În 7 ani, nu doar TV8, ci și întreaga industrie mass-media a trecut prin transformări. Când am pornit la drum - era anul 2017 - mai bine de jumătate din presă era sub dominația regimului Plahotniuc. Apariția TV8 a fost, pentru telespectatorii însetați de presă de calitate, o gură de aer. O voce alternativă. Continuăm să fim la fel și în prezent. Cum au fost acești 7 ani pentru presa din Moldova? Este una dintre întrebările pe care le-am adresat câtorva profesioniști media. Au apreciat faptul că acum avem mai multă libertate de exprimare, dar jurnalismul din Moldova continuă să fie marcat de o mulțime de probleme și provocări. Criza de angajați buni, o piață mică de publicitate și spațiul informațional încă neprotejat, sunt doar câteva dintre cele invocate de interlocutorii noștri.
„Din ce am remarcat în ultimii ani, așa cum mai multe instituții de presă, independente, au reușit să se consolideze puțin, să se dezvolte, inclusiv TV8-ul, e și datorită faptului că au conținut de calitate, au reușit să facă o legătură cu auditoriul, cu publicul țintă pentru care lucrează. Au venit cu diferite inițiative mai deosebite, decât alte instituții media. Pentru că aici este concurență și trebuie să o spunem așa cum e. Pe o piață unde există concurență, fiecare instituție media trebuie să vină cu ceva „al său”. Și prin faptul că se fac în ultimul timp investigații jurnalistice de calitate, asta tot este un atu pentru acele instituții media care vor să crească auditoriul, să se dezvolte, să continue să existe pentru că, în caz contrar există mari riscuri și trebuie să o spunem, ca unele instituții să dispară de pe piață.
Nu m-aș apuca să fac prognoze acum, dacă m-ați întreba, pentru că, cu niște ani în urmă, după 2009, când eram cu toții înaripați și credeam că uite, gata, statutul presei din ne-liberă am devenit parțial liberi, se schimbă an de an, o să ajungem să fim presă liberă, vedem că lucrurile nu s-au întâmplat, deși au trecut niște ani, 15 ani. Din varii motive, factorul politic da, politicienii întotdeauna și-au dorit și cred că își vor dori și în continuare să aibă presă care să îi susțină, pentru că ei utilizează presa în scopuri electorale, este clar. În special în campanie, dar și în afara campaniei. Cei care vin la putere tot sigur că au anumite interese, cei care sunt în opoziție și țintesc spre putere, la fel, ar fi foarte fericiți să aibă cât mai multe instituții media care le-ar susține agenda și în felul ăsta ar ajunge la cât mai multă lume. Dar, presa de fapt, trebuie să lucreze pentru public.
De-a lungul anilor am putut observa și urcușuri și coborâșuri, în funcție de guvernările care se perindau. Mai specific, dacă ar fi să ne referim mai precis la ultimii șapte ani, am văzut schimbarea cu ochiul liber. Schimbările au fost determinate de mai mulți factori, inclusiv politicul, dar și criza economică și-a spus cuvântul. Și nu trebuie să uităm de progresul tehnologic. Au fost provocări, mici, mari, unele dintre ele le mai vedem și azi. Unele dintre ele sunt reclamate de către colegii noștri din breaslă, dar în același timp nu putem să spunem că nu am avut parte și de oportunități, oportunități de dezvoltare, de inovare și respectiv presa independentă, în ultimii ani a reușit să se consolideze un pic”, a spus directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu.
„Ultimii 7 ani au fost cu multe provocări în fața jurnaliștilor, dar și în fața societății moldovenești în general. Și așa cum societatea a trecut printr-un proces, și mai trece încă printr-un proces complex de schimbare, așa și instituțiile media, și jurnaliștii independenți. Să ne amintim, dacă facem așa o retrospectivă, acum 7 ani, situația presei din RM era nefastă, erau probleme foarte mari care țineau de controlul politicului asupra media, care s-au amplificat în timp și au culminat cu situația care a fost în anii 2018-2019, când regimul Plahotniuc controla 80 la sută din instituțiile media din RM. Și când vorbesc de instituțiile media, am în vedere televiziunile, și portalurile, și ziarele care se editau în acel timp.
Provocările care au stat în fața jurnaliștilor din RM din această perioadă, ele în mare parte se mențin. De ce? Pentru că țara noastră nu a devenit peste noapte o țară mai bogată. Piața de publicitate nu a devenit deloc mai bogată. Noi și astăzi avem foarte puțini bani din publicitate, care ar putea veni sub formă de furnizare de publicitate și ar putea asigura independență. O altă problemă la care la noi abia s-a început să se lucreze - este protecția spațiului informațional.
Lucrurile s-au schimbat destul de mult după anul 2020-2021, când în RM au avut loc anumite reforme care au dus la deoligarhizarea presei, ca să zic așa. Or, în acest moment chiar dacă sunt persoane din domeniul politicului și grupuri de interese care controlează anumite instituții media, și lucrul ăsta se vede cu ochiul neînarmat, când privești televizorul sau citești un site, sau un ziar, dacă ele sunt sau nu afiliate politic, dacă promovează politic sau nu anumiți concurenți, candidați, politicieni în general. Totuși, există mult mai mult spațiu pentru libertatea profesiei în RM, asta o arată și rezultatele la nivel internațional. Vă reamintesc, RM este, conform datelor din 2024, pe locul 31 în indicele libertății presei conform Organizației Internaționale „Reporter fără frontiere”. În anul precedent, în general, eram pe cel mai bun loc în istorie, locul 28 - cea mai bună situație din parteneriatul estic și fostele state sovietice”, a declarat directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei.
„Dacă ne gândim la ultimii șapte ani din punct de vedere al democrației, suntem acum mai avansați în ceea ce privește accesul la informație, suntem mai avansați în ceea ce privește libertatea de a oferi critici, de a analiza critic actul politic și modul în care sunt cheltuiți banii publici și suntem cumva și mai presați de timp și de standarde, trebuie să livrăm informații pentru public, cât mai calitativ, cât mai repede, cât mai verificată și mai bine aranjată, pentru că oamenii își pierd atenția și noi trebuie să alergăm ca să le captăm această atenție.
Ne lipsește aproape tot. Chiar dacă avem libertate de expresie, avem această presiune publică, să informăm oamenii despre corupție, să informăm oamenii despre reformele care merg sau nu merg, despre injustiție, despre problemele în procuratură, despre sărăcie, despre dezinformare, despre atacurile hibride asupra Republicii Moldova, despre drumul european. Și atunci, cu toate aceste sarcini pe care noi ni le asumăm și ni le punem în față ca și jurnaliști, avem aceste probleme care sunt: lipsa acută de cadre - cred că și TV8 caută reporteri, multe alte redacții caută reporteri - lipsa de fonduri, pentru că Republica Moldova e un stat sărac, care nu are capacitatea să-și susțină jurnaliștii și să crească instituții de presă independentă și pe de altă parte, avem această presiune, de a livra cât mai mult conținut de calitate, la viteză tot mai mare. Deci, ne lipsesc forțe în primul rând.
Noi am trăit deseori aceste momente, când am văzut că suntem o putere în stat, când am văzut că politicienii reacționează în baza investigațiilor jurnalistice, când am văzut că un premier a plecat din funcție, un judecător, un procuror, un politician nu mai are acces în Parlament, pentru că au existat dezvăluiri jurnalistice. Dar nu putem să zicem că întotdeauna se ține cont de ceea ce fac reporterii de investigații, reporterii de interes public. Deci, suntem o putere a patra parțial afirmată, mai avem de lucru, ca să ne afirmăm total”, a spus directoarea și cofondatoarea Ziarul de Gardă, Alina Radu.
„Cred că jurnalismul în RM a avut un parcurs destul de benefic, inclusiv în ultimii 7 ani noi avem mai multă libertate, avem mai mult acces la informație, avem diversitate între posturile de televiziune, între platformele de pe internet etc. Ceea ce îmi pare rău, dispare treptat presa scrisă. Eu am o nostalgie, îmi place să citesc ziarul care miroase a vopsea de tipografie și acum practic au rămas două-trei ziare care le mai poți citi. Pe de altă parte, din punct de vedere comercial, cred că lucrurile s-au schimbat înspre rău, pentru că pot să vorbesc nu numai despre 7 ani, pot să vorbesc despre 20, 30 de ani. Dacă noi în 2007-2008, atunci când făceam TV7, aveam piața de publicitate de 20 de milioane de euro la 7,8,10 televiziuni, acum avem de două ori mai puțin, pentru televiziuni de două-trei ori mai mult și este greu din acest punct de vedere.
Plus nu trebuie să neglijăm și războiul din țara vecină, pentru că noi nu avem garanții de securitate, din păcate nu suntem membrii NATO, nu avem umbrelă care să ne asigure securitatea și investitorii nu vor să vină în asemenea țări. De aici lipsa de publicitate, de aici scăderea bugetelor, deci trebuie să ne descurcăm. Trebuie să ne bucurăm că este pace, avem libertate și putem să dăm din coate să activăm în continuare. - Dvs ați venit la TV8 de doi ani mi se pare, da? - Da! - Cum v-a convins TV8, cu ce v-a convins? - Prin faptul că este o televiziune pentru oameni liberi și într-adevăr este. Nu mi-a părut rău nici o clipă în acești doi ani de activitate la TV8, nu mi-a spus nimeni niciodată să invit sau să nu invit pe cineva”, a menționat moderatorul „Новая неделя” de la TV8, Anatolie Golea.