04 iulie 2024, ora 22:21

Sindicatele cer Parlamentului să instituie moratoriu la majorarea vârstei de pensionare a femeilor, astfel ca aceasta să rămână la 61 de ani. Femeile din sindicate susțin că vârsta de pensionare de 63 de ani pe care o dorește statul este prea mare, iar procesul de majorare ar trebui suspendat măcar pentru câțiva ani. Inițiativa este susținută și de opoziția parlamentară, în timp ce deputații de la guvernare spun că statul nu-și permite acest lucru din cauza bugetului auster.

Argumentul sindicaliștilor este că acum acum au ajuns la vârsta de pensionare femeile care și-au început activitatea profesională în 1990, când am intrat în perioada de tranziție, marcată de dificultăți foarte mari. Acum acestea au un stagiu de cotizare de 34 de ani.

„Au muncit începând cu anii 90 până acum în condiții destul de grele, cu salarii mici și ar merita acest bonus pentru câțiva ani. Perioada de tranziție, loialitatea față de țară, pentru că marea majoritate au plecat din țară, iar cei care au rămas și au muncit și au cotizat 34 de ani ar fi un bonus pentru a le susține”, a spus președinta Comisiei de Femei a Confederației Naționale a Sindicatelor, Angela Otean.

Sindicatele spun că, ulterior, când la vârsta de pensionare vor ajunge femeile care au muncit în perioade mai recente, cu salarii mai mari și condiții de muncă mai bune, moratoriul ar putea fi anulat.

„Când la pensionare vor ajunge tinere, doamne care au muncit în condiții mai bune, cu salarii mai mari, speranța de viață va fi mai bună. Plus la asta siguranța că vom intra în UE și ne se vor asigura niște drepturi salariale cât și a condițiilor de muncă, va spori și dorința de a munci și se pensiona la 63 de ani”,  a spus președinta Comisiei de Femei a Confederației Naționale a Sindicatelor, Angela Otean.

Ideea este susținută și de opoziția parlamentară. Deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor spun că au propus de mai multe ori instituirea unui moratoriu la creșterea vârstei de pensionare pentru femei și chiar revenirea la vârsta de pensionare de 57 de ani.

„Atunci când populația țării va avea o sănătate mai bună, asigurări sociale, un confort al vieții și o calitate a vieții mai mare, atunci nu suntem împotrivă. Putem face ca în Japonia să majorăm vârsta de pensionare, dar din păcate la ziua de azi avem ce avem. Haideți să îmbunătățim calitatea vieții și pe urmă discutăm această întrebare peste zece ani”, a menționat deputatul BCS, Vladimir Odnostalco.

De cealaltă parte, deputații PAS spun că vârsta de pensionare a fost majorată, deoarece statul nu-și putea permite să crească altfel pensiile, iar măsura a dat până acum rezultate. Potrivit lor, statul nu este încă pregătit acum să vină cu modificări, însă le-ar face dacă situația economică ar fi mai bună.

„Noi ne-am asumat să creștem pensiile cetățenilor și în acest context cred că este cel mai important să putem oferi, crea condiții pentru pensii decente. Probabil că dacă am avea resurse necesare, ar fi posibil să ne gândim și la așa ceva, dar haideți mai întâi de toate să creștem capacitățile Republicii Moldova la asemenea resurse, încât această realitate să poată fi posibilă”, a zis deputata PAS, Marcela Adam.

Părerile oamenilor sunt împărțite, dar majoritatea pe care i-am întâlnit susțin că femeile ar trebui să se pensioneze mai devreme decât bărbații.

„ - Trebuie de oprit de acum de adăugat și adăugat, cred că e de ajuns la 60 e bine de oprit că altfel..
 - Și bărbații 63 de ani?
 - 65 chiar bărbații.
 - Pentru femei nu e de dorit, dar bărbații lasă să lucreze”.

„ - Credem că trebuie de oprit
 - 63 de ani e prea mult?
 - Pentru femei cred că da, ele nasc, lucrează, pentru bărbați e mai simplu cred”.

„Femeia are mai multe funcții, femeia naște, femeia e mai obijduită ca bărbatul. Bărbatul e mai puternic, femeia e mai slabă. Eu aș dori să pună mai multă lume la lucru să lucreze oficial ca să aibă și pensie. Eu după clasa zecea lucrez oficial, nu am fost nicăieri, iată așa la Spații Verzi cum mă vedeți”.

„Diferența ar trebui să fie, dar dacă economia țării nu face față. Normal în toate statele este diferență la vârsta de pensionare între femei și bărbați, dar la noi asta e”.

Amintim că reforma sistemului public de pensii din R. Moldova a fost făcută în anul 2016. Atunci s-a decis majorarea vârstei de pensionare, în etape, astfel ca până în anul 2028 vârsta de pensionare a femeilor și bărbaților să fie de 63 de ani. Până atunci, vârsta de pensionare a femeilor urmează să crească în fiecare an cu câte șase luni. Precizăm că anual în țara noastră se pensionează în jur de 12 mii de femei. Datele Biroului Național de Statistică arată că, în Republica Moldova durata medie a vieții pentru bărbații care au atins 65 de ani constituie 12 ani, iar pentru femeile de aceeași vârstă- de 15,7 ani. În țările UE, însă, speranța de viață la 65 de ani este mult mai mare- în medie de 20 de ani.

Un reportaj de Radu Cernopolc, reporter stagiar TV8

22 octombrie 2024, ora 21:58

O femeie de 32 de ani a decedat la spital după ce a căzut de pe o trotineră electrică. În timp ce oamenii legii anchetează cazul, cei care folosesc transportul de alternativă cer infrastructură de la autoritățile capitalei. 

Accidentul s-a produs la data de 27 septembrie în jurul orei șapte dimineața, în sectorul Buiucani al capitalei. 

„Potrivit poliției, totul s-a întâmplat la intersecția străzilor Liviu Deleanu și Alba Iulia, unde ne aflam și noi. După cum se poate observa, trotuarul este proaspăt reparat, fără borduri sau denivelări, fiind separat atât pentru pietoni, cât și pentru transportul alternativ. Nu este clar cum s-a întâmplat ca tânăra de 32 de ani să piardă controlul trotinetei, cauza fiind investigată acum de polițiști”.

Tânăra a ajuns la spital în stare gravă. Au urmat 20 de zile în care medicii au luptat pentru viața ei. Joi, însă, lucrurile au ieșit de sub control. Femeia a murit pe patul de spital, iar oamenii legii au deschis un proces penal pentru a stabili toate circumstanțele. 

Între timp, activiștii susțin că cei care aleg să meargă cu transportul alternativ ar fi în siguranță dacă ar avea infrastructura potrivită.

„Atât timp cât această infrastructură nu există utilizatorii acestui transport sunt nevoiți să utilizeze carosabilul care este foarte periculos sau trotuarul care tot nu este okay de a fi utilizat și a fi partajat cu pietonii. Autoritățile municipale fac în continuare piste pentru cicliști din contul trotuarelor ceea ce este foarte greșit. Eu când circul cu bicileta pe un astfel de trotuar partajat între bicicliști și pietoni mă simt ca la bouling. Cea mai bună soluție o avem pe strada 31 august unde o bandă întreagă a fost dată pentru biciclete în ambele direcții, iar în acele momente noi ne simțim foarte siguri”.

Săptămâna trecută, activiștii de la Alianța Bicicliștilor din Chișinău s-au plâns autorităților locale că sunt amendați de polițiști atunci când sunt prinși cu trotineta pe trotuar. Aceștia susțin că sancțiunile descurajează oamenii să opteze pentru transportul alternativ. 

„Poate este nevoie de limitat și mai mult viteza, pentur că există această posibilitate tehnică de a limita și mai mult viteza cu care aceste trotinete se pot deplasa. De a pune un moratoriu pe punctul care interzice circulația pe trotuar și totuși să se permită circulația pe trotuar. Să fie amenajate piste temporare, proiecte pilot pentru a se putea deplasa transportul alternativ”.

Activiștii spun că urmează să aibă o rundă de consultări atât cu autoritățile locale cât și oamenii legii la acest subiect. Potrivit Inspectoratului Național de Securitate publică, de la începutul anului s-au înregistrat 62 de accidente cu implicarea trotinetelor electrice, dintre care 48 în Chiținău. Majoritatea s-au soldat cu răniți, unii ajungând în stare gravă la spital.