01 iulie 2024, ora 10:00

În 7 ani, nu doar TV8, ci și întreaga industrie mass-media a trecut prin transformări. Când am pornit la drum - era anul 2017 - mai bine de jumătate din presă era sub dominația regimului Plahotniuc. Apariția TV8 a fost, pentru telespectatorii însetați de presă de calitate, o gură de aer. O voce alternativă. Continuăm să fim la fel și în prezent. Cum au fost acești 7 ani pentru presa din Moldova? Este una dintre întrebările pe care le-am adresat câtorva profesioniști media. Au apreciat faptul că acum avem mai multă libertate de exprimare, dar jurnalismul din Moldova continuă să fie marcat de o mulțime de probleme și provocări. Criza de angajați buni, o piață mică de publicitate și spațiul informațional încă neprotejat, sunt doar câteva dintre cele invocate de interlocutorii noștri. 

„Din ce am remarcat în ultimii ani, așa cum mai multe instituții de presă, independente, au reușit să se consolideze puțin, să se dezvolte, inclusiv TV8-ul, e și datorită faptului că au conținut de calitate, au reușit să facă o legătură cu auditoriul, cu publicul țintă pentru care lucrează. Au venit cu diferite inițiative mai deosebite, decât alte instituții media. Pentru că aici este concurență și trebuie să o spunem așa cum e. Pe o piață unde există concurență, fiecare instituție media trebuie să vină cu ceva „al său”. Și prin faptul că se fac în ultimul timp investigații jurnalistice de calitate, asta tot este un atu pentru acele instituții media care vor să crească auditoriul, să se dezvolte, să continue să existe pentru că, în caz contrar există mari riscuri și trebuie să o spunem, ca unele instituții să dispară de pe piață.

Nu m-aș apuca să fac prognoze acum, dacă m-ați întreba, pentru că, cu niște ani în urmă, după 2009, când eram cu toții înaripați și credeam că uite, gata, statutul presei din ne-liberă am devenit parțial liberi, se schimbă an de an, o să ajungem să fim presă liberă, vedem că lucrurile nu s-au întâmplat, deși au trecut niște ani, 15 ani. Din varii motive, factorul politic da, politicienii întotdeauna și-au dorit și cred că își vor dori și în continuare să aibă presă care să îi susțină, pentru că ei utilizează presa în scopuri electorale, este clar. În special în campanie, dar și în afara campaniei. Cei care vin la putere tot sigur că au anumite interese, cei care sunt în opoziție și țintesc spre putere, la fel, ar fi foarte fericiți să aibă cât mai multe instituții media care le-ar susține agenda și în felul ăsta ar ajunge la cât mai multă lume. Dar, presa de fapt, trebuie să lucreze pentru public.

De-a lungul anilor am putut observa și urcușuri și coborâșuri, în funcție de guvernările care se perindau. Mai specific, dacă ar fi să ne referim mai precis la ultimii șapte ani, am văzut schimbarea cu ochiul liber. Schimbările au fost determinate de mai mulți factori, inclusiv politicul, dar și criza economică și-a spus cuvântul. Și nu trebuie să uităm de progresul tehnologic. Au fost provocări, mici, mari, unele dintre ele le mai vedem și azi. Unele dintre ele sunt reclamate de către colegii noștri din breaslă, dar în același timp nu putem să spunem că nu am avut parte și de oportunități, oportunități de dezvoltare, de inovare și respectiv presa independentă, în ultimii ani a reușit să se consolideze un pic”, a spus directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu.

„Ultimii 7 ani au fost cu multe provocări în fața jurnaliștilor, dar și în fața societății moldovenești în general. Și așa cum societatea a trecut printr-un proces, și mai trece încă printr-un proces complex de schimbare, așa și instituțiile media, și jurnaliștii independenți. Să ne amintim, dacă facem așa o retrospectivă, acum 7 ani, situația presei din RM era nefastă, erau probleme foarte mari care țineau de controlul politicului asupra media, care s-au amplificat în timp și au culminat cu situația care a fost în anii 2018-2019, când regimul Plahotniuc controla 80 la sută din instituțiile media din RM. Și când vorbesc de instituțiile media, am în vedere televiziunile, și portalurile, și ziarele care se editau în acel timp.

Provocările care au stat în fața jurnaliștilor din RM din această perioadă, ele în mare parte se mențin. De ce? Pentru că țara noastră nu a devenit peste noapte o țară mai bogată. Piața de publicitate nu a devenit deloc mai bogată. Noi și astăzi avem foarte puțini bani din publicitate, care ar putea veni sub formă de furnizare de publicitate și ar putea asigura independență. O altă problemă la care la noi abia s-a început să se lucreze - este protecția spațiului informațional.

Lucrurile s-au schimbat destul de mult după anul 2020-2021, când în RM au avut loc anumite reforme care au dus la deoligarhizarea presei, ca să zic așa. Or, în acest moment chiar dacă sunt persoane din domeniul politicului și grupuri de interese care controlează anumite instituții media, și lucrul ăsta se vede cu ochiul neînarmat, când privești televizorul sau citești un site, sau un ziar, dacă ele sunt sau nu afiliate politic, dacă promovează politic sau nu anumiți concurenți, candidați, politicieni în general. Totuși, există mult mai mult spațiu pentru libertatea profesiei în RM, asta o arată și rezultatele la nivel internațional. Vă reamintesc, RM este, conform datelor din 2024, pe locul 31 în indicele libertății presei conform Organizației Internaționale „Reporter fără frontiere”. În anul precedent, în general, eram pe cel mai bun loc în istorie, locul 28 - cea mai bună situație din parteneriatul estic și fostele state sovietice”, a declarat directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei.

„Dacă ne gândim la ultimii șapte ani din punct de vedere al democrației, suntem acum mai avansați în ceea ce privește accesul la informație, suntem mai avansați în ceea ce privește libertatea de a oferi critici, de a analiza critic actul politic și modul în care sunt cheltuiți banii publici și suntem cumva și mai presați de timp și de standarde, trebuie să livrăm informații pentru public, cât mai calitativ, cât mai repede, cât mai verificată și mai bine aranjată, pentru că oamenii își pierd atenția și noi trebuie să alergăm ca să le captăm această atenție.

Ne lipsește aproape tot. Chiar dacă avem libertate de expresie, avem această presiune publică, să informăm oamenii despre corupție, să informăm oamenii despre reformele care merg sau nu merg, despre injustiție, despre problemele în procuratură, despre sărăcie, despre dezinformare, despre atacurile hibride asupra Republicii Moldova, despre drumul european. Și atunci, cu toate aceste sarcini pe care noi ni le asumăm și ni le punem în față ca și jurnaliști, avem aceste probleme care sunt: lipsa acută de cadre - cred că și TV8 caută reporteri, multe alte redacții caută reporteri - lipsa de fonduri, pentru că Republica Moldova e un stat sărac, care nu are capacitatea să-și susțină jurnaliștii și să crească instituții de presă independentă și pe de altă parte, avem această presiune, de a livra cât mai mult conținut de calitate, la viteză tot mai mare. Deci, ne lipsesc forțe în primul rând.

Noi am trăit deseori aceste momente, când am văzut că suntem o putere în stat, când am văzut că politicienii reacționează în baza investigațiilor jurnalistice, când am văzut că un premier a plecat din funcție, un judecător, un procuror, un politician nu mai are acces în Parlament, pentru că au existat dezvăluiri jurnalistice. Dar nu putem să zicem că întotdeauna se ține cont de ceea ce fac reporterii de investigații, reporterii de interes public. Deci, suntem o putere a patra parțial afirmată, mai avem de lucru, ca să ne afirmăm total”, a spus directoarea și cofondatoarea Ziarul de Gardă, Alina Radu.

„Cred că jurnalismul în RM a avut un parcurs destul de benefic, inclusiv în ultimii 7 ani noi avem mai multă libertate, avem mai mult acces la informație, avem diversitate între posturile de televiziune, între platformele de pe internet etc. Ceea ce îmi pare rău, dispare treptat presa scrisă. Eu am o nostalgie, îmi place să citesc ziarul care miroase a vopsea de tipografie și acum practic au rămas două-trei ziare care le mai poți citi. Pe de altă parte, din punct de vedere comercial, cred că lucrurile s-au schimbat înspre rău, pentru că pot să vorbesc nu numai despre 7 ani, pot să vorbesc despre 20, 30 de ani. Dacă noi în 2007-2008, atunci când făceam TV7, aveam piața de publicitate de 20 de milioane de euro la 7,8,10 televiziuni, acum avem de două ori mai puțin, pentru televiziuni de două-trei ori mai mult și este greu din acest punct de vedere. 

Plus nu trebuie să neglijăm și războiul din țara vecină, pentru că noi nu avem garanții de securitate, din păcate nu suntem membrii NATO, nu avem umbrelă care să ne asigure securitatea și investitorii nu vor să vină în asemenea țări. De aici lipsa de publicitate, de aici scăderea bugetelor, deci trebuie să ne descurcăm. Trebuie să ne bucurăm că este pace, avem libertate și putem să dăm din coate să activăm în continuare. - Dvs ați venit la TV8 de doi ani mi se pare, da? - Da! - Cum v-a convins TV8, cu ce v-a convins? - Prin faptul că este o televiziune pentru oameni liberi și într-adevăr este. Nu mi-a părut rău nici o clipă în acești doi ani de activitate la TV8, nu mi-a spus nimeni niciodată să invit sau să nu invit pe cineva”, a menționat moderatorul „Новая неделя” de la TV8, Anatolie Golea.

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan