04 iulie 2024, ora 19:00

Judecătoarea Ecaterina Buzu va fi evaluată din nou de către Comisia Pre-Vetting. Anterior, aceasta a candidat la funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și nu a promovat evaluarea reluată. Hotărârea a fost luată de magistrații Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc.

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis contestația depusă de aceasta și a anulat decizia Comisiei din 30 ianuarie.

Candidata a fost audiată în ședință publică pe 22 decembrie 2023.

Ecaterina Buzu este judecătoare la Judecătoria Orhei. În anul 2014, a primit calificativul „insuficient” din partea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul CSM, scrie Anticorupție, cu referire la Moldova Curată. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. În mai 2016, respectiv în ianuarie 2017, Ecaterina Buzu a mai fost evaluată de două ori, fiindu-i acordat calificativul „bine” în ambele cazuri.

Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare.

Acest articol este finanțat printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin TV8 și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

10 martie 2025, ora 15:36

Șeful suspendat al Direcției Juridice a Parlamentului, Ion Creangă, bănuit de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova, nu se mai află după gratii. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis pe 24 februarie să-l transfere în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Precizăm că la mijlocul lunii noiembrie 2024, Creangă a fost trimis de PCCOCS pe banca acuzaților. În judecată au ajuns inclusiv un ofițer al Poliției de Frontieră și soția acestuia, suspectată de complicitate.

Cei doi funcționari au fost reținuți în iulie 2024, după ce oamenii legii au descoperit că aceștia ar fi colaborat cu un asistent al atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Chișinău. 

În perioada 2023-2024, funcționarii ar fi avut întâlniri conspirative de peste două ore, în cadrul cărora ar fi transmis informații sensibile obținute prin spionaj. Conform procurorilor, scopul acestor acțiuni ar fi fost sprijinirea activităților ostile împotriva Moldovei.

Printre informațiile pe care le-ar fi furnizat ilegal aceștia se numără:

• măsuri de consolidare a apărării militare a Moldovei;
• colaborarea Moldovei pe segmentul de securitate cu alte state, precum și activitatea instituțiilor naționale în acest domeniu;
• situația care vizează partea stângă a Nistrului;
• proiectul Strategiei de Apărare Națională a Moldovei pentru 2024-2034;
• dezavantajele pentru Rusia ale modificărilor legislative care vizau referendumul privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană;
• totalizarea acțiunilor care vizează Parlamentul Moldovei în raport cu Raportul Comisiei Uniunii Europene, privind extinderea UE;
• intenția de modificare a articolului din Codul penal „Trădare de patrie”.

În cadrul investigației, ofițerul parlamentar a fost prins în flagrant, primind de la asistentul diplomatului rus suma de 500 de dolari, iar de la domiciliul acestuia au fost ridicați încă 1.100 de dolari. Toate aceste acțiuni au fost confirmate prin interceptări ale discuțiilor, iar banii respectivi au fost considerați plata pentru informațiile furnizate.

În paralel, ofițerul superior din Poliția de Frontieră, care activa pe Aeroportul din Chișinău, a avut și el contacte regulate cu același diplomat rus. Acesta ar fi stabilit o legătură secretă cu angajatul ambasadei ruse pentru a transmite informații sensibile. În plus, soția acestuia, implicată în transmiterea unui telefon cifrat pentru a facilita comunicarea secretă, a fost și ea pusă sub acuzare pentru complot împotriva Moldovei.

Ion Creangă și polițistul de frontieră nu au comentat până acum acuzațiile care li se aduc. Conform legii, trădarea de patrie se pedepsește cu închisoare între 15 și 20 de ani, plus interdicția de a ocupa anumite funcții timp de 10-15 ani. Complicitatea la complot împotriva Moldovei poate fi sancționată cu închisoare de la 5 la 10 ani și o interdicție similară de 5-10 ani.