Cauzele inițiate împotriva jurnaliștilor ajung să „putrezească” pe rafturi, pentru că sunt examinate de trei ori mai lent decât toate cauzele civile în ansamblu. Cel puțin așa arată un studiu realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care susține că politicienii și demnitarii de stat sunt persoanele care inițiază cel mai des procese judiciare împotriva reprezentanților presei.
În cadrul studiului, CRJM a analizat hotărârile judecătorești irevocabile, emise în ultimii cinci ani, ce au vizat libertatea de exprimare a mass-mediei.
Studiul arată că două treimi din acțiunile judecătorești au atacat direct instituțiile mass-media, iar mai mult de jumătate din reclamanți sunt politicieni sau demnitari de stat, chiar dacă aceștia ar trebui să manifeste un grad mai înalt de toleranță față de criticile aduse de mass-media. Potrivit cercetării, peste 70% din acțiuni au fost respinse de instanța de judecată, sugerând că intenția reclamanților a fost, de fapt, intimidarea și aducerea la tăcere a jurnaliștilor.
CRJM a analizat 37 de cauze irevocabile emise în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2023 și susține că aplicarea legislației naționale de către instanțele de judecată este uniformă, adică judecătorii au distins clar între fapte și judecăți de valoare, și au subliniat că „libertatea de exprimare primează în fața dreptului la apărarea onoarei și demnității, în special atunci când subiectele discutate sunt de interes public”.
Consilierul judiciar în cadrul CRJM, Andrei Nasu, confirmă fenomenul de intimidare a jurnaliștilor și de descurajare a dezbaterilor publice.
„Astfel de inițiative, chiar dacă sunt respinse în cele din urmă, au un efect negativ asupra jurnaliștilor și asupra instituțiilor media, care trebuie să suporte cheltuieli judiciare, incertitudine, consum de timp și energie”, a declarat Nasu.
De altă parte, președintele CRJM, Ilie Chirtoacă susține că unul dintre obiectivele studiului a fost de a examinamodul în care legislația națională poate integra directivele europene ce vizează protecția jurnaliștilor atunci când sunt vizați în litigii abuzive.
„De aceea, cercetarea include și o serie de recomandări pentru mai multe instituții guvernamentale și organizații ale societății civile responsabile sau specializate în domeniul mass-media”, a declarat Ilie Chirtoacă.
Versiunea preliminară a studiului este propusă spre consultare tuturor persoanelor interesate, care pot expedia propunerile lor până la 15 iulie 2024 pe adresa electronică contact@crjm.org . Ulterior, documentul va fi definitivat și expediat autorităților publice și organizațiilor societății civile pentru a analiza recomandările autorilor.