Numai în primele trei luni ale anului, peste 500 de incendii de vegetație au mistuit peste o mie șase sute de hectare de pământ, lăsând în loc de iarbă și copaci, scrum și cenușă. Potrivit IGSU, cauzele izbucnirii acestor incendii sunt oamenii care lasă focul, pus tot de ei, fără supraveghere. În contextul în care primavara, numărul focarelor crește așa cum moldovenii se apucă de curățenie și dau foc la vegetația uscată, salvatorii și cei de la protecția mediului vin cu un îndemn: să avem grijă de natură.
„68 de hectare de vegetație au fost arse săptămâna trecută pe malul lacului Ghidighici. Pentru a opri răspândirea flăcărilor, a fost nevoie de intervenția a șapte autospeciale cu 35 de pompieri. Poliția a stabilit că incendierea a fost intenționată, însă făptașul nu a fost găsit nici până acum”.
Incendiul de la ieșire din orașul Vatra a izbucnit la sfărșitul lunii februarie, în câmp deschis, iar vântul a răspândit flăcările cu repeziciune. Pompierii au luptat timp de 6 ore pentru a stinge focul. Specialiștii afirmă că una dintre principalele cauze de izbucnire a incendiilor de vegetație este factorul uman, mai exact, neglijența și inconștiența oamenilor care dau foc la deșeurile vegetale fără a supraveghea focul. Cele mai multe incendii se produc în perioada martie aprilie, atunci când moldovenii încep așa zisa curățenie de primăvară.
„Vânturile puternice de primăvară, seceta, favorizează răspândirea incendiilor de vegetație de pe suprafețe mari. Ce ține de profilul riscului, acestea sunt persoane, proprietarii terenurilor agricole, sunt fumătorii care aruncă mucurile de țigară la întâmplare și desigur avem și cazuri în care sunt provocate de copiii care se joacă cu focul, copiii lăsați fără supraveghere”, a menționat șef adjunct IGSU, Sandu Aleco.
Persoanele fizice care dau foc la deșeuri sau provoacă un incendiu de vegetație, riscă o amendă de la 10 la 15 mii de lei sau până la 40 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Persoanele juridice sunt sancționate contravențional cu până la 40 de mii de lei.
„Este foarte important ca fiecare persoană să conștientizeze despre pericolul pe care îl provoacă incendiile, arderea vegetației uscate, asupra vieții și sănătății populației, dar și asupra componentelor de mediu. De cele mai multe ori, vegetația uscată, chiar și în cazul de față, că suntem la Ghidighici, reprezintă mediul natural sau habitatul multor specii de păsări și mamifere”, a subliniat șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga.
Și oamenii sun expuși pericolelor, cei care inhalează fumul toxic riscă să rămână cu afecțiuni pulmonare și respiratorii.
„În urma incendiului se eliberează dioxidul de carbon care este un gaz cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală și la schimbările climatice. Desigur, un incendiu nu poate trece fără precedent, cele mai mari concentrații, desigur că le putem depista în preajma acestui incendiu”, a punctat șefa laboratorului pentru calitatea aerului, Agenția de Mediu, Natalia Platon.
Potrivit Agenției de Mediu, care monitorizează zilnic calitatea aerului din întreaga țară, în ultimele două zile, în capitală s-a atestat o poluare cu dioxid de azot de două ori mai mare decât norma admisibilă.
„Iată harta cu zonele de poluare din Chișinău, aici putem vedea depășirea nivelului de poluare al aerului cu dioxid de azot, tot ce trece de linia roșie depășește norma admisibilă de poluanți în aer”, a menționat inginer principal în cadrul laboratorului pentru calitatea aerului, Galina Catenco.
De la începutul anului și până în prezent, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a intervenit în 560 de incendii de vegetație pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în total, fiind afectate peste 1600 de hectare.
