Moment decisiv în războiul din Ucraina. Kremlinul a anunțat vineri o reuniune trilaterală cu reprezentanți ucraineni și americani în Emiratele Arabe Unite în aceeași zi, după o întâlnire considerată „utilă” între Vladimir Putin şi emisarul american Steve Witkoff, la Moscova. Totodată, anunță continuarea ostilităților în Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin a discutat cu trimisul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, și Jared Kushner despre posibilitatea de a dona 1 miliard de dolari pentru Consiliul Păcii, promovat de Donald Trump. Liderul de la Kremlin a pus o condiție esențială pentru acest lucru: unele active rusești să fie deblocate de SUA. Între timp, președintele american Donald Trump critică NATO, dar a dat de înțeles că ar putea face apel la ajutorul aliaților pentru o problemă controversată din mandatul său: imigrarea ilegală.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se confruntă cu o ofertă care, conform asigurărilor date de către președintele SUA, ar pune capăt războiului. Aceasta implică însă o opțiune extrem de nepopulară, respectiv cedarea părții din Donbas pe care Moscova nu a cucerit-o. Acceptarea unui astfel de acord expune Ucraina posibilității unui alt atac devastator. Volodimir Zelenski a ezitat înainte de a-și confirma călătoria la Davos, deoarece istoria acestui război îl pune acum în fața unei dileme dramatice: să accepte oferta lui Donald Trump, cu riscul ca promisiunile sale să se dovedească zadarnice și să ducă la catastrofă, sau să continue un război care costă poate peste o sută de mii de morți și condiții inumane pentru milioane de oameni ai săi? Că se întâmplă ceva este deja clar din rețeaua de întâlniri, scrie Ziare.com.

UPDATE Comisia Europeană trimite vineri 447 de generatoare de urgență, în valoare de 3,7 milioane de euro, din rezervele strategice rescEU găzduite de Polonia, pentru a reface alimentarea cu energie a spitalelor, a adăposturilor și a serviciilor critice. Generatoarele vor fi distribuite de Ministerul Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor din Ucraina, în cooperare cu Crucea Roșie ucraineană, către cele mai afectate comunități, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia dezvoltă un sistem de monitorizare a „reacțiilor sociale și psihologice” ale cetățenilor la deciziile guvernamentale, a anunțat Igor Kalyaev, membru al Academiei Ruse de Științe și șeful unui departament al Universității Federale Sudice, din Rostov, citat de The Moscow Times. Platforma va monitoriza și evalua modul în care „comunitățile online” răspund la „evenimente semnificative din punct de vedere social”, a explicat el. Printre altele, sistemul va permite „identificarea tendințelor și anomaliilor în răspunsurile psiho-emoționale ale comunităților online, evaluarea tensiunii psiho-emoționale și identificarea influențatorilor evidenți care influențează starea de spirit a comunităților prin mesajele lor”, relatează canalul financiar RBC.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri dimineața că discuțiile trilaterale care au loc astăzi în Emiratele Arabe Unite se vor concentra pe statutul regiunii estice Donbas din Ucraina. „Problema Donbasului este esențială. Ea va fi discutată, la fel ca și modalitatea în care cele trei părți o privesc”, a declarat liderul de la Kiev într-un mesaj audio transmis presei internaționale. Referindu-se la discuțiile de la Abu Dhabi, la care va trimite o delegație ucraineană, el a spus: „Este un pas, sperăm, spre încheierea războiului, dar se pot întâmpla lucruri diferite”. Președintele ucrainean a mai afirmat că a discutat ieri despre Donbas și cu președintele Trump la Davos, scrie Hotnews.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin le-a spus negociatorilor americani că o „soluționare pe termen lung” pentru încheierea războiului Moscovei în Ucraina nu poate fi atinsă fără rezolvarea prealabilă a problemelor teritoriale, potrivit unui oficial al Kremlinului.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat la criticile formulate de liderul ucrainean în discursul său de joi. Șefa executivului european a respins acuzațiile președintelui  și a subliniat rolul major al Uniunii în sprijinirea Kievului. 

UPDATE Pe 23 ianuarie, la Abu Dhabi, va avea loc prima ședință a grupului de lucru trilateral pentru probleme de securitate, cu participarea reprezentanților din Rusia, SUA și Ucraina. Anunțul a fost făcut de Iuri Ușakov, consilierul dictatorului rus, citat de agențiile de stat ruse Interfax și TASS. Delegația Rusiei va fi compusă din reprezentanți ai conducerii Ministerului Apărării și va fi condusă de Igor Kostiukov, șeful Direcției Principale de Informații. Ușakov a precizat că grupul a primit instrucțiuni clare de la Vladimir Putin. În paralel, va avea loc o întâlnire a unui grup de lucru bilateral pentru chestiuni economice, la care vor participa reprezentantul special al Federației Ruse, Kirill Dmitriev, și reprezentantul SUA, Steve Witkoff. Ușakov a declarat, de asemenea, că Rusia nu ia în considerare o reglementare pe termen lung fără „soluționarea chestiunii teritoriale” și are intenția de a continua acțiunile militare până la obținerea rezultatelor în propriile condiții, scrie Libertatea Cuvîntului.

UPDATE Timp de câțiva ani, prezența publică a lui Dmitri Medvedev a fost influențată mai puțin de îndatoririle sale oficiale și mai mult de postările sale incendiare de pe rețelele de socializare. Acum, potrivit site-ului independent Meduza, fostul președinte reformator al Rusiei – devenit susținător al războiului – ar vrea să revină în centrul scenei, ocupând primul loc pe lista candidaților federali ai Rusiei Unite la alegerile din Duma de Stat din 2026, scrie Gândul.

UPDATE Un incendiu a izbucnit la un depozit de petrol din orașul rus Penza în urma unui atac cu drone ucrainene în noaptea de 23 ianuarie, a raportat guvernatorul regiunii Penza, Oleg Melnichenko, potrivit The Kyiv Independent. „Reziduurile (unei drone doborâte) au căzut pe teritoriul depozitului de petrol, provocând un incendiu. Serviciile de urgență lucrează în prezent la fața locului”, a declarat Melnichenko într-o postare pe Telegram. Nu au fost raportate victime, a spus Melnichenko, adăugând că au fost introduse restricții privind datele mobile în contextul atacului cu drone raportat.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a discutat cu trimisul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner despre posibilitatea donării a 1 miliard de dolari către „Consiliul Păcii” al președintelui Donald Trump, a transmis, vineri, un oficial de la Kremlin, potrivit CNN. „În timpul schimbului de opinii privind Consiliul Păcii, s-a subliniat disponibilitatea noastră de a aloca un miliard de dolari din activele rusești înghețate de administrația americană anterioară pentru bugetul acestei organizații”, a declarat, vineri, Yury Ushakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului. Restul fondurilor din aceste rezerve, care au fost înghețate în urma invaziei Moscovei în Ucraina în 2022, „ar putea fi direcționate către reconstrucția teritoriilor afectate în timpul operațiunilor de luptă”, a spus Ushakov. Acest lucru s-ar întâmpla numai după „încheierea unui tratat de pace între Rusia și Ucraina”, a adăugat el. Declarațiile lui Ushakov au fost oferite jurnaliștilor imediat după încheierea unei întâlniri maraton de la Moscova între Vladimir Putin și delegația americană condusă de Steve Witkoff și Jared Kushner.

UPDATE Șefa diplomației europene, Kaja Kallas a precizat că relațiile transatlantice „au suferit o lovitură puternică în ultima săptămână”, vorbind pe marginea Summitului de Urgență al UE, reunit la Bruxelles. Rezumând starea de spirit, șefa diplomației UE, Kaja Kallas a precizat că UE traversează o perioadă de imprevizibilitate. „Într-o zi, într-un fel; a doua zi, din nou, totul se poate schimba”, a declarat ea, citată de The Guardian. După săptămâni de amenințări tarifare cu privire la Groenlanda, acestea au fost revocate cu un acord vag privind securitatea Arcticii, scrie Mediafax.

UPDATE Vicepreşedintele american, JD Vance, a criticat dur ţările europene, joi, într-un interviu acordat Newsmax, spunând că acestea se îndreaptă spre ceea ce el a numit „sinuciderea civilizaţiei”.

UPDATE Președintele Donald Trump a sugerat utilizarea clauzei de apărare colectivă a NATO pentru a securiza frontiera de sud a Statelor Unite împotriva imigrației ilegale, transmite Bloomberg. Aflat la bordul aeronavei Air Force One, la întoarcerea de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a lansat o ipoteză controversată pe rețeaua sa Truth Social. Acesta a sugerat că aliații NATO ar trebui forțați să participe la paza frontierei americano-mexicane, eliberând astfel resursele Poliției de Frontieră (Border Patrol) pentru alte misiuni.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump a provocat un val de indignare în rândul parlamentarilor şi veteranilor forţelor armate britanice după ce a afirmat că trupele NATO au stat departe de linia frontului în Afganistan, transmite Agerpres. Trump a făcut aceste declaraţii într-un interviu pentru Fox News în cadrul căruia şi-a reiterat opinia că Alianţa Nord-Atlantică nu ar sprijini SUA dacă i s-ar cere să o facă.„Nu am avut niciodată nevoie de ei”, a declarat Trump, referindu-se la aliaţii din NATO. „Vor spune că au trimis nişte trupe în Afganistan. Şi aşa au făcut, au stat puţin în spate, puţin departe de linia frontului”.

UPDATE Belgia s-a trezit, fără voia sa, pe lista statelor participante la așa-numitul „Consiliu al păcii” lansat de președintele american Donald Trump. Bruxelles-ul respinge ferm orice asociere cu inițiativa și explică apariția numelui său printr-o eroare tehnică a părții americane, care ar fi confundat Belgia cu Belarus, scrie Ziare.com.

UPDATE Spania, țară care a îndemnat săptămâna aceasta țările membre ale Uniunii Europene să își creeze o forță militară comună în scop de descurajare, a anunțat nu va lua parte la inițiativa „Consiliul pentru Pace”, lansată de președintele american Donald Trump pentru a aborda conflictele globale, transmite Reuters.„Apreciem invitația, dar o refuzăm”, le-a declarat jurnaliștilor prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez joi seară, după un summit al Uniunii Europene desfășurat la Bruxelles. El a afirmat că decizia este în concordanță cu convingerea Spaniei în multilateralism și cu sistemul Națiunilor Unite.