01 iulie 2024, ora 09:15

Aproape 50 de milioane de alegători francezi sunt chemaţi la urne pentru a stabili noua componenţă a Adunării Naţionale, adică numirea a 577 de deputaţi, în două tururi, duminică şi 7 iulie, ceea ce ar putea schimba radical peisajul politic în Franța. 

Rezultatul primului tur al alegerilor legislative anticipate din Franța îl pune pe Macron în fața unei alegeri dificile. Președintele francez trebuie să decidă acum dacă tabăra sa va susține stânga pentru a opri extrema dreaptă, sau dacă va încerca să salveze ce mai poate, relatează Politico.

Rezultatul primului tur al alegerilor din Franța a fost unul umilitor pentru liderul francez, în vârstă de 46 de ani,

Macron a cerut alegeri anticipate după o înfrângere dezastruoasă în fața extremei drepte la alegerile europarlamentare din luna iunie, cu gândul de a opri mișcarea din a lua amploare. A obținut, însă, fix opusul, scrie Politico.

A doua cea mai mare economie și putere nucleară din Europa este mai aproape ca niciodată de a avea, pentru prima oară, un Guvern de extremă dreaptă, după ce proiecțiile bazate pe sondajele efectuate la ieșirea de la urne au arătat că partidul lui Marine Le Pen are la îndemână o majoritate absolută.

Dacă cel de-al doilea tur, care va avea loc pe 7 iulie, va oferi o majoritate parlamentară pentru Adunarea Națională a lui Le Pen, Franța se va găsi într-o situație dificilă. Asta pentru că țara va fi condusă, cel puțin în mare parte, de politicieni care și-au câștigat renumele de simpatizanți ai lui Vladimir Putin și care sunt anti migrație și vor să iasă din NATO.

Aliații lui Macron au de luat o decizie dificilă

Potrivit analizelor făcute de institutul Ipsos, partidul lui Le Pen se află la un singur pas de putere. Formațiunea politică a acesteia, Adunarea Națională, a obținut 33,2% din voturi în primul tur, ceea ce înseamnă că extrema dreaptă ar putea avea între 230 și 280 de locuri în Parlament.

Aliații lui Macron sunt puși, acum, în fața unei alegeri dificile.

Candidații Ensemble, o alianță centristă de cinci partide, inclusiv cel al președintelui Macron, sunt presați să se retragă din cursă și să își îndemne suporterii să voteze cu alianța de stânga, care include politicieni radicali de extremă stânga, pentru a învinge-o pe Le Pen.

Termenul limită de marți

Candidații care s-au calificat pentru turul doi pot să decidă până marți dacă se vor sau nu din cursă.

Partidul Adunarea Națională a transmis că nu va forma un guvern dacă nu obține majoritate absolută în Parlament. Duminică, Le Pen a insistat că Bardella va deveni prim-ministru doar dacă partidul obține susținerea Parlamentului. Asta în condițiile care, în mod tradițional, președintele francez nominalizează premierul din cel mai mare grup parlamentar.

"Fără o majoritate clară, va exista mereu un feudalism vechi, inerție și manevre politice care vor distruge alternativa reală de care are nevoie țara", a declarat Le Pen în timpul unui eveniment de campanie.

05 iulie 2024, ora 15:46

Rishi Sunak a demisionat din funcția de prim-ministru al Marii Britanii, după înfrângerea conservatorilor în alegeri. Anunțul a fost făcut de acesta, pe Downing Street. Între timp, liderul laburist Keir Starmer a ajuns la Palatul Buckinham, unde a fost numit premier de către Regele Charles.

„Aceasta este o zi dificilă, după mai multe zile dificile. Dar părăsesc această funcţie onorat să vă fi fost premier. Aceasta este cea mai bună ţară din lume şi aceasta vi se datorează în întregime dumneavoastră, poporului britanic, sursa reală a tuturor realizărilor noastre, a puterii noastre şi a măreţiei noastre”, a declarat Rishi Sunak. Conservatorii au obţinut cel mai slab rezultat, după ce alegătorii i-au învinuit pentru stagnarea economică, scandalurile politice şi criza din serviciile publice.

Presa străină scrie că noul prim-ministru britanic, pe care populația îl percepe ca fiind puțin carismatic, dar hotărât, are în față o serie de provocări dificile, care includ creșterea economică lentă, scăderea nivelului de trai și degradarea serviciilor publice. În același timp, premierul conservator Rishi Sunak și-a recunoscut înfrângerea și a spus că chiar l-a sunat pe Starmer pentru a-l felicita pentru victoria sa.

Starmer va trebui să aplice în practică promisiunile făcute în opoziție. Un milion și jumătate de noi locuințe construite, 13.000 de polițiști în plus, mii de noi profesori în școli, reducerea masivă a listelor de așteptare pentru tratamente în Serviciul Național de Sănătate (NHS), investiții în infrastructură sunt doar câteva din promisiunile făcute de Laburiști, care au promis în același timp să nu majoreze impozitele și taxele, în condițiile în care datoria publică a ajuns la 100% din Produsul Intern Brut. De asemenea, el promite reducerea imigrației ilegale pe Canalul Mânecii prin combaterea bandelor de traficanți de persoane.

Pe plan extern, Keir Starmer promite să amelioreze relația cu Uniunea Europeană, este un ferm sprijinitor al NATO și a promis să continue sprijinul față de Ucraina, arătat de predecesorii săi, Boris Johnson și Rishi Sunak, scrie rfi.fr.

Profil Keir Starmer pe scurt:

• Născut pe 2 septembrie 1962 la Londra, într-o familie din clasa muncitoare, tatăl fiind sculer în fabrică, mama asistentă medicală
• A absolvit studii de drept la Universitatea Leeds și s-a specializat în drept civil la Universitatea Oxford
• A lucrat ca avocat în domeniul penal cu specializare în drepturile omului
• Între 2008 și 2013 a fost șef al serviciului național de procuratură
• A fost ales deputat Laburist în 2015 în circumscripția Holbon și St. Pancras din Londra, ocupând mai multe funcții în cabinetul din umbră
• Este căsătorit cu Victoria, o avocată, fiica unui evreu religios și a unei mame convertite la iudaism. Cuplul are un fiu și o fiică
• Starmer este suporter al echipei de fotbal Arsenal încă din copilărie
• În tinerețe, a luat lecții de vioară cu Norman Cook (mai târziu membru al grupului pop The Housemartins și acum mai cunoscut sub numele de Fatboy Slim)

Rezultatele alegerilor din 4 iulie au confirmat amploarea succesului pentrulaburişti şi înfrângerea istorică a conservatorilor, anunţată de luni de zile în sondaje. Conservatorii și laburiștii domină în mod tradițional politica din Marea Britanie. Victoria laburiștilor vine după 14 ani de guvernare conservatoare sub cinci prim-miniștri. În cadrul sistemului parlamentar britanic, cetățenii își aleg reprezentanții locali pentru camera inferioară a Parlamentului, Camera Comunelor, și, implicit, următorul guvern. În joc au fost puse 650 de mandate, iar un partid are nevoie de 326 de locuri în parlament pentru a putea forma un guvern majoritar.