27 iunie 2024, ora 14:34

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își va alege vineri, 28 iunie, președintele, în cadrul unei ședințe extraordinare. La concurs s-au înscris doar doi candidați, membri ai CSM. Este vorba despre membrul non-judecător Ion Guzun și magistratul Vasile Șchiopu. 

Sergiu Caraman, cel care asigură interimatul funcției de președinte al CSM, de la demisia din sistem a Ninei Cernat, nu și-a înaintat candidatura la concursul pentru șefia instituției.

Vasile Șchiopu a devenit membru al CSM în aprilie 2023, fiind desemnat din rândul candidaților care au promovat evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting. În urma votului de la Adunarea Generală a Judecătorilor, acesta s-a ales cu un mandat pe un termen de 6 ani, acumulând 220 de voturi. La CSM, Vasile Șchiopu a venit de la Judecătoria Ungheni, unde a fost președinte al instanței din ianuarie 2017. 

Ion Guzun a fost numit membru al CSM în martie 2023. Candidatura acestuia a fost sprijinită cu votul a 63 de deputați din Parlament, în aceeași zi în care în funcții au fost numiți non-judecătorii Alexandru Postică și Tatiana Ciaglic. Guzun și ceilalți doi au fost numiți în funcții în urma evaluării în cadrul Comisiei Pre-Vetting, fiind singurii din cei 12 candidați care au trecut testul integrității. 

16 aprilie 2025, ora 19:36

Este puțin probabil ca discuțiile pe Platforma Anticorupție, la care premierul Dorin Recean a anunțat atenția sporită a autorităților față de problema combaterii fenomenului corupției electorale, să schimbe radical lucrurile în această privință. Invitații ediției de miercuri, 16 aprilie, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8, Sergiu Tofilat de la Partidul Schimbării și Igor Munteanu de la CUB, sunt de părere că problema este mult mai profundă. 

„Nu poți rezolva problema cu o singură întâlnire, pentru că problema este sistemică. În acest moment nu există vizibilitate, înțelegere și strategie de rezolvare a problemei. (...)

Abordarea trebuie să fie sistematică, încă de la început, din momentul formării personalului în institutul de justiție, apoi Procuratura și Centrul Anticorupție. Trebuie să fie o curățare acolo, pentru a scăpa de oamenii care nu au ce căuta acolo. Și apoi vine sistemul judiciar. Acestea sunt toate verigile din același lanț. Dacă ne confruntăm cu o singură problemă mică, nu vom rezolva problema în ansamblu. Problema este cu modul în care funcționează sistemul de justiție”, a spus Tofilat.

Președintele CUB, Igor Munteanu, a criticat faptul că partidul de guvernământ ia astfel de decizii în mod unilateral și se bazează prea mult pe măsuri represive în loc să caute un consens.  

„Așa cum a spus cancelarul german Otto von Bismarck: „Baionetele sunt un lucru bun, dar nu poți dormi pe ele.” Procesul democratic presupune pluralism de opinii și competiție în cadrul legii. Este imposibil să rezolvi toate problemele prin violență, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne sau al altor structuri represive. Trebuie să existe un consens pe baza acelor criterii și mecanisme, astfel încât oamenii să simtă că puterea le aparține lor, și nu unui partid politic sau „grup, sau vreun consilier din străinătate. Acest lucru este foarte important pentru a oficializa rezultatul următoarelor alegeri din acest an”, a spus Munteanu.

TV8.md amintește că premierul Dorin Recean a transmis un mesaj ferm instituțiilor angajate în lupta anticorupție, în special împotriva corupției electorale. Prim-ministrul admite că în preajma parlamentarelor vor exista noi încercări de cumpărare a voturilor, așa că a discutat cu CNA, PA și alte instituții responsabile, cărora le-a accentuat două priorități care ar trebui puse în practică în an electoral. 

„Am accentuat urgența cu care trebuie să punem în practică două priorități: colaborarea mai strânsă și mai activă între instituții și asumarea curajoasă din partea fiecăruia a rolului său. Corupția nu este o problemă doar pentru CNA, Procuratură sau oricare altă instituție. Este o temă în responsabilitatea tuturor instituțiilor și o vulnerabilitate națională care dăunează întregii societăți și chiar și securității naționale. 

Lupta împotriva corupției nu este un exercițiu birocratic, iar orice întârziere nejustificată, blocaj sau pasare de responsabilitate unul la altul înseamnă o încetinire în procesul de combatere a corupției și acest lucru nu poate fi tolerat. Fiecare trebuie să știe ce, unde și cum să își îndeplinească responsabilitățile”, a menționat Dorin Recean într-un mesaj video. 

Premierul a amintit exemplul scrutinului precedent când au existat numeroase cazuri de mituire electorală, fiind documentați peste 140 de mii de cetățeni. 

„Am văzut în alegeri cum corupția poate distruge suveranitatea unui stat. Milioane de dolari alocate de Federația rusă prin intermediul grupării criminale Șor ca să deturneze alegerile democratice. Peste 6 mii de cetățeni au fost deja sancționați contravențional pentru corupere electorală în alegerile din toamna anului trecut. În total, sunt investigați peste 140 de mii de cetățeni. Urmează parlamentarele din toamnă, unde din nou vor exista încercări ample de cumpărare de voturi, iar rolul instituțiilor statului e să oprească acest fenomen grav. Avem de ales: ori pierdem această șansă istorică, indiferent din ce motiv - frică, lene, cinism sau oboseală ori reușim să acționăm împreună, instituții ale statului, polițiști, procurori, judecători, pentru a deveni un stat UE unde este bunăstare, pace și dreptate”, a subliniat Dorin Recean. 

Amintim că cetățenii Republicii Moldova ar urma să meargă la vot pe 28 septembrie 2025. Aceasta este data propusă de mai mulți deputați PAS pentru alegerile parlamentare. 

Un proiect de hotărâre privind stabilirea datei pentru scrutin a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 17 aprilie. Inițiatorii proiectului sunt deputații PAS: Veronica Roșca, Igor Grosu, Doina Gherman, Igor Chiriac, Vasile Grădinaru, Artemie Cătănoi, Vitali Gabrouc și Ion Groza.

Mandatul actualului Parlament expiră pe 11 iulie, iar conform legii, scrutinul poate fi organizat în cel mult 3 luni de la expirarea acestuia.