07 iulie 2024, ora 11:17

Rezervația naturală „Prutul de Jos” atrage nu doar turiști. Este un loc bun și pentru cei care vor să dezvolte afaceri, tot în domeniul turismului. Un cuplu, care s-a întors acasă după ce a muncit ani buni peste hotare, a deschis o agropensiune. Aceasta pune la dispoziție doritorilor plimbări cu caii, tururi ghidate prin cele mai impresionante zone din rezervație și excursii cu barca pe Prut.

Lacul Beleu și zona pitorească din jurul acestuia au reîntors acasă doi tineri, ambii plecați de foarte mulți ani din Republica Moldova. Aceștia au decis să-și deschidă aici o afacere în turism, afacere care, după spusele lor, nu este una deloc ieftină și uneori mai mult pierd decât câștigă. Lorina, proprietara agropensiunii, vine dintr-un domeniu de activitate total diferit și anume, cibernetica. Cele mai multe echipamente pentru afacerea lor le cumpără din România, deoarece aici nu se găsesc. 

„Cumva, cultura noastră din Republica Moldova nu e adaptată la ciucuri, ținte. Și dacă observați, toate sunt din România și din cauza asta apar aceste elemente. Noi dacă mergem în alte țări, primul loc pe care îl vizităm este un magazin de echitație și cumpărăm valtrapuri, șei, căști, tot ce e uzual. - Dar bănuiesc că ele sunt scumpe. - Da, sunt scumpe. Soțul meu are o glumă, când vii copii din ăștia tineri și zic vrem să facem și noi o afacere, cum merge afacerea? Și le zic da, sigur devii milionar, doar dacă ești miliardar. - Mai mult dai de la tine, da? - Da, exact, dar cum spuneam, dacă ești pasionat de pescuit, nu ai ce să...”, a spus proprietara agropensiunii, Lorina Neagu.

Tinerii nu au procurat din România doar echipamente mici. Când au avut nevoie de o căruță, tot din țara vecină au adus-o.

„- Căruța asta este luată din Brașov, făcută de un pădurar. - Și cum ai trecut cu ea prin vamă? - Am spus bună ziua, am venit și am o căruță. Pentru că a fost manufactură, nu a fost foarte scumpă. Ea a fost inițial concepută pentru a transporta echipament, nu pentru turism. Noi deja am adaptat, am pus scaune, aceste sisteme pentru copii și ea deja poate fi înhămată la un singur cal sau la doi cai, avem oiște, avem tot ce trebuie. Până acum patru-cinci ani, nu aveam în vocabular nici un termen de călărie”.

Cuplul a decis să nu se promoveze pe paginile de socializare și nu își fac publicitate nicăieri. Au lăsat vizitatorii să le ducă numele mai departe, dacă decid că merită. 

„Noi avem puțin diferit programul nostru de promovare. Noi nu postăm toată ziua ce facem, nu facem live-uri, nu facem absolut nimic pe partea asta de promovare, pentru că suntem adepții modului ca, turistul când vine el să simtă, pe propria lui piele, să fie fascinat. Nu vrem să vadă totul pe internet și când vine să spună că eu asta am văzut, am văzut cum se țesală calul, cum se piaptănă, cum se înhamă. Vrem ca atunci când vine la noi să spună wow. Promovarea este fie de la om la om, fie cu indicatorul turistic pe care îl avem, la festivaluri participăm. - La ce festivaluri participați? - Festivalurile noastre locale, de asta ne-am luat rulotă pentru transportat caii, ca să putem merge la festivaluri, la cele care sunt în Republica Moldova, deocamdată în Republica Moldova. - Și asta va ajutat? - Da, ne-a ajutat.

De foarte mică am plecat în străinătate, la școală, la liceu, am făcut facultatea, am făcut master și bineînțeles că m-am angajat după master. Provin dintr-un alt domeniu de activitate și anume cibernetică, partea de IT și lucrez de la distanță. După ce mi-am făcut o familie, în perioada pandemiei eram restricționați de faptul că nu puteam ieși afară și copiilor nu puteam să le explicăm că trebuie să stăm mai mult în casă. Am revenit la locul de baștină al soțului, unde avea casa și avea partea asta de view pe care o avem spre rezervație. Și eram noi cu familia, pentru noi. Aveam un cal al nostru și aveam un ATV al nostru cu care, împreună cu familia ieșeam în plimbări, ne umpleam timpul liber”.

Perioada pandemiei a fost cea care le-a dat imboldul de a încerca.

„Prietenii au început să ne telefoneze și să ne dea întrebări dacă pot veni și ei să se plimbe, pentru că toți erau deja atacați, erau săturați de stat în casă și au dorit să vină, pentru că știau că noi avem posibilitatea asta de a ieși în natură. De acolo a început ideea noastră de afacere, ca să zic așa, pentru că veneau deja familiile mai mari și toți își doreau mai mulți cai, mai multe atv-uri, pentru că erau numeroși”.

Și cum nu aveau bani pentru a începe afacerea, Lorina a început să scrie proiecte pentru a obține finanțări.

„Mi-a fost greu la început, pentru că nu știam exact de ce ar trebui să mă agăț sau cum ar trebui să încep. Am început cu scrierea proiectelor pe fonduri europene nerambursabile și ușor, ușor am început să obțin granturi pe care le-am implementat și, mai departe, povestea deja a mers de la sine. Dar pasiunea a fost pe primul loc. Ceea ce ne-a motivat a fost pasiunea, de acolo am plecat și așa ne-am menținut. - Dar ce investiții aveți voi până acum, aici? - N-aș putea să spun o sumă, investiția cea mai mare e cea spirituală. Pentru că suntem foarte atașați de ceea ce facem, de munca noastră. Noi întotdeauna suntem deschiși, facem și cercuri gratuite pentru copii, îi antrenăm, facem pentru copiii fără părinți, pentru diferite centre. Cea mai mare investiție a noastră este cea spirituală, munca și timpul nostru”.

De ceva vreme au construit și spații de cazare. Puține, dar care oferă o priveliște superbă.

„A meritat să vă întoarceți acasă și să faceți tot efortul ăsta? - Dacă există pasiune, nu există... Pentru că ne place munca și suntem tineri, ne permitem, tot spunem că timpul încă ne permite. Dar când faci ceea ce-ți place, tot timpul spui că merită. Iată întrebați un pescar, merită să investești zeci de mii de euro și să nu prinzi nici un pește? Și atunci el o să spună că da. Adică nici nu se discută, da”.

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan