Republica Moldova a făcut un pas important spre integrarea în Uniunea Europeană, deschizând oficial negocierile de aderare. Nicu Popescu, fost ministru de externe al Moldovei, a subliniat semnificația acestui moment într-un interviu acordat RFI, recunoscând provocările, dar și optimismul cu privire la viitorul european al țării.
„Este unul dintre cei mai importanți pași pe care îi face Republica Moldova în direcția realizării acestui obiectiv. În Republica Moldova suntem cu toții conștienți, dar și partenerii noștri sunt conștienți că mai avem foarte mult de lucru. În primul rând, este foarte importantă menținerea securității și păcii în Republica Moldova. Într-un cadru în care Republica Moldova este sprijinită de Uniunea Europeană, de România, de partenerii noștri, trebuie să accelerăm implementarea acquis-ului comunitar și a acelor reforme care ne vor aduce în Uniunea Europeană”, a susținut Popescu pentru sursa citată.
Nicu Popescu a menționat că Moldova pornește la drum cu provocări semnificative, inclusiv problema separatismului transnistrean și impactul negativ al războiului asupra economiei și securității. Cu toate acestea, el a subliniat că aceste probleme nu sunt unice, comparând situația Moldovei cu cea a altor state care au aderat la UE cu bagaje istorice similare.
„Nu cred că a fost vreo țară care a aderat ușor la Uniunea Europeană. Au fost, dar chiar din momentul creării Uniunii Europene, la începutul anilor 1950, state ca Germania și Italia erau la șapte, opt ani distanță de regimuri dictatoriale. În cazul unor state precum Portugalia, Spania și Grecia, ele au aderat la Uniunea Europeană la aproximativ un deceniu după căderea unor dictaturi. În acest sens Republica Moldova nu este prima țară care va adera la Uniunea Europeană cu niște probleme moștenite din trecut, legate de dictatură, instabilitate, separatism. Avem și cazul Ciprului, care are un conflict nesoluționat. Acest bagaj pe care trebuie să îl ducă Republica Moldova nu este unul unic. Acest tip de bagaj, în diferiți parametrii, a marcat și aderarea altor state la Uniunea Europeană.
Eu sunt optimist pentru că în ultimii 30 de ani Republicii Moldova i s-a spus nu sau deocamdată nu, dar atât timp cât Moldova și cetățenii Republicii Moldova au știut să insiste pe realizarea acestor obiective, pe obținerea călătoriilor fără vize în Uniunea Europeană, pe depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, pe Acordul de asociere, de fiecare dată când Republica Moldova a insistat pe parcursul său european, a reușit să facă pași importanți. Pe viitor eu sunt destul de optimist”, a delcarat fostul ministru.
În ciuda provocărilor, Popescu și-a exprimat optimismul cu privire la viitorul european al Moldovei, citând progresele recente în securitatea energetică și reorientarea comerțului extern. Obiectivul autorităților moldovene este ca până în 2030, Moldova să fie pregătită pentru aderare. Un moment crucial va fi referendumul pentru aderare la UE, programat pentru 20 octombrie, când se așteaptă un „da” ferm din partea populației.
„Pe de o parte depinde de viteza de implementare a acquis-ului comunitar în Republica Moldova, dar și de realitățile politice din Uniunea Europeană, de gradul de sprijin pentru extindere. După cum știți, obiectivul autorităților din Republica Moldova, obiectiv setat de doamna președintă Maia Sandu, este ca până în 2030 Republica Moldova să fie gata. Cam acesta este calendarul de la Chișinău. Dar următoarea etapă foarte importantă va fi și referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană, care va avea loc în republica Moldova pe 20 octombrie. În cadrul acestui referendum este foarte important ca și populația să spună un da ferm acestor progrese pe care le face Republica Moldova în direcția aderării la UE”, a mai susținut Nicu Popescu.
Republica Moldova se confruntă cu un război hibrid de lungă durată, alimentat de Rusia prin dezinformare, propagandă și sprijin pentru separatismul din regiunea transnistreană. Nicu Popescu a subliniat că aceste tactici hibride, intensificate pe fondul apropierii referendumului pentru aderarea la UE, au un impact nociv asupra unei părți semnificative a populației, slăbind economia și sprijinul pentru reforme. În acest context, este esențial un efort susținut de contracarare a dezinformărilor și de explicare clară a beneficiilor integrării europene, pentru a asigura un parcurs european solid și ireversibil pentru Republica Moldova.
„Într-adevăr, Republica Moldova este ținta unor acțiuni, a unui război hibrid inițiat și menținut de Rusia de peste 30 de ani, practic dinaintea independenței declarate a Republicii Moldova. Republica Moldova este ținta dezinformării, a propagandei, cât și a sprijinului deschis față de separatismul din regiunea transnistreană , față de menținerea ilegală a trupelor ruse, dar și ținta șantajului energetic. În acești 30 de ani Republica Moldova a știut să facă față acestor presiuni. A știut să își consolideze parcursul european.
Dar toate aceste presiuni impun anumite costuri, slăbesc economia Republicii Moldova, slăbesc sprijinul populației pentru anumite proiecte, pentru reforme. Acest război hibrid are efecte destul de nocive asupra unei părți substanțiale a populației, care este victimă a dezinformărilor despre Uniunea Europeană, despre războiul din Ucraina.
Este foarte important ca în Republica Moldova să se facă un efort susținut de explicare. În același timp știm că acest tip de tactici hibride se aplică și în alte state. Ele sunt foarte vizibile și în România și în Ungaria și în Slovacia și În Franța. În acest context, situația este destul de complicată, în special în condițiile Republicii Moldova, care este mult mai expusă acestor atacuri hibride decât alte state”, a conchis fostul ministru de Externe.