico.

Atât anchetatorii francezi, cât și inspectorii de investigație din Moldova afirmă că există mai multe indicii care sugerează implicarea serviciilor rusești în provocările de la Paris și Chișinău. „Ipoteza de bază, da este implicarea Federației Ruse în aceste acțiuni. Cunoaștem cu toții despre sumele de bani care sunt introduse pe diferite căi, inclusiv prin aeroportul Chișinău în R. Moldova. Aceste sume sunt folosite nu doar pentru finanțarea unui partid politic, dar sunt folosite inclusiv pentru acțiuni de destabilizare. Dar ceea ce am vorbit noi cu ceva timp în urmă face parte din acest scenariu. Toate acțiunile, inclusiv casa procurorului general, steaua lui David din Franța, inclusiv ultimul episod cu sicriile. Și nu în ultimul rând avem foarte multe cazuri de alerte cu bombă care la fel presupunem că fac parte din același scenariu de destabilizare a situației din Moldova, de a semăna panică în rândul populației, de a supraobosi organele de forță. Vă dați seama că la fiecare alertă cu bombă trebuie să intervii, nu poți să ignori și cumva suntem și testați cum reacționăm”, ne-a spus șeful INI.

Potrivit Radio France Internațional, moldovenii au fost prinși cum desenau cu vopsea neagră pe fațada clădirii în care își are sediul cotidianului Le Figaro. Au reușit să lase pe pereți șase imagini ce ilustrează avioane de luptă în formă de sicriu cu inscripția „Mirage pentru Ucraina”. Reținuți de jandarmi, moldovenii au declarat că pentru asta au fost plătiți cu o sută de euro fiecare. 

Imagini similare au fost observate, zilele trecute, și pe clădirea agenției France Presse din Paris. Nu este clar, însă, dacă și în acest caz autorii sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Fenomenul implicării moldovenilor în propaganda rusă din Franța, însă, cu siguranță există. De asta s-au convins colegii noștri de la Cutia Neagră PLUS. 

„Și la Paris și la Chișinău s-au întâmplat niște incidente. Aparent acte de huliganism, dar care au niște similitudini. De mai bine de jumătate de an lucrăm la niște investigații la a înțelege aceste cazuri izolate întâmplate la Paris și Chișinău. Ce am descoperit că ele de fapt sunt conectate între ele prin faptul că câțiva tineri din Republica Moldova, cei mai mulți dintre ei din stânga Nistrului, au fost implicați în organizarea unor provocări. Și care au fost plătiți de persoane necunoscute”, a vorbit realizatoarea emisiunii „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață.

Cât despre comanditari, toate drumurile duc... la Moscova. 

„Dacă ne referim la cazul Steaua lui David din toamna 2023, a fost stabilit organizatorul și comanditarul, cetățean al R. Moldova. Dacă vorbim de primul caz, casa procurorului general, atunci aceste persoane au acționat la comanda grupului Șor”, a declarat șeful Inspectoratului Național de Investigații, Arcadie Catlabuga.

Abonează-te la noul canal de Youtube „Cutia Neagră cu Mariana Rață”

Investigația noastră de astăzi este despre mărturisiri și autodenunțuri verbale făcute de unii dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului - Ilan Șor și Veaceslav Platon. În urmă cu 10 ani, trei bănci mari din R. Moldova au fost puse pe brânci de niște băieți șmecheri, conectați la primele persoane în stat. După ce au scurs de bani băncile și au împărțit banii între ei, au convins Guvernul, prin presiune și campanii publice de provocare a panicii, să ofere garanții de stat de 14,5 miliarde de lei. Acești bani sunt astăzi datorie publică, întoarsă de stat Băncii Naționale din banii noștri comuni.

Veaceslav Platon: - Desigur că vina lui Ilan în asta este foarte mare, pentru că el a început. Politicul s-a conectat spre sfârșit și au dus la final situația. Dar gaura principală desigur că a făcut-o Ilan. Asta este precis.

Alexandru Tănase: - Eu am privit conferința lui de presă cu trei luni în urmă și acolo a prezentat alte cifre, că toată această gaură a fost cu mult înaintea lui.

Veaceslav Platon: - Prietenul meu, eu sunt unic prin faptul că am fost în toate astea până la ei. Când eu i-am transmis lui 40% din acțiunile BEM, acolo gaura era 1,25 miliarde, asta credite cu probleme, dintre care 600 milioane puteau fi scoase. Și rămâneau doar 650 milioane neacoperite. Reieșind din asta eu am vândut acest pachet.  Dar iată cum au făcut ei 14 miliarde din 650 de milioane, asta trebuie să ai mare talent. Aici toți au fost legați foarte strâns.

Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor și Alexandru Tănase. Aceste discuții ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, puzzle-ul celei mai mari crime financiare din istoria R. Moldova - „Furtul miliardului”. Tot grație acestor discuții, am reușit să stabilim cine au fost principalii beneficiari direcți și indirecți ai furtului. Numele lor sunt Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon.

Probele pe care le vom prezenta astăzi demonstrează cum exact a avut loc adoptarea deciziei secrete a Guvernului, din 13 noiembrie 2014, prin care s-au oferit 9,5 miliarde de lei pentru salvarea Băncii de Economii, a Băncii Sociale și Unibank.

Planul propus de Șor fostului premier Leancă  

 În discuțiile dintre participanții la furtul miliardului au fost abordate și planuri mult mai ieftine de salvare a băncilor, dar s-a dorit cel mai scump și neapărat care să se încheie cu lichidarea instituțiilor bancare.

Ilan Șor: - Eu le-am zis să născocim ceva, încă pe când era Leancă premier. Eu vorbeam cu el în fiecare zi. Le-am propus să lansăm hârtii de valoare. Slavka, eu cred că tu nu știi nici 15% ce s-a întâmplat la BEM, ce pierderi erau la credite. Eu i-am spus lui Leancă că gaura reală acolo e de 9 miliarde. Am început să-i socot, să-i arăt. Eu atunci le-am spus: Dați-mi două miliarde, eu o să găsesc încă un miliard și vor fi măcar trei. Noi vom atrage din piață încă unul, dacă voi nu veți încurca și vor fi patru. De aceste patru miliarde, noi vom cumpăra hârtii de valoare și încet-încet, dar vom trăi. Poate mai târziu voi găsi eu undeva resurse ieftine, sau vom inventa ceva, sau voi veți putea da încă puțin. Slava, ca să înțelegi, eu le-am propus o soluție de două miliarde sau trei. Poate ea se întindea pe 20 de ani, dar ei nu aveau gaură. Banii rămâneau la ei. Astăzi toate băncile erau pe linia de plutire. .

În pofida acestor discuții pe care Ilan Șor le purta încă în iulie 2015 cu Veaceslav Platon, în 2020, Ilan Șor mințea jurnaliștii pe care i-a adunat la o conferință de presă, declarând că nu a cerut niciodată bani de la stat pentru băncile falimentare.

Ilan Șor: Nici eu, nici conducerea acestor bănci nu am cerut acești bani de la Banca Națională. Da, situația nu era simplă, dar noi am fi rezistat. Noi niciodată nu am cerut niciun leu de la nimeni.

Pe de altă parte, fostul premier Iurie Leancă susține că nu se întâlnea cu Ilan Șor să discute despre BEM și neagă faptul că acesta i-ar fi prezentat vreun plan de salvare a Băncii de Economii.

Reporter TV8:  - Noi vrem să verificăm faptele, dacă dl Șor a fost cu alte propuneri la Guvern. Ce fel de două miliarde cerea ca să cumpere hârtii de valoare?

Iurie Leancă: -  Nu mi-a cerut niciodată două miliarde. Uitați-vă la mine în ochi și vă zic foarte sincer că nu am avut nicio discuție. Tot ce a insistat Șor la o ședință la care eu l-am chemat, fiindcă era președintele Consiliului de Administrare al BEM, a zis să nu lichidăm băncile, pentru că sunt sustenabile și atât.

Reporter TV8: - Și nu a încercat sub nicio formă să ceară bani de la Guvern?

Iurie Leancă: - În primul rând, nu Guvernul decide așa ceva, dar decide Parlamentul.

Acțiuni orchestrate pentru provocarea panicii în societate

Din mai multe discuții dintre Șor și Platon deducem că Guvernul a fost împins spre acordarea garanțiilor de stat încă din vara anului 2014. Iurie Leancă nu era dispus să facă acest pas. Autoritățile căutau soluții alternative pentru a evita o mare criză în sistemul bancar. Un rol determinant în forțarea Guvernului să accepte acordarea garanțiilor l-au avut câțiva actori politici, aparent independenți, care au ieșit public cu dezvăluiri despre situația de la BEM.

Pe 12 septembrie 2014, ex-deputatul Veaceslav Ioniță, care era pe atunci președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, a anunțat despre o schemă prin care Banca de Economii ar fi fost fraudată cu 120 de milioane de lei.

Veaceslav Ioniță: „Am reușit să acumulez mai multe materiale  prin care prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshore-uri, din BEM au fost  retrași bani. La ziua de astăzi, am probat cu documente 120 milioane de lei”.  

Peste trei zile, a alimentat panica Renato Usatîi, pe atunci abia lansat în politică.

Renato Usatîii: „La BEM nu este niciun ban în cont. Acum nu este vorba despre 120 de milioane de lei. Este vorba că sunt furați toți banii de la persoane fizice care sunt în aceste bănci. Ei acum fac tot posibilul ca să țină sub control situația până la alegerile din toamnă, până la Anul Nou. Din punctul meu de vedere ar fi bine ca oamenii să cunoască realitatea acum. Maximum 15%  din toți cetățenii vor fi în stare să-și ridice banii. Pentru alții bani nu există. Cu unii, Șor și-a cumpărat avioane. Cu altă sumă de bani s-a lămurit Filat. 120 de milioane de lei reprezintă o poveste foarte mică din toți banii care au fost furați acolo.

Peste alte două zile a revenit Veaceslav Ioniță cu noi acuzații.

Veaceslav Ioniță: „Astăzi mi-a fost prezentat oficial în comisie un set de documente care și eu sunt obligat să le transmit organelor abilitate. Prin acest set de documente este descrisă o schemă cap-coadă de sustragere a 330 de milioane de lei suplimentar la ceea ce am vorbit vineri, tot din BEM”.

În discuțiile pe care le purtau, Șor îi spune direct lui Platon că anume acele scurgeri de informații au indus panica în societate și au determinat Guvernul să emită cât mai repede garanțiile.

Ilan Șor: - Acest nebun Renat (n.r. Renato Usatîi) cu declarațiile sale prostești, în realitate, dacă nu erau scurgeri, nu era nimic.

Veaceslav Platon: - Dar au fost scurgeri?

Ilan Șor: - Multe! Își luau banii nu persoanele fizice, noi asta am fi ținut. Au început să retragă banii toți. Nimeni nu aduce, toți retrag. Tu te ocupi de lichidități. Sunt probleme cu portofoliul de credite. Încerci ceva să faci. Resurse externe nu ai. Bani nu sunt. Banca Națională nu dă niciun bănuț. Explică-mi logica! Când au început scurgerile, eu am început să strig că ne vom menține 1-2 luni, dar nu mai mult. Așa s-a întâmplat. Ne-am ținut două luni.

În 2014, în perioada în care fostul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță făcea dezvăluirile despre BEM,  șeful său de atunci de partid, Vlad Filat, îl acuza că ar face jocul lui Platon și a blocat în comisie mai multe legi ce vizau piaţa financiar-bancară. Astăzi, Vlad Filat se arată convins de faptul că ieșirile lui Ioniță au fost coordonate.

Vlad Filat: - Atunci a fost un atac orchestrat pe linie, fiindcă veneau alegerile din 2014. Scopul era pus din ăsta de neclintit, ca PD să ia mai mult ca PLDM, pentru ca acest scop diabolic al lui (n.r. scopul lui Vlad Plahotniuc) să devină prim-ministru să fie realizabil. În același rând, într-o manieră foarte organizată, agenții economici și-au retras banii de la BEM. Și eu cred că da, a fost orchestrat.  

Reporter TV8: - De către cine?

Vlad Filat: - De către cei care au beneficiat.

La rândul său Veaceslav Ioniță s-a arătat deranjat de întrebările noastre si ne-a acuzat că suntem niste degradati. El a insistat ca a urmărit interesul public când a făcut dezvăluirile și nu a fost influențat de nimeni.

Veaceslav Ioniță: - Atunci la Parlament s-au înscris două persoane la audiență. Au venit și au început să-mi povestească istorii despre BEM despre care eu nici pe departe nu auzisem, că sunt anumite grupări și tot felul de detalii pe care le-am dat la CNA.

Reporter TV8: - Dvs ați făcut conexiunea acelor persoane cu vreo grupare care atunci lupta în sistemul financiar-bancar?

Veaceslav Ioniță: - Nu, nu! Când ai informație atât de sensibilă, riscul ca ea să fie pusă la dulap este atât de mare că unicul mecanism de a asigura vizibilitatea ei este de a o face publică. Punct! Dar pe mine absolut deloc nu mă interesează aceste persoane și nu mă interesează scopul lor atât timp cât ceea ce fac eu aduce un beneficiu interesului public.

Reporter TV8: - Dar de ce credeți că atunci Vlad Filat vă acuza de conexiuni și influența lui Platon?

Veaceslav Ioniță: - Nu știu. Nu am vorbit cu el la subiectul dat. Lucrul acesta absolut deloc pe mine nu mă  deranja din simplul motiv că eu știam precis că lucrul acesta nu-l fac din cauza că m-a rugat  persoana respectivă (n.r.Veaceslav Platon). Este un mesaj prost și dacă dvs lucrați din această perspectivă înseamnă că aveți o rea intenție.

Întâlnirea secretă de la Reședința de Stat

Pe 25 septembrie 2014, la numai o săptămână de la dezvăluirile făcute de Ioniță și Usatîi, Guvernul Leancă și-a asumat răspunderea politică pe un pachet de legi care i-au permis ulterior să ofere garanții de stat pentru capitalizarea băncilor, în situații de criză financiară sistemică.  

La scurt timp de la această decizie, Leancă i-a convocat pe liderii Alianței pentru Integrare Europeană la Reședința de Stat, pentru a discuta despre criza bancară. Anume acolo, Vlad Plahotniuc ar fi vociferat în premieră ideea acordării urgente a garanțiilor de stat pentru ca BNM să poată oferi credite salvatoare celor trei bănci devalizate.

Aflat încă la pușcărie, în 2019, Vlad Filat a povestit detalii din culisele acelei întruniri de la reședința președintelui.

Vlad Filat: - Discuția a început printr- o încercare a domnului Leancă de ce ne-a invitat, după care inițiativa a fost preluată de către Plahotniuc și a vorbit despre pericolul eminent care este în sistemul bancar. Dar nu atât prin ceea ce se întâmplă în BEM, dar riscurile pe care le-ar reprezenta acțiunile pe care le întreprinde Platon în vederea alegerilor anticipate. Asta era înainte de alegeri. Sperietoarea asta Platon și tancurile rusești era folosită foarte des pentru a promova anumite idei. Pentru ca să nu existe o situație în care să nu avem posibilitatea să acționăm, eu asta redau din ce țin minte spusele lui Plahotniuc, Guvernul trebuie să ofere garanții de stat, pentru a primi, în caz de necesitate, bani de la Banca Națională.

Mariana Rață:  - Nu ați încercat să-l întrebați pe Plahotniuc de ce a venit el cu această soluție?

Vlad Filat: - Ideea este că nu a venit el cu această soluție. Invitația a fost făcută de către prim-ministru. El a explicat-o, mai bine spus.

Fostul premier Iurie Leancă are o altă versiune a celor întâmplate la reședința de stat.

Reporter TV8: - Acea întâlnire la Reședința de Stat pe care dvs ați convocat-o a existat?

Iurie Leancă: - Da, am convocat-o.

Reporter TV8: - Cine a vorbit la acea întâlnire despre acordarea garanțiilor de stat, dl Plahotniuc sau nu?

Iurie Leancă: - Înainte de a elibera garanțiile, eu am vrut să mă asigur că toate ramurile puterii din R. Moldova sunt la curent cu situația de criză profundă și pe acest motiv președintele ne-a invitat, și pe domnul Corman, și mai mulți miniștri, nu-mi mai aduc aminte cine a fost acolo, și dl Filat, și dl Plahotniuc, fiindcă erau liderii alianței. Acolo dl guvernator a prezentat situația, a spus care e soluția și toată lumea a fost de acord.

Reporter TV8: - Nu dl Plahotniuc a insistat atunci?

Iurie Leancă: - Banca Națională, instituțional guvernatorul a prezentat situația, din câte îmi aduc aminte.

Plimbat astăzi prin procese de judecată în dosarul penal legat de furtul miliardului, fostul guvernator BNM, Dorin Drăguțan, îl consideră responsabil de deciziile privind acordarea garanțiilor de stat, pe Iurie Leancă.

Reporter TV8: - Cine a determinat Banca Națională să propună Guvernului varianta cu emiterea garanțiilor?

Dorin Drăguțan: - Întrebați vă rog prim-ministrul.

Reporter TV8: - Dvs ați fost la conducerea BNM, iar dl Leancă ne-a spus că Banca Națională a cerut.

 - Dacă dl Leancă v-a spus înseamnă că el știe mai bine.

Reporter TV8: - Dar vrem și opinia dvs să contrapunem declarațiile.

Dorin Drăguțan:  - Nu am comentarii acum. Lucrurile acestea sunt foarte bine cunoscute.

Reporter TV8: - Ați insistat dvs pe acordarea garanțiilor?

Dorin Drăguțan: - Pe garanțiile de stat s-a discutat la Comitetul Național de Stabilitate Financiară la care este președinte prim-ministrul. Alte întrebări?

Reporter TV8: - Ați fost învinuit de multe ori că fără dvs și BNM nu putea avea loc frauda bancară.

Dorin Drăguțan:  - Eu sunt învinuit pe nedrept. Prin urmare, întrebați persoanele care au fost în Comitetul de Stabilitate Financiară pentru ce au luat aceste decizii.

Haz pe seama ex-premierilor Leancă și Gaburici

Pe 13 noiembrie 2014, Guvernul condus de Iurie Leancă a decis, în secret, să emită garanții pentru creditele de urgență, în sumă de 9,5 miliarde de lei. Acești bani au ajuns la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Despre această decizie, Veaceslav Platon și Ilan Șor  vorbesc de mai multe ori în bătaie de joc. Din discuții reiese că Leancă a fost convins de Șor să accepte acordarea garanțiilor, cu suportul guvernatorului Dorin Drăguțan în spatele căruia se afla Vlad Plahotniuc. Iurie Leancă le-ar fi făcut jocul fără să-și dea seama în ce a fost atras.

Veaceslav Platon: - Dar Leancă ce, nu înțelegea?

Ilan Șor: - Slava, el în economie înțelege aproximativ ca și mine în balet. El nu înțelegea nimic, pentru că lui într-o ureche îi striga Arapu niște prostii, iar din altă parte - Draguțan alte prostii. El înebunea. Eu pur și simplu veneam și îi spuneam poziția mea, iar el înebunea.

Platon: - Așa de prost să faci sanarea băncii, asta e „…”.

Șor: - Nu, Slavka, asta trebuie să poți. Leancă este pur și simplu un idiot.

Platon: - Asta da, să semneze așa o prostie, numai el putea, având toată convingerea că nu greșește și anume asta va duce Moldova în Europa - semnarea garanțiilor de 9 miliarde.

Șor: - Da, asta e tare.

Platon: - În toată această poveste pe mine m-a uimit Leancă. Cum l-ai convins tu să semneze această garanție?

Șor: - Fără niciun bănuț.

Platon. - Da? Pur și simplu l-ați păcălit?

Șor: - Nu l-am păcălit, dar i-am spus: Sunteti prim-ministru. La voi se prăbușesc trei bănci. Dvs intrați în istorie, dar nu intrați ci vă înglodați în istorie. Eu vă propun să semnați garanțiile. Banii vin. Noi cumpărăm hârtii de valoare. Pe el l-au păcălit.  Scenariul pe care i l-am propus eu era ideal pentru dânsul. El nu risca cu nimic. El a semnat garanția. Banii au plecat. Eu imediat am cumpărat hârtii de valoare. Ei în buget nu au un deficit. Totul e frumos, totul era bine. În ultimul moment, ei îl conving că nu este corect să facă așa. Eu am venit și i-am spus că acum e gata cu voi, pentru că toți banii pe care i-ați semnat vor pleca nicăieri. Așa banii ar fi rămas în interiorul țării. Curgeau de la BNM la Ministerul Finanțelor. Care e diferența? Slava, tot ce le-am gândit eu era funcțional și garanția, și altele. Niciodată nu m-am așteptat că îl vom putea convinge la garanție. Eu singur nu credeam în asta.

Platon: - Dar l-ai convins?

Șor: - L-am convins.

Contrar convingerilor lui Platon și Șor că Guvernul a făcut o mare prostie acordând garanțiile de stat, Leancă și acum este sigur că a procedat corect atunci, în încercarea de a salva băncile.

Iurie Leancă: „Citiți raportul FMI și al Băncii Mondiale din iunie 2014, după jumătate de an de analiză pe situația din sistemul bancar, pe prima pagină scrie că doar prin intervenția statului, prin aceste garanții se poate salva situația. Și doi: e prea mare banca de sistem și atunci statul nu poate ignora situația de acolo. Acesta a fost laitmotivul și cererea BNM care are toată competența, are toate pârghiile și știa exact ce se întâmplă acolo.

Nu a scăpat de criticile lui Șor și Platon nici fostul premier Chiril Gaburici, care l-a succedat pe Leancă la șefia Guvernului. Pe 30 martie 2015, Executivul condus de Gaburici  a emis, tot în secret, cea de-a doua garanție de 5,3 miliarde de lei. Anume acești bani au fost folosiți de fapt pentru a restitui oamenilor simpli și agenților economici depozitele pe care le aveau la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.   

Ilan Șor: - Dar al doilea care a venit e „…”( n.r. Chiril Gaburici) .

Platon:  -  El tot a semnat?

Șor: - Tu nu știi?

Platon. - El a semnat, dar eu nu știu ce sumă.

Șor: -  Șase (n.r miliarde de lei).

Platon: - Încă un debil.

Șor: - Leancă măcar avea aptitudini diplomatice, să rezolve aceste întrebări, dar acesta cum vindea telefoane mobile…

Platon:  - Așa și vinde, da? Dar tu explică-mi, chiar și Filea (n.r. Vlad Filat), când înaintează astfel de cadre, el înțelege că asta e fața partidului?

Șor: - Nu. Lui îi spun la partid că noi avem 20 de mii de membri. Nu s-a găsit un om care să fie înaintat? Trebuia să-l înainteze pe acest debil?

Platon.  - Și cu diplomă falsă. Cum?

Șor: - Acesta i-a mințit. Nu a spus nimic.

Cum au fost „desenate” miliardele plasate la băncile din Rusia

În discuțiile pe care le purta prietenește cu Șor, Veaceslav Platon ardea de curiozitate să afle cum amicul său a reușit să fraudeze băncile, folosind în schemă mai multe instituții bancare din Rusia și plasamente interbancare între Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.  În 2019, comisia parlamentară de anchetă privind frauda bancară, condusă de Alexandr Slusari, a stabilit că, în perioada octombrie-noiembrie 2014, Banca de Economii a plasat peste 21 de miliarde de lei la Banca Socială și la mai multe bănci din Rusia, fără să existe gajuri și dobânzi.  Iar creditele neperformante de la BEM, în valoare de peste un miliard de dolari, au fost cesionate, prin Banca Socială, unui off-shore britanic - Fortuna United LP. Despre această companie discută și eroii anchetei noastre.

Veaceslav Platon. - Dar ce ați făcut cu Banca Socială? Pentru ce 14 miliarde?

Ilan Șor: - Slava, noi doar am desenat că undeva în Rusia stau bani. Toată gaura noi deja o desenasem. Să lași așa când intră administrația specială asta era „…” 

Platon. - Și voi ați dat credite și le-ați dat la Banca Socială?

Șor: - Banca Socială a transmis la a treia companie. Tu așa și nu înțelegi, până acum această companie nu are pierderi, pentru că următoarea tranșă este în luna noiembrie.

Platon.  - Da, voi ați creat o datorie și pierderi nu sunt. Până nu a venit termenul pentru restituire, nimic nu puteți face. Dar acest depozit al Unibank la BEM, un miliard și ceva.

Șor:  - El a fost real.

Platon: - Eu înțeleg că e real. Eu știu și cum a fost desenat. Eu înțeleg că ați pus un depozit, ați dat. Iar ați pus un depozit, iar ați dat și el s-a întors din altă parte. Dar ei îl vor întoarce?

Șor: - Acum Unibank trebuie să-l scoată din administrație. Asta va fi cea mai curată bancă.

Platon: - Tu crezi că ei o să-ți dea un miliard din BEM?

Șor: - Dar ce o să facă? Unibank e curat ca lacrima.

Platon: - Tu crezi că ei te vor elibera cu un miliard?  

Șor. - Dar pot să-l ia. Pentru mine este important să elibereze Unibank-ul. Îmi este indiferent acest miliard. Pentru mine e importantă imaginea și ei să iasă din Unibank ca el să devină curat, alb și pufos.  

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Banca Națională a clarificat despre ce miliard al Unibank-ului vorbesc cele două personaje și a precizat că Șor nu și-a primit banii.

Pe parcursul lunii noiembrie 2014, Unibank a plasat la Banca de Economii mai multe depozite, în sumă totală de 1 525 900 000 lei. Termenul inițial de rambursare era de 15 zile, cu posibilitatea de prelungire. În legătură cu dificultățile financiare ale BEM și instituirea administrării speciale la 27 noiembrie 2014, depozitele respective nu au fost rambursate. (...) În procesul de lichidare, BEM a validat integral creanța Unibank. Suma de 1,7 miliarde lei a fost inclusă în lista creanțelor BEM și urmează să fie onorată conform ordinii priorităților legale stabilite”, a informat BNM.

Mărturiile despre compania „Caravita” afiliată lui Filat

Un alt episod discutat de Platon și Șor vizează creditele acordate companiei „Caravita”, afiliată fostului premier Vlad Filat. De câteva ori se pomenește faptul că Filat ar fi avut înțelegeri cu Plahotniuc ce vizau împărțirea banilor din BEM.

Ilan Șor: - Eu îți spun că o sută de milioane sunt numai pe „Caravita”. Asta este doar pe documente. Noi am văzut la BEM când ne-am uitat.

Platon.  - Dar pentru ce așa business, dacă totul lui?

Șor: - El ceva trebuia să întoarcă, cel puțin așa se planifica, așa s-a promis. Ca să înțelegi, asta nu este minciună.

Platon: - Eu nu vreau să analizez dacă este minciună sau nu, dar în orice business este un grad de rentabilitate.

Șor: - Slava, ăsta nu era business. Acesta a fost din start un fel de prostie.

Platon: - Dar cum tu cu Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc) te-ai înțeles?

Șor: - Slava, în realitate, eu cu nimeni nu m-am înțeles. Acolo s-a întâmplat un lucru interesant. Când toți și-au dat seama că e gata, fiecare a început să-și caute pentru el venituri.

Platon. - Și cât a luat el?

Șor: - Eu lui direct nimic nu i-am dat. El s-a înțeles cu Filea (n.r. Vlad Filat). Filea nici nu mi-a spus că el este în temă. Eu am aflat asta mai târziu de la Sereoja (n.r. Serghei Iaralov), de la unul, de la altul.  Dar ce au împărțit ei cu Filea, eu nu știu. Pentru că eu toate cursele le coordonam cu Filea.

Platon: - Ascultă, dar Filea nu s-a putut implica și să pună presiuni pe el?

Șor: - Nu-i ajunge lui… El e bărbat bun, dar are o problemă. Dacă are o situație de criză, el se deconectează.

Platon: - Dar el este acționar la BEM. Trebuia să fie interesat ca BEM-ul să fie păstrat.

Șor: - Nu-i ajungea dorință politică. Nu a putut înțelege situația. Eu i-am transmis note analitice, începând din luna septembrie, aproape în fiecare săptămână, ce se întâmplă, unde și cum. Nicio ședință la tema asta nu a fost.

Vlad Filat neagă categoric orice înțelegere cu Plahotniuc și declară că Ilan Șor este un mincinos.

Vlad Filat: „Dvs vorbiți de ceva ce ați auzit, ce a spus un mincinos și eu acum, neauzind și neștiind, trebuie să comentez toate astea. Eu cu Plahotniuc nu am avut niciodată niciun fel de relații de business, de înțelegeri de business. Eu am fost în situația să accept că Plahotniuc de facto conduce PD-ul, care era un partid în coaliția de guvernare. În unele din discuții, tot am impresia că cu Platon, el discuta că cumpără Banca de Economii în numele meu, ceea ce este o aberație și este o prostie.

În vara anului 2015, după ce Ilan Șor a fost eliberat din arest la domiciliu, pentru a putea candida la funcția de primar de Orhei, acesta continua să comunice intens cu Vlad Filat. Șor îi povestea lui Platon că Plahotniuc și-a întărit poziția, iar Filat nu mai decide nimic.

Platon: - Dar Filea (n.r. Vlad Filat) se întâlnește acum cu tine?

Șor: - Da, sigur. O dată la două zile neapărat ne întâlnim.

Platon: - Am înțeles. Și ce spune el?

Șor: Folos din asta este puțin, dar ne întâlnim.

Platon. - Eu am înțeles că el deja puțin ce decide.

Șor:  - Doar în momente acute el poate decide ceva. Când lor le trebuie ceva, atunci gata, poftim. Dacă nu le trebuie nimic, atunci…

Platon. - Eu cred că el este gata. L-au frânt deja moral. Dar tu întotdeauna ai crezut în el.

Șor: - În cine?

Platon:  - În Filea, că el niciodată nu te va arunca.

Șor: -  La om a început să lucreze sentimentul de autoapărare.

Platon: - Dar aceasta este o prostie. Dacă sunteți împreună, legați, trebuie să-ți scoți partenerul oricum. Dacă nu, te îneci împreună cu el.

Șor: - Omul în stare de afect nu înțelege asta.

Despre arestul lui Filat se știa din timp

Tot în iulie 2015, cei doi discutau deja despre faptul că Vlad Filat urmează a fi arestat la indicația lui ”ptița”, poreclă atribuită de Șor și Platon lui Vlad  Plahotniuc. Acest lucru s-a și întâmplat trei luni mai târziu.

Platon: - Tu știi că Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc)  a răspândit informația printre ambasadori că el îl va închide (n.r. pe Vlad Filat)? Asta e adevărat.

Șor: - „Ptița” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) e „cantujanîi. Și Filea e „cantujanîi”.

Pe 15 octombrie 2015, la solicitarea procurorului general, Vlad Filat a rămas fără imunitate parlamentară și a fost arestat.

Denunț pe Șor scris de Ion Rusu, cumnatul lui Filat

Arestul lui Filat a fost consecința unui autodenunţ scris de Ilan Șor, pe 13 octombrie 2015. Peste două săptămâni de la arestul lui Filat, Ilan Șor îi povestea lui Platon ce l-a determinat să-l toarne pe Filat. Din discuții reiese că a făcut denunțul pentru a scăpa el însuși de pușcărie.

În premieră aflăm că, la Centrul Național Anticoruptie,  ar fi existat mai devreme un denunț scris împotriva lui Șor de către Ion Rusu, cumnatul lui Filat și cel care administra compania „Caravita”, implicată în frauda bancară.

Platon: - „Cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) și-a luat deja toată puterea, deschis, oficial. El începe să fie responsabil în fața tuturor, pentru toate astea. În situația în care începe să-i închidă pe toți, să-i sperie, prin frică în centrul Europei și o dictatură dură, nu cred că le va plăcea (n.r. partenerilor europeni).

Șor: - Tu înțelegi că eu nu am făcut asta pur și simplu sau pentru că cineva m-a rugat sau mi-a promis ceva.

Platon. - Eu tot înțeleg. Cred că ai avut destule motive să faci asta.

Șor: - Cel mai mare motiv a fost că eu am înțeles că, dacă nu fac asta azi, atunci fix peste două zile eu voi fugi de aici. Îți povestesc asta între noi, pentru că nu dezvălui asta în general. Pe data de 11 (n.r. 11 octombrie 2015) el  m-a chemat la el și mi-a spus că situația este așa că e mai bine să plec. În acest moment,  Vanea (n.r. Ion Rusu) scrie pe mine la centru (n.r. Centrul Anticorupție). Eu deja știam.

Platon: - Dar cine este Vanea?

Șor: - Rusu. Eu cu acest om am comunicat foarte strâns o perioadă destul de lungă de timp. El era principalul finanțist la el. Eu deja știam că el scrie pe mine. Brusc el mă cheamă și îmi spune că trebuie să plec. Eu l-am întrebat de ce să plec, dacă am trăit până la această situație, vom trăi și așa. Pe urmă eu aflu încă un lucru. I-a dat comandă lui Streleț să mă atace pe mine, pe aeroport, pe una, pe alta. Și la mine începe să se așeze puzzle-ul. El a decis să arunce tot pe mine. Mi-a zis să nu-mi fac griji. Acum situația este așa: Noi avem un plan. Eu voi deveni președinte. Vom rezolva și totul o să fie bine, dar tu trebuie să faci. Eu l-am întrebat unde să mă duc. La Moscova eu nu pot. În Europa e clar că nu, nici nu este de râs. În Israel? Cât trebuie eu să stau acolo:  o lună, două, trei , patru, cinci? Când am văzut că Rusu scrie, mi-a fost clar. Pur și simplu omul a decis să arunce tot rahatul pe mine și pe urmă va rezolva problemele. El exact așa a procedat cu șeful FISC-ului. El așa a procedat cu toți oamenii și cu Rusu.

Platon:  - Da, el pur și simplu l-a aruncat.

Șor: - Dă-l naibii pe Rusu. El l-a aruncat pe nepotul său și l-a lăsat să stea două luni la CNA.

Platon: - Și el nu a făcut nimic?

Șor: - Nimic. Pur și simplu omul, de frică, a pierdut tot creierul și a decis prostește să-i toarne pe toți. Eu trebuia să fiu următorul. Dar am spus: scuzați nene, dar eu nu sunt gata pentru așa desfășurare a evenimentelor.

Întrebat despre denunțul scris de Ion Rusu, despre care Ilan Șor i-a povestit lui Platon, fostul premier Vlad Filat susține că nu cunoaște nimic. Acesta neagă faptul că ar fi discutat cu Șor pe 11 octombrie 2015 și i-ar fi recomandat să fugă din țară.

Vlad Filat: „Eu nu pot să spun, deoarece dl Rusu a decedat. Eu nu cunosc acest detaliu. Dacă el ar fi depus un denunț, acest denunț trebuie să se regăsească, fie la CNA, fie la Procuratura Anticorupție. Eu nu am fost în situația în care să-i recomand ceva lui Șor sau să-i spun ceva să facă sau să nu facă. Timpurile au arătat cine cu cine a colaborat, cine au fost beneficiarii acțiunilor care au fost întreprinse în raport cu băncile în general, nu doar cu Banca de Economii.

Cât privește arestul lui Vlad Filat, Platon îl compătimește și susține că fostul premier a făcut o mare greșeală când i-a cedat prea mult lui Plahotniuc.

Platon: - Iată Filea era ascultător, dar nu a vrut să stea permanent în acest cârlig, unde permanent îl aninau și îl aninau. A simțit pericolul și a început să se împotrivească. A fost prins și mai strâns în cârlig. El a început și mai mult să se împotrivească. Oamenii au văzut în asta un pericol și s-a pornit. Dar cu el au sărit calul. Ce au primit acum? Filea a fost arhitectul la tot ce este acum în țară. Fără Filea asta era imposibil. Fără idiotismul lui, fără prostia lui, fără fricile lui, asta nu s-ar fi creat niciodată. A fost cel mai de încredere aliat prin felul lui de a fi. Da, își mai făcea de cap, dar făcea totul. El a dat toată puterea. Ilan, dacă tu erai în locul lui, nimeni nu ar fi primit nimic, în așa măsură în care a primit.

Șor: - E greu să judeci, dar…

Platon:  - Nu ai fi dat și procurorul general, și Centrul (n.r. Centrul Național Anticorupție), și instanțele de judecată. Tu întotdeauna ai fi păstrat balanța. Și ce s-a întâmplat azi? El a plecat și, respectiv, oile s-au împrăștiat care și încotro. Eu cred că este o greșeală. Vom vedea. Istoria va arăta. (…) Filea avea un dar dumnezeiesc: a fost un geniu în a-și face dușmani pe loc drept din nimic.

Șor: - Da, asta e adevărat.

Platon: - Ca să înțelegi, când l-au închis toți se bucurau. Nimeni nu-l compătimea. Da, înțelegeau că „cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc)  va deveni mai puternic. Înțelegeau asta, dar nicio jale față de el nu era.

Șor: - El a întrecut într-un moment orice măsură în raport cu toți.

Lichidarea BEM, în beneficiul lui Platon

Unul dintre cele mai importante episoade din furtul miliardului, și care dezvăluie beneficiul pe care l-a avut Veaceslav Platon din frauda secolului, se referă la decizia de lichidare a celor 3 bănci. Ilan Șor nu era sigur de faptul că lichidarea Băncii de Economii era cea mai bună soluție, mai ales că autoritățile luau în calcul naționalizarea băncii. Platon însă insistă pe lichidare. Mai târziu am aflat și motivele.  

Ilan Șor: - Eu zic că va fi lichidare. - Dar ei, ce? Asta va fi „…”. A fost furată. Nu destul că s-a furat, dar încearcă să ne arunce. În afară de lichidare ei vor mai fura. Eu nu înțeleg ce spun ei. Acești tovarăși știu asta. Lichidarea este sfârșitul. Eu nu știu ce să fac să le explic că acesta este un pas super corect. Va fi greu. Totul împreună acolo va fi greu. Eu nu știu nici tehnic cum vor face asta. Dacă era o structura, sunt de acord, e posibil, chiar și două, dar nu BEM.

Platon: - Dar eu știu cum să fac, dar nu spun la nimeni.

Șor:  - Acolo variante sunt. Vei vedea că o să fie o variantă că tehnic va fi imposibil de făcut.

Platon:  - Dar deja nu mai poate fi reanimată.

Șor: - Este posibil, dar în fiecare zi asta e mai scump și mai scump.

Platon: - Dar tu înțelegi că acolo e distrus deja totul?

Șor: - Da, acolo e gata. Naționalizarea poate fi, dar este „…”, iar lichidarea e și mai mare „…” decât naționalizarea. Care este motivul fricii de lichidare, în viziunea mea? Trei momente pe care nu vor să le înțeleagă toți ceilalți. Unu: sunt trei mii de locuri de muncă. Al doilea moment: pot apărea obligațiuni neplanificate în afara bilanțului.

Platon:  - Bani nu sunt. E faliment. Toți „…”.

Șor: - Dar acțiunile aparțin statului.

Platon: - Și ce, 36 %.  

Șor: - Nu 36%, dar 56%.

Platon: - Bine, lichidată și gata. Eu îți spun că nu există nicio șansă.

 - Al treilea moment important pentru ei, în viziunea mea: pentru poporul simplu, lichidarea BEM asta eu cred că ar însemna pentru ei să piardă cel puțin 10%. (n.r. la alegerile parlamentare din 30.11.2014).

Această discuție avea loc în contextul în care liderii alianței de guvernare vorbeau intens, în vara anului 2015, despre posibila naționalizare a Băncii de Economii.

VladFilat: „Vizavi de Banca de Economii, pentru că au fost prezentate mai multe scenarii. Poziția noastră este una solidară. Această bancă urmează a fi naționalizată. Urmează a fi întreprinse toate măsurile necesare pentru ca această bancă să aibă activitate deplină”.

La ideea de naționalizare s-a renunțat rapid, la insistența Fondului Monetar Internațional, susține astăzi Vlad Filat. Iar pe 16 octombrie 2015, BNM a decis să retragă licențele Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale și să inițieze procesul de lichidare silită a acestora.

Ilan Șor a putut respira ușurat, iar Platon îl felicita pentru asta.

Platon: - Tot ce au făcut ei e cel mai prostesc ce au putut să facă. Pe de altă parte, ei te-au eliberat pe tine de obligațiunile față de oameni, față de deponenți. Ei s-au răsplătit cu toți. De pe tine a plecat așa o plită de beton.

Șor:  - Tu ai dreptate la 300%.

Platon: - Dacă tu vei scăpa și nimic nu va atenta la securitatea ta personală, atunci tu trebuie să pui un monument.

Șor: - Slava, eu îți spun cinstit. Eu am scăpat de toată această prostie și am devenit atât de fericit.  Eu am uitat ce este asta Banca Națională. În fiecare zi aveam certuri cu dânsa.

Veaceslav Platon a fost cel care a câștigat cel mai mult de pe urma deciziei de lichidare a băncilor. În primul rând, toate instituțiile bugetare și întreprinderile de stat, dar și alți mari clienți privați și-au trecut conturile de la BEM la băncile controlate la acel moment de Platon - Moldindconbank și Moldova Agroindbank. Platon i se lăuda și lui Ilan Șor că îi merge bine.

Ilan Șor: - Dar acum la tine băncile, slavă Domnului, lucrează bine?

Platon: - Da, binișor.

Șor:  - Dar Vama a trecut la tine, corect?

Platon: - Da! Tot bugetul de stat a trecut la mine. Din cei mari, îmi pare că toți sunt la mine. Astăzi nicio creditare mare nu trece fără noi. „Mobiasbanca” în general nu dă nimic. Cinci milioane cred că e creditul maxim pe care îl dau ei. „Victoriabank ”nu poate, pentru că nu are Consiliu de Administrație.  Înțeleg că ei astăzi în general nu dau nimic masiv. „Cămașa albă” (n.r. Vlad Plahotniuc)  le-a interzis, da?

Ilan Șor: - Nu, acolo prietena ta Natalia Vladimerovna (n.r. Natalia Politov Gangaș, președinta Victoriabank)

Platon: - Nu vrea să se implice în nimic, da? Cred că a scuturat-o acest tovarăș comun al nostru. Și cu asta am închis tema. De aceea orice credit corporativ mare trece pe la noi. Și pe asta noi dansăm.

Șor: - Dar voi creditați?

Platon: - Da, activ! Într-un an, noi am crescut peste două miliarde portofoliul de credite.

În plus, Veaceslav Platon se lăuda că a profitat din plin de criza din țară. Ministerul Finanțelor a fost nevoit să împrumute bani de la băncile lui Platon cu o dobândă foarte mare.

Platon: - Noi săptămâna trecută am cumpărat cu 100 milioane hârtii de valoare de la stat. Șor: - Cu câte procente?

Platon: - Cu 26%.

Șor:  - Tu glumești, Slava?

Platon: - Nu, nu glumesc.

Șor: - Ei  sunt idioți? Acolo măcar cineva socoate?

Platon:  - Ilan, ei nu au încotro. Voi nu înțelegeți ce se întâmplă.

Șor: - Nici în cele mai grele timpuri nu a fost cu așa procente.

Platon: - Ilan, e așa de rău, ca să înțelegi.

Șor: - Dar ei au de gând să întoarcă?

Platon: - Dacă nu vor întoarce, asta va fi „default”. Iar asta e și mai rău.

Șor:  - Dar Banca Națională are bani. De ce nu îi dă la Guvern?

Platon: - Pentru că Guvernul îi va mânca și gata, fără consecințe.

Șor:  - Dar ei pot să se crediteze măcar la un procent mai mic.

Platon: - Guvernul astăzi ia de pe piața externă toate aceste granturi, fonduri internaționale, la procente foarte mici.

Șor: - De ce atunci iau de la tine cu 26% ? Sunt lucruri pe care eu nu le înțeleg.

Platon: - Ei iau lei cu 26%, nu valută.

Cine a cumpărat de la Platon acțiunile „Victoriabank”?

Un alt episod abordat de Platon în discuțiile cu Ilan Șor vizează Victoriabank și modul în care acesta a vândut, în noiembrie 2014, pachetul de acțiuni pe care-l avea în această instituție bancară. Banii folosiți în tranzacția cu acțiunile Victoriabank au fost scoși din BEM și figurează în dosarul în care Platon a fost condamnat pentru frauda bancară. În vara anului 2015, Platon îi mulțumea lui Șor că l-a ajutat în tranzacția cu Victoriabank și astfel a reușit să iasă „uscat din apă”.

Platon: - Uite ce a făcut el. Chiar și acțiunile Victoriabank nu le compensează.

Șor: -  Eu banii mei de acolo i-am scos. O să-i recuperez de la el, astea sunt problemele lui.

Platon: - Ei cu tine se vor răsplăti, pentru că eu am vorbit cu ei. Se vor răsplăti pentru acțiuni.

Șor: - Lasă el cu Filea să se răsplătească. Mie deja îmi este indiferent.

Platon: - Voi  pe mine m-ați ajutat cu această tranzacție la „Victoriabank”. Eu recunosc că am rezolvat o mulțime de întrebări și am ieșit uscat din apă. Eu ție ți-am spus că asta e ficțiune.

Șor: - Eu am mers la asta pentru că eram asigurat de Filea. Sunt și banii lui. Dacă pierdem, e din cauza lui. Eu doar pentru dânsul am făcut. Eu nu răspund acum de banii Băncii Naționale, de banii pentru credite. Eu nu răspund de nimic.

/////////////////////////////////////////////////

Platon: - Dar ce se aude la tine cu Vica (n.r. Victoriabank)?

Șor: - Tot așa mă aflu în incertitudine.

Platon: - Eu am  înțeles că ți-au luat-o.

Șor: - Până când nu.

Platon: - Eu ți-am spus încă atunci că nu vei fi lăsat la conducere, iar tu nu m-ai crezut. Mi-ai spus că Filea va rezolva, că ei s-au înțeles. Eu ți-am spus că Filea te va trăda, te va arunca și se va da la o parte.  Dar de ce nu ți-ai luat măcar dividendele?

Șor: - Eu vreau să aștept până la final să văd care va fi situația. Eu pe urmă m-am gândit că am dat greș. Nu mi-a fost gândul la asta. Vom vedea. Eu cred că o săptămână, două va fi decisivă.

Platon: - Tu trebuie să te dezbaieri de asta. Tu înțelegi că nu o să-ți permită să trăiești cu asta?

Din discuții reiese că Vlad Filat ar fi investit bani împreună cu Ilan Șor la Victoriabank, dar fostul premier neagă acest lucru.

Vlad Filat: - Toate prostiile care se povestesc în mod special de acest individ eu nu am de gând să le comentez.

Reporter TV8:- Dar acțiuni la Victoriabank ați intenționat să cumpărați vreodată?

Filat: - Niciodată nu am avut acțiuni într-o instituție financiar bancară.

Spusele lui Filat sunt într-un fel confirmate de Veaceslav Platon într-o convorbire purtată cu Alexandru Tănase în iunie 2016. Businessman-ul îi povestea președintelui de atunci al Curții Constituționale că a fost mințit de Ilan Șor, iar beneficiarul tranzacției de la Victoriabank a fost de fapt Vlad Plahotniuc.

Veaceslav Platon: - Tu știi cui aparține Victoriabank?

Alexandru Tănase: - Nu, nu știu. Am auzit că este un businessman rus.

Platon: - Cine a vândut această bancă, știi?

Tănase: - Idee nu am, Slava. Eu știu că era a ta.

Platon: - Eu am vândut.

Tănase:  - Și cui ai vândut?

Platon: De fațadă a fost Ilan Șor, dar proprietar real a fost Vlad Plahotniuc.

Tănase:  - Și acum cine e proprietarul? Cine este acest rus, un bancher?

Platon: - Rusul în general nu are nicio legătură cu asta. El tot este de fațadă. A fost pus, înțelegi?

Tănase: - Am auzit că Banca Europeană vrea să cumpere. - Nu va cumpăra asta, pentru că este o problemă. Eu am vândut aceste acțiuni pentru bani care au fost furați din BEM. Dar eu atunci nu știam că ei se fură din BEM. Asta a fost până la falimentul BEM. Nu știam că au fost furați din BEM și nimeni nu va întoarce nimic. Cu atât mai mult,  nu știam că BNM va acorda garanțiile și cu aceste garanții vor acoperi toate obligațiunile. Iată toată istoria acestei bucătării. Vlad e vizat direct în asta. O demonstrează faptul că, cu două  săptămâni până la falimentul BEM, Victoriabank le-a dat un credit interbancar de 1,8 miliarde.

Tănase: - Ce este un credit interbancar?

Platon: - Este un credit dat de Victoriabank pentru BEM. Îți explic. De exemplu, eu știu că mâine voi fi falit și pentru mine nenea Vasea se va răsplăti. Și cât mai mult eu voi împrumuta, cu atât mai mult va răsplăti nenea Vasea. De aceea, pe final, eu iau de la toți, cu orice procente, în orice condiții, pentru că luând acum mai mult, voi câștiga mai mult, voi fura.

Tănase:  - Tu parcă ziceai că Filat a cumpărat Victoriabank?  

Platon: - Nu. Ei au încercat din start să-mi pună macaroane pe urechi. Pe urmă totul s-a dovedit a fi simplu. Ilan a recunoscut.

„Aerodrom de rezervă” pentru Șor la Moscova

În iulie 2015, după ce Ilan Șor fusese inculpat pentru frauda bancară și trimis în arest la domiciliu, Platon îi recomanda să aibă grijă de oamenii care i-au fost aliați în scheme. Iar Șor căuta să-și investească banii, pe care a reușit să-i pună la dos. Îl trăgea tot în sistemul bancar. 

Platon: - Astăzi în țară este un singur stăpân - Plahiș și gata. Toți ceilalți se supun lui. Tu trebuie, în orice caz, să-ți scoți oamenii de aici. Ții minte, în noiembrie, când eu ți-am spus să scoți toți oamenii. Dacă i-ai fi scos, acum ți-ar fi fost mult mai ușor.

Șor: - Atunci nu, dar acum da. Așa eu am mers singur prin mașina de tocat, altfel astăzi ar fi fost toți în Interpol.

Platon: - Tu îi aranjai pe toți în Rusia și ar fi trăit în liniște. Le-ai fi făcut cetățenie.

Șor: - Tu gândește-te cum să cumpăr eu o bancă, măcar 10%.

Platon:  - Tu măcar bani ai?

Șor: - Bani am. I-am ascuns foarte bine. De acolo nimic nu iau.

Platon: - Eu ți-am spus să cumperi bănci, de nivel mediu. Se pot cumpăra 10 % undeva în Vest și te deschizi.

Șor: - Mie în general îmi este dor de bănci.

Platon:  - Ilan, ție nu ți se poate la banci.

În octombrie 2015, Veaceslav Platon îl sfătuia prietenește pe Ilan Șor să-și rezolve problemele cu Federația Rusă, pentru că ar putea avea nevoie să se refugieze acolo. În acea perioadă, Șor avea interdicție de a intra în Rusia.

Platon: -Tu trebuie să decizi ceva cu rușii.

Șor: - Slava, cum să rezolv cu ei, explică-mi cum?

Platon:  - Tu ai nevoie de aerodromuri de rezervă, înțelegi?

Șor: - Eu nu văd cum și nu văd cu cine. Eu am trei probleme de ce nu pot rezolva. Unu: eu nu-i cred pe ruși, în general, pe nimeni. Cine îmi garantează că totul este bine, că ei nu se vor răzbuna pe cineva, vorbind la figurat, folosindu-mă pe mine? Al doilea moment: prin cine să rezolv dacă decide un singur om și el, din câte înțeleg, e atât de pornit împotriva mea că …  

Platon: - Oricum, ție îți trebuie un aerodrom de rezervă.

Șor:  - Slavca, îmi trebuie. Desigur că eu vreau să fie Rusia, dar cum?

Platon: - Dacă va trebui să fugi, dintr-un motiv sau altul, acolo măcar te poți ocupa de business, să te dezvolți, să mergi înainte.

Șor: - Sper că nu va trebui să fug, dar tu ai dreptate. Eu chiar mă uit mai departe. Admitem că cineva, cumva vorbește.

Platon: - Dar ce cuvânt îți trebuie? Pur și simplu vor anula interdicția de intrare și gata.

Șor:  - Ei în ochii mei sunt atât de mincinoși că… Aceștia nu mai sunt acei ruși care ne-au fost arătați în filmele din Uniunea Sovietică. Dar să trăiesc toată viața în Rusia eu nu vreau.

Platon: - Nu, categoric. Dar pe de altă parte, dacă va fi așa situația că vei fi nevoit să pleci, atunci precis că în Israel este mult mai rău decât în Rusia.

Șor: - Dar din Israel măcar poți zbura în Europa.

Platon: - Nu! Dacă tu vei fi în Interpol, tu deja nu vei zbura nicăieri.

Șor: - Eu nu cred că se va ajunge la asta.  Bine, solnîșka! Atunci să fim pe fir. Hai că te sun mâine, pe la 12.00 seara, mai pălăvrăgim.

În iunie 2016, Veaceslav Platon era convins că Ilan Șor va fi arestat pentru frauda bancară și îi povestea despre asta lui Alexandru Tănase.  

Tănase: - Ce crezi că va fi cu el?

Platon: - Cu Ilan? Îl vor condamna sau îl vor închide, sau îi vor permite să plece.

Tănase: - Atunci, care e jocul lui, dacă el va fi închis?

Platon: - Dar lui i se spune că nu va fi închis. E totul simplu.

Tănase: - El doar nu-i prost.

Platon:  - El dacă nu era prost, nu nimerea în această situație.

Tănase: - Dacă nu era prost nu se băga. Pe el îl trăgea ca un magnet. Îmi amintesc cum fugea la Filat permanent și zi și noapte.

Peste 3 săptămâni de la această discuție, pe 22 iunie 2016,  Șor a fost reținut de procurori, pentru 72 de ore, fiind acuzat de spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari. Ulterior a fost trecut în arest la domiciliu. Un an mai târziu, a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare. Dar judecătorii au dispus ca pedeapsa să fie aplicată când va exista o decizie definitivă în dosarul său. Astfel, Șor a fost eliberat din arest sub control judiciar, iar dosarul său a fost tărăgănat la Curtea de Apel.

În iunie 2019, Ilan Șor a fugit din țară, în aceeași zi cu Vlad Plahotniuc, după ce Partidul Democrat a pierdut puterea. În aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Șor la 15 ani de închisoare.

Plahotniuc a blocat ancheta procurorilor pe „Firtul miliardului”?

Nu a ajuns să fie condamnat pentru frauda bancară, deocamdată, doar fostul lider democrat Vlad Plahotniuc. Încă în 2016 Veaceslav Platon era convins de faptul că acesta a furat o mare parte din banii celor 3 bănci falimentate. Atunci, Platon îi povestea lui Tănase că nimeni nu caută banii sustrași din bănci, pentru că Plahotniuc ar bloca procesul.

Platon: - Când Dorin Drăguțan fură miliardul…

Tănase: - Eu nu cred că el a furat miliardul, sincer vorbind.

Platon: - El a fost complice la acest furt.

Tănase: - Eu nu știu.

Platon: - Eu știu. El a participat direct, clar, concret. A participat la această infracțiune. Fără participarea lui nu era real, având în vedere atribuțiile pe care ți le-am enumerat ale Băncii Naționale. Fără asta nu este posibil să furi un miliard din 3 bănci. Ce s-a întâmplat acolo este un conglomerat de factori când politicienii au acaparat banca și tot politicienii au furat-o.

Tănase: - Spune-mi te rog, chiar nu se poate de urmărit unde au plecat banii ca să fie întorși? Asta e sumă mare, nu sunt 100 de lei.

Platon: - Sașa, nimeni nu îi caută. Nimeni nimic nu caută. Nimic nu fac. Tu înțelege corect, după ce vor veni procurori normali și vor vedea ce au făcut acești băieți, își vor pune mâinile în cap, pentru că nimic nu au făcut.  

Tănase: - De ce nu încearcă? Pentru mine este stranie situația. Puteau să întoarcă o parte din bani. Și-ar fi îmbunătățit imaginea și situația și oamenii se linișteau.

Platon: - Sașa, care parte din bani să fie întoarsă? Ce-i cu tine? Așa simplu să întoarcă banii?

Tănase: - De ce nu, dacă pot fi găsiți?

Platon: -Tu știi cui să adresezi această întrebare.

Tănase: - Cui să o adresez?

Platon: - Lui Vladic (n.r. Vlad Plahotniuc) adreseaz-o: Vladic, poate întorci o parte din bani? O să te uiți la reacția lui.

- Eu nu știu. Dacă el era implicat, așa cum spun acești tovarăși, avea ceva să se răsufle, dar nu s-a răsuflat.

 - Prietenul meu, pentru că el controlează să nu se răsufle.

După lichidarea Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale au fost recuperate mai puțin de 3 miliarde de lei.

În dosarul fraudei bancare, procurorii au anunțat că au aplicat sechestre pe bunuri în sumă de 7,8 miliarde de lei, dar niciun leu nu a fost deocamdată confiscat.