În primele cinci luni din acest an, instanțele au emis circa 230 de sentințe în dosare penale, intentate pentru comiterea accidentelor rutiere. Vorbim aici nu doar despre cei care iau vieți, ci despre orice fel de accidente mai grave ori mai puțin grave. Practic o treime s-au ales cu pedepse condiționate. Iar dacă îngustăm și mai mult tema, atunci pentru cei care comit accidente soldate cu un deces riscă între 3 și 7 ani de închisoare, dacă nu era în stare de ebrietate, desigur. Însă, rareori se întâmplă ca cineva să stea după gratii atâta timp. Un cunoscut avocat, specializat în drept penal, consideră că 7 ani este o pedeapsă dură, pentru o persoană care ia viața cuiva neintenționat.
„Pedeapsa în cazul în care sunt leziuni corporale grave sau s-a provocat decesul persoanei este de la 3 la 7 ani. Deci 7 ani de zile, este termenul maxim care poate fi stabilit de către instanța de judecată. Dar instanța de judecată nu neapărat va stabili 7 ani de zile de privațiune de libertate. Instanța poate să stabilească 3 ani de zile, poate să stabilească 4 ani de zile, 5 ani de zile, și în cazul în care este stabilit o pedeapsă sub formă de privațiune de libertate până la 5 ani de zile prin prisma art.90, instanța poate să suspende executarea pedepsei.
Deci, sunt multe circumstanțe care trebuie analizate de la caz la caz, și aici chiar trebuie de analiza. Și eu cred că pedeapsa, să dictezi o pedeapsă de 7 ani de zile într-o infracțiune care s-a soldat cu decesul victimei - este o sancțiune destul de dură. Deci, noi trebuie să înțelegem un singur lucru că, infracțiunea respectivă este o infracțiune comisă din inculpă, deci nu e o infracțiune intenționată. Nimeni nu a urmărit scopul să omoare pe cineva. Deci, persoana doar că nu a prevăzut că acțiunile lui pot să omoare pe cineva, și în astfel de situații, deci, legiuitorul de asta și le-a divizat și a stabilit pedepsele diferite. Deci nu poți să dictezi pentru o infracțiune de inculpă aceleași pedepse ca și pentru infracțiunea intenționată, de exemplu, omorul”, a spus avocatul specializat în drept penal, Vladislav Roșca.
Și în cauzele penale, intentate pentru comiterea accidentelor rutiere soldate cu urmări grave, legea oferă inculpaților posibilitatea de a obține reducerea pedepsei.
„Trebuie să luăm în considerare și toate chestiunile care sunt prevăzute atât în codul penal cât și în codul de procedură penală. Circumstanțe atenuante, circumstanțe agravante, repararea prejudiciului, recunoașterea faptei, examinarea cauzei în procedură simplificată, acord de recunoaștere a vinovăției. Sunt foarte multe chestiuni, chiar procesuale care permit și sunt prevăzute expres de lege, permit reducerea pedepsei, cu o pătrime, cu o treime și așa mai departe. Codul de procedură penală prevede dreptul persoanei de a-și recunoaște sau de a nu-și recunoaște vina. Mai mult, bănuitul, învinuitul, inculpatul are dreptul de a face declarații și de a nu face declarații. Fiindcă orice declarație care o face poate fi folosită împotriva sa. Deci, respectiv, este un drept la apărare și fiecare are dreptul să se apere. Deja acuzatorul de stat, procurorul, urmează să dovedească vinovăția. Deci este obligația pozitivă a statului de a dovedi vinovăția. Noi ne bazăm pe prezumția nevinovăției”.
Și, în timp ce unele familii care și-au pierdut apropiații acuză sistemul judiciar de tărăgănare, avocatul Vladislav Roșca afirmă că tergiversarea este des întâlnită în cercetările judecătorești.
„Tergiversarea nu este doar în dosarele respective, tergiversarea este o problemă, astăzi,cred că, globală în justiția RM. În mare parte tergiversarea se datorează comportamentului participanților, fiindcă noi avocații, părțile care participă, participanții într-un proces avem anumite scopuri și posibilități procesuale care ar permite tergiversarea procesului. Este evident faptul că, atâta timp cât aceasta este posibil și atâta timp cât instanța tolerează, chiar și unele abuzuri procesuale, părțile vor uza de aceste abuzuri și vor întreprinde toate aceste acțiuni. Pentru a nu exista astfel de chestiuni, trebuiește instanța să-și modifice comportamentul și să curme abuzurile participanților. Să nu permită să tergiverseze procesele, fiindcă în mare parte toate chestiunile respective, îs abuzuri, de multe ori și care-s tolerate de către instanța de judecată”.
Potrivit unui răspuns expediat redacției „Moldova gândește”, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești a menționat că din anul 2020 și până în prezent, au fost dictate 139 de amenzi pentru comiterea accidentelor rutiere, alte 188 de decizii au vizat muncă neremunerată în folosul comunității, 712 cazuri inculpați s-au ales cu închisoare, alți 795 s-au ales cu pedepse condiționate. Cele mai multe sentințe - 817 - constau în privarea de dreptul de a conduce sau cu anularea acestui drept. De asemenea, alte două persoane au fost private de dreptul de a ocupa funcții publice.
Un reportaj de Gabriela Ursu
Imagine de Oleg Cozlov
Montaj de Vlad Glinjan