27 iunie 2024, ora 21:04

Funcționarii și demnitarii de stat, care primesc cadouri bănești în valoare cumulativă de 5000 de euro și mai mult, ar putea fi obligați să indice în declarațiile de avere și numele celor care leau oferit. Premierul Recean cere Ministerului Justiției să pregătească un proiect de lege în acest sens. Este vorba inclusiv despre cadourile oferite în cadrul evenimentelor de familie, așa ca zilele de naștere și alte aniversări. Potrivit Guvernului, mulți funcționarii încearcă să legalizeze zeci de mii de euro proveniți din afaceri suspecte, declarându-i drept cadouri.

„Procurori, judecători, conducerea partidelor politice care declară așa-numitele evenimente de familie și adună acolo zeci de mii de euro. La această etapă ne limităm doar la declararea persoanelor, care au făcut aceste cadouri pentru sumele declarate mai mari de cinci mii de euro. Ne limităm la zilele de naștere și aniversări, dar dacă vom observa că fac câte o nuntă în fiecare an vom interveni”.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că subiectul a fost discutat deja în cadrul fracțiunii PAS.

„De unde atâția? Ce oaspeți interesanți găseau ei, invitați, de erau așa generoși? 10 mii, 20, 80 de mii! Am avut și eu o singură nuntă în viața mea, dar nu iese așa, nu „se primește”. Dacă acoperi cheltuielile, ești cel mai fericit om după căsătorie. Evident că e o portiță prin care unii încercau să legalizeze banii proveniți de undeva foarte suspect”.

Mai mult, speakerul propune ca banii oferiți demnitarilor sub formă de cadou să fie și impozitați.

„Sunt două lucruri. Unu să fie declarat cine este așa de generos și doi, haideți să impozităm banii aceștia, haideți să îi impozităm, dacă tot așa are noroc la cadouri să se împartă și cu cetățenii și cu statul. Ai primit spui bogdaproste și dai 50 procente sau cât te lasă inima, dacă vrei dai tot”.

„Mulți demnitari, procurori am văzut și un deputat, de exemplu- Tauber, care declara cadouri de 50, 60 de mii de euro cash, deci sume exorbitante! Și unii fac asta ca să ascundă anumite venituri ilegale și le prezintă pe post de cadouri. Nu e rău să găsim o soluție să reglementăm asta”.

Chiar dacă spune că salută ideea, opoziția crede că acest proiect de lege denotă faptul că guvernarea are ceva de ascuns.

„Domnul prim-ministru ca de fiecare dată vine cu „ bluful” și vă explic de ce. Dacă ar fi discutat cu doamna ministră a Justiției, dumnealui ar cunoaște că Ministerul Justiției a venit cu obiecții dure ce ține de legea ANI și în special de declararea cadourilor, care deja nu mai sunt obligatorii să fei declarate dacă vin de la rude. Astfel, din câte înțeleg eu, cei din PAS își vor face cadouri prin rude și nu vor declara aceste cadouri”.

„E o inițiativă care are dreptul la viață. Sigur, dar trebuie să fie argumentată. Și cu siguranță cei din PAS o să fie primii vizați de această lege pentru că, știți cum, sapi groapa cuiva dar... Eu, cu siguranță, nu primesc așa cadouri, dar domnul Recean însăși cred că încă mult o să aibă de explicat de unde și ce a luat”.

Printre deputații care au declarat sume foarte mari de bani provenite din cadouri se numără deputata fostului partid Șor, Marina Tauber. Aceasta a menționat în declarația de avere pentru anul trecut că a primit un cadou de 13 mii de euro în martie și alți 13 mii de euro de ziua de naștere. În același timp, Tauber a mai declarat că a primit 43 de mii de dolari cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Anterior, ea a mai spus că deține un set de bijuterii de lux, în valoare de 6.000 de euro, pe care l-ar fi primit cadou în 2020.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.