15 iulie 2024, ora 09:03

Un fost jurnalist onest, premiat pentru activitatea sa, un lider al mișcării de renaștere națională și un om de afaceri, fac la greu propagandă în interesul Rusiei. Sunt foarte activi pe rețelele sociale, atacând parcursul european al RM, iar această activitate le-a adus unora prosperitate personală. 

Din solda lui Plahotniuc, la Dodon și Șor

Gabriel Călin este unul dintre cei mai activi și loiali bloggeri pro-ruși ai momentului. Începând cu toamna lui 2022, Gabriel Călin a promovat protestele organizate de Partidul Șor și pe liderii acestui partid. În aceeași perioadă, el a devenit deosebit de activ pe canalul său de TikTok, pe care adună sute de mii de vizualizări. Pe canalele sale de TikTok, Telegram și Youtube, Călin distribuie falsuri și narative ale propagandei ruse.

Canalul său de Youtube a devenit locul de întâlnire al acoliților lui Ilan Șor și al multor politicieni și activiști pro-ruși. Într-un interviu recent, Călin recunoaște că îi promovează pe Ilan Șor și Igor Dodon. „Pe Șor l-am atacat des. Acum nu îl mai atac, îi distribui postările și le voi distribui – și a lui, Șor și a lui Dodon. Ale tuturor”, a declarat Gabriel Călin.

La unison cu exponenții propagandei ruse, Călin spune că Republica Moldova este un stat aservit SUA și UE, iar Maia Sandu și partidul de guvernare sunt doar niște marionete în mâinile lor. Într-o emisiune din ianuarie 2023, moderată de Alexei Lungu, președintele Partidului Șansă, și la care a participat Diana Șoșoacă, deputata română cunoscută pentru mesajul său pro-rus, Călin afirma: „În Republica Moldova, la etapa actuală, majoritatea funcțiilor sunt deținute de descendenții acestui fond (nr. Soros). Ori este vorba despre președintele țării, premierul, președintele Parlamentului, șeful SIS - toți oamenii aceștia vin de la Soros. Oare această politică, destul de periculoasă pentru Republica Moldova, este impusă de internaționala asta?”.

Într-un video de pe 4 decembrie 2023, care a strâns peste 116.000 de vizualizări, Călin îi speria pe moldoveni că Rusia va introduce vize și embargou produselor moldovenești. Motivul, spune acesta, sunt acțiunile neprietenoase la adresa Rusiei. „Săptămâna trecută, Rusia a aplicat embargou merelor moldovenești. Acesta a fost un răspuns la acțiunile neprietenoase din partea Republicii Moldova, cred că este clar tuturor. Trebuie să menționăm că mai departe va fi și mai rău. Cel mai probabil, într-un viitor apropiat, noi vom rămâne și fără exportul vinurilor în Rusia. Și, cel mai probabil, va fi introdus regimul de vize”, îi speria acesta pe moldoveni. 

Acesta este un narativ distribuit la scară largă de propaganda rusească.

La Moscova la sfat 

Legătura dintre Gabriel Călin și proiectele politice ale lui Ilan Șor este una directă. Bloggerul a participat, la finele lunii aprilie, la evenimentul de lansare la Moscova a așa-zisului Bloc „Victoria”. 

Trei zile mai târziu, la Moscova, a fost lansată și organizația „Evrazia”, care își propune oficial să promoveze interesele Rusiei în spațiul ex-sovietic, dar în realitate este un robinet de finanțarea proiectelor lui Șor din Moldova. 

Până în prezent, această organizație se laudă că a dus zeci de tineri din Republica Moldova la Moscova și le-a oferit granturi. Tot prin intermediul organizației „Evrazia”, bașcanatul Găgăuziei intenționa să ofere adaosuri la salarii și pensii, promise anterior de Evghenia Guțul.

La evenimentul de lansare a organizației „Evrazia”, au participat Evghenia Guțul și Vladimir Voronin (prin Skype), dar și Gabriel Călin, care a ținut și un discurs.

În slujba lui Plahotniuc

Propagandist de faimă proastă astăzi, Gabriel Călin a fost la începuturile carierei sale un jurnalist respectat. A activat la TV7 și Jurnal TV. 

Începând cu 2012, a intrat în solda oligarhului Vlad Plahotniuc. „Da! Am fost parte a aceste mașini (nr. de propagandă). Eu niciodată nu am făcut parte din echipa lui Plahotniuc. Eu am lucrat cu ei, eu pe toți îi cunosc, noi ne întâlneam câteodată, noi ne sfătuiam câteodată, dar eu niciodată nu luam vreo decizie”, a declara Călin într-un interviu recent.

Cei pe care astăzi Călin îi promovează și îi invită în live-urile sale au fost anterior subiecții investigațiilor și criticilor de pe site-urile pe care le administra. Se întâmpla în perioada 2015-2017, pe când Călin era parte a mașinăriei de propagandă a oligarhului Vlad Plahotniuc. El administra pe atunci mai multe portaluri de știri, cum ar fi Moldova24.info, Today.md, livenews.md și după spusele sale, era chiar unul dintre favoriții oligarhului fugar. „Eu nu eram membru al staff-ului. Da! Poate eu eram unul dintre favoriții lui. Eu simțeam asta”, a spus bloggerul.

Călin și site-urile sale au fost folosite de Plahotniuc în campanii de intimidare și de denigrare a oponenților politici ai acestuia. Unul dintre aceste portaluri a publicat sex-tape-ul în care a fost implicat fostul prim-ministru Vlad Filat. Călin spune că linșajul mediatic îi oferea satisfacție. „Eu primeam satisfacție de la faptul că de la ceea ce făceam eu politicienilor le era rău. Nu contează cine. Și până azi. Da! Eu sunt un sadist terminat”, spune Călin cu o sinceritate debordantă.

În 2017 Călin dispare brusc din viața publică. Sursele Cutiei Negre afirmă că fuga lui din Moldova a fost provocată de neînțelegeri legate de modul în care a cheltuit sume considerabile de bani primite de la Plahotniuc și Șor. S-a refugiat în SUA, unde a lucrat șofer de TIR. În noiembrie 2018, acesta este protagonistul unui accident teribil în Statele Unite. Reușește să scape nevătămat. Revine în țară, iar după fuga lui Plahotniuc reapare în spațiul public, de data această prestând în interesul lui Ilan Șor. 

Vilă și apartament de lux

Deși nu are un loc de muncă oficial sau o afacere profitabilă, în ultimii ani Gabriel Călin a făcut mai multe achiziții importante. Și-a cumpărat un apartament de 93 de metri patrați în unul dintre cele mai luxoase blocuri din Chișinău. Prețul minim pentru un apartament cu două odăi în acest complex locativ este de 200.000 de euro. 

Gabriel Călin și-a construit de curând și o casă de vacanță pe un teren de 5 ari într-o locație pitorească de pe malul lacului Sălaș, din apropiere de localitatea Gura Bîcului. Din imaginile filmate cu drona, surprindem o casă din lemn, terasa la care acesta filmează o bună parte dintre interviurile sale și o altă construcție care pare a fi o saună. Bloggerul lui Șor a cumpărat terenul în 2020, dar casa și celelalte construcții încă nu au fost înregistrate la Cadastru. 

Gabriel Călin a fost surprins de mai multe ori prin oraș la volanul unui Volvo XC60. Prețul acestei mașini, la mâna a doua, pornește de la 30.000 de euro. 

Am încercat mai multe zile la rând să îl contactăm pe Gabriel Călin pentru a-l întreba din ce bani a procurat toate aceste bunuri. Asta în condițiile în care nu are un loc de muncă de bază, iar companiile în care este acționar nu declară activitate economică de mai mulți ani. Călin ne-a tot amânat de la o zi la alta.

După ce a aflat însă că am fost să îi filmăm vila, a răbufnit pe canalul său de TikTok. „Acum reiese că, despre oricine nu e de acord cu poziția partidului pe care voi îl pupați zi de zi într-un loc, trebuie să faceți investigații? Vă place să faceți parte din scenarii de genul acesta? Băi, câcăcioșilor și fricoșilor! Voi ați ajuns să vă temeți de oameni de rând ca mine?”, s-a dezlănțuit acesta pe pagina sa de TikTok.  

Serghei Banari – Echidistant, dar cu Rusia

Un invitat frecvent în live-urile lui Gabriel Călin este Serghei Banari. Puțin cunoscut opiniei publice, Serghei Banari este un adevărat star de TikTok și apostol al propagandei rusești. Oficial, se prezintă ca politolog, economist și om de afaceri și neagă că ar avea ceva în comun cu propaganda rusă. „Eu sunt expert, nu i-au apărarea niciunei părți. De ce pe mine mă urăsc în egală măsură rușii și ucrainenii? Pentru că nimănui nu-i place o părere echidistantă. Cum îmi e greață de propaganda pro-rusă, tot așa îmi e greață de propaganda Occidentală. Voi nu puteți să mă acuzați pe mine de lipsă de obiectivitate. Pur și simplu nu puteți”, a declarat Banari pentru Cutia Neagră Plus.

Analiza noastră arată, însă, că mesajele transmise de acesta pe TikTok seamănă izbitor de mult cu retorica folosită la Moscova. 

Pe moldoveni îi numește frecvent „papuasî”. „Eu consider că noi suntem o națiune proastă și degradată. Iar eu, din păcate, sunt parte a acesteia. Nouă ne plac lozincile, când auzim cifre, ne doare capul”, a spus acesta într-un live pe TikTok.

Întrebat de ce îi numește așa, Banari ne-a spus că „“Papuasî” - vin de la oameni care locuiesc în colonii. Noi suntem o colonie. Noi ne numim o țară independentă și suverană, dar noi nu suntem nici independenți, nici suverani și nici nu suntem un stat. Noi suntem o țară cu mici elemente ale unei formațiuni politico-statale. Asta trebuie să înțelegem. De asta noi suntem papuași. Deoarece cuvântul oricărui om din afară, aici este privit ca dorința lui Dumnezeu”.    

În 2021, a vrut chiar să demonstreze în practică cât de „papuași” sunt moldovenii. Îmbrăcat în Moș Crăciun, Serghei Banari a aruncat în mulțimea adunată în fața unuia dintre magazinele sale de bijuterii aproximativ 1 kilogram de accesorii de aur și argint. Oamenii adunați acolo s-au călcat în picioare în lupta pentru a prinde o bijuterie gratuită. 

Narative la indigo cu cele ale propagandei rusești

În opinia sa, politicienii moldoveni sunt niște marionete, care nu sunt în stare să conducă Republica Moldova. Acesta folosește o retorică frecvent întâlnită în propaganda rusă și anume că toate deciziile se iau oriunde în altă parte, decât la Chișinău. „Acești papuași se adună – care sunt pentru Dodon, care sunt pentru Sandu. Băieți! Voi chiar nu înțelegeți că ei au înțelegeri asupra tuturor acțiunilor? Voi chiar nu înțelegeți că în spatele lor stau ambasadorii SUA și Marii Britanii, la comanda cărora ei (nr. Sandu și Dodon) fac flotări și așezări?”, spune Banari într-un video.

În unul din live-urile de pe canalul de TikTok al lui Gabriel Călin, la care a participat și politicianul Renato Usatîi, Serghei Banari propunea limitarea drepturilor moldovenilor din diasporă. „Eu nu înțeleg de ce o persoană care a fugit (nr. a emigrat) de greutăți și își rezolvă exclusiv problemele personale, mă pune pe mine într-o situație în care nu am de ales - să plătesc impozite care vor fi împărțite între sute de mii de oameni care îmi sunt străini”, s-a arătat total indignat acesta.  

Un mesaj asemănător a avut în 2020 și Igor Dodon.

În cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune GRT TV, moderată de Nina Dimoglo, Banari declara că Occidentul jefuiește Republica Moldova cu miliarde de dolari anual. „Eu și colegii mei am făcut niște calcule și am ajuns la concluzia că pagubele anuale pe care așa-zisul “Occident civilizat” le produce Republicii Moldova, sunt între 15 și 25 de miliarde de dolari anual”, a declarat Banari în cadrul emisiunii.    

Despre războiul din Ucraina, Banari promovează aceleași narative ale propagandei rusești, din care reiese că vinovat este, de fapt, Occidentul. „Acum cică Ucraina apără întreaga omenire. Voi sunteți debili? Ei (nr. ucrainenii) nici măcar pe ei nu se pot apăra. La moment, Ucraina este folosită ca instrument în mâinile anglo-saxonilor pentru pregătirea împărțirii lumii și încearcă să-i folosească pentru a produce pagube rușilor, pentru a le slăbi pozițiile de negociere. Acest război a fost provocat de către Occident. Există dovezi clare. Eu nu îi apăr pe ruși. 24 februarie este o lecție la acele greșeli pe care rușii le-au făcut în 2014, când au permis o lovitură de stat la granițele lor. Este greșeala lor (nr. a rușilor), dar ei o repară”, crede Banari.  

Tot el mai adaugă că ucrainenii poartă singuri răspunderea pentru ceea ce se întâmplă acum în țara vecină. „Mie de Ucraina nu îmi este milă, ea singură s-a adus în această situație. Dar mie îmi este milă de fiecare ucrainean, de fiecare copil ucrainean, de fiecare femeie ucraineancă și de fiecare băiat ucrainean mort. Pentru că are loc distrugerea viitorului Ucrainei. Dar de Ucraina nu îmi este milă? Deoarece timp de 31 de ani Ucraina a folosit regiunea separatistă din Tiraspol în calitate de centru de contrabandă. Și lor le era tot una de integritatea teritorială a țării mele”, a declarat Banari pentru Cutia Neagră Plus.   

„Am pierdut o țară imensă”

Banari consideră că destrămarea Uniunii Sovietice este o tragedie, iar Stalin, Putin și Lukașenko sunt modele de politicieni, care au avut curajul să se opună Occidentului colectiv și degradant. „Noi am pierdut o țară imensă, o putere mondială - Uniunea Sovietică. Au pierdut-o de fapt încă bunicii și părinții noștri, începând cu martie 1953 (nr. moartea lui Stalin) și s-a terminat, după cum ne aducem aminte, pe 8 decembrie 1991 (nr. destrămarea Uniunii Sovietice). După 1991, pentru cei care au probleme cu memoria, eu vă aduc aminte că au fost jefuite toate (nr. fostele republici unionale) la fel. Și toate aceste foste republici sovietice semănau între ele pentru că erau coloniile Occidentului”, crede Banari.   

Totuși, Banari neagă că ar fi un nostalgic după comunism și URSS. „Eu niciodată nu am fost nostalgic după Uniunea Sovietică. Ați făcut o analiză foarte proastă. Eu mereu am spus că a fost o țară imensă care și-a încetat existența pe 5 martie 1953. Să nu regreți destrămarea unei țări imense, care unea câteva sute de popoare, poate doar un idiot. Dar să-și dorească refacerea URSS, poate doar un om bolnav. Asta nu este nostalgie, asta este un fapt”, s-a apărat acesta.

S-a lăsat de politică pentru a face bijuterii

TikTokerul Serghei Banari își câștigă însă existența dintr-o afacere de lux. El deține o fabrică de bijuterii la Bălți și mai multe magazine de bijuterii în Chișinău și Bălți. Într-un reportaj NordNews, Banari se laudă că la fabrica sa se folosește cea mai înaltă tehnologie și se produc bijuterii pentru branduri internaționale. „Am dezvoltat propria noastră tehnologie de rafinare. Adică, curățarea aurului vechi de toate impuritățile străine. Noi realizăm toate bijuteriile din fabrica „Milenium”, doar din aur pur – 999,9, pentru a obține proba necesară a liderului mondial Legor, o companie italiană”, declara Banari pentru Nordnews.

Banari are o experiență politică mai veche. Între 2007 și 2011 a fost consilier municipal la Bălți din partea PSD. A fost organizator al mai multor manifestații anti-PCRM, partidul de guvernare de atunci. Spre exemplu, în noiembrie 2008 Banari a organizat un protest prin care susținea postului de televiziune PRO TV Chişinău.

În septembrie 2008 pleacă din Partidul Social-Democrat, iar la începutul lui 2009 îl găsim deja unul dintre liderii organizației ”Prietenii Rusiei în Moldova”, condusă de fostul prim-ministru Vasile Tarlev. În 2011, îl găsim deja pe Banari în calitate de specialist în testările de tip poligraf. Viitoare sa soție a înființat atunci chiar și o companie care propunea testarea cu poligraful a politicienilor și funcționarilor de stat. 

Sergiu Banari este soțul jurnalistei Olesea Bolboceanu, care din 2019 este proprietara site-ului de știri Unimedia.info.

Propagandistul și conspiraționistul Roșca

Iurie Roșca este de departe cel mai important promotor al teoriilor conspirației și al mesajelor pro-Kremlin, prin care justifică războiul din Ucraina și îl prezintă pe Putin ca pe un salvator. „Iluzia este că Putin este mare dictator. Aceasta este imaginea creată de Occident. Nu! El este negustor. Nici negociator, dar negustor. Rușii spun “targaș””, spunea Roșca într-un interviu pentru Gabriel Călin.

În ultimii ani, Iurie Roșca se poziționează drept adept al „ideologiei eurasianiste”, promovată de filosoful și politologul rus Alexandr Dughin. Roșca vorbește despre Occident ca despre un rău absolut și spune că viitorul Republicii Moldova este doar alături de Rusia. 

„Pentru a stabiliza situația, pentru a avea o viață stabilă în Republica Moldova, a avea o creștere economică, direcția principală trebuie să fie bazată pe dialogul cu Rusia. Nu este un dialog ușor, este un dialog dificil, ei sunt un partener dificil, ei sunt frații noștri mai mari, dar noi avem nevoie de asta, nu ei! Pentru ei ce este Republica Moldova?”, declara acesta în cadrul unei emisiuni de la un post de televiziune afiliat lui Ilan Șor.

La începutul invaziei ruse din Ucraina, Iurie Roșca ne îndemna să ne rugăm pentru victoria lui Putin. „Noi trebuie să ne rugăm nu pentru încetarea acestui război, ci pentru continuarea lui și pentru victoria Rusiei lui Putin împotriva globalismului satanist”, a spus Roșca într-un live pe pagina sa de Facebook.

România și Republica Moldova „sclavii Occidentului colectiv”

Tot el este cel care a declarat că Occidentul colectiv ar vrea atragerea Republicii Moldova în război de partea Ucrainei.

Recent, la emisiunea PULS de la Canal 5, care face parte din holdingul fugarului Ilan Șor și căruia i-a fost suspendată licența, Roșca a declarat că vizita secretarului de stat american Anthony Blinken a avut drept scop principal o nouă încercare de a convinge liderii Moldovei să accepte să intre în război. 

„Pentru că pe frontul ucrainean vedem că regimul de la Kiev suferă înfrângeri destul de sensibile. Deși finalul victorios este departe și cel mai probabil, britanicii, americanii și marionetele lor trebuie să extindă teatrul operațiunilor militare. Ei (nr. americanii și britanicii) au adus la putere această “echipă a lui Soros” nu pentru a apăra interesele poporului nostru, dar pentru a servi intereselor celor care i-au creat și i-au adus la putere”, declara Iurie Roșca.  

În martie 2022 Serviciul de Informații și Securitate a blocat mai multe site-uri care aparțineau lui Iurie Roșca, pentru incitare la ură și război. A continuat să propage narativele ruse pe canalul său de Telegram și pe cele două pagini de Facebook, care au câte 28 mii de urmăritori.

Despre România, Roșca spune că a ajuns un stat sclav al Occidentului, condus de marionete. „Rețelele atlantiste, care au cucerit în totalitate România. România este condusă de mafie cu încărcătură securistă și masonică. Acolo găsești ce vrei - Israelul, Marea Britanie, Statele Unite - numai nu România”, spunea Roșca în același interviu cu Gabriel Călin.

În 2020, Roșca a primit interdicție pe 5 ani de a mai intra în România. Motivul - promova falsurile și ideologia Kremlinului.

La începuturile carierei unionist și euro-atlantist

La începutul carierei sale politice Iurie Roșca era unul dintre liderii unioniști și un promotor al vectorului euro-atlantic de dezvoltare a Republicii Moldova. Nicolae Negru, fost coleg a lui Roșca în Frontul Popular își aduce aminte bine mesajele pe care le promova acesta. 

„La alegerile din 2005, Roșca pleda pentru integrarea europeană și mai mult dectât atât, el pleda pentru integrarea în NATO. Spunea el atunci că nici un stat care s-a integrat în UE nu a făcut asta fără să intre și în NATO. Atunci el a salutat și revoluția portocalie din Ucraina, venirea lui Iușcenko la putere. A spus că asta ne dă o șansă mai mare de rezolvare a conflictului transnistrean”, ne-a spus Negru.

În 2005, 11 deputați ai Partidului Popular Creștin-Democrat, în frunte cu Iurie Roșca, au oferit voturi pentru alegerea lui Vladimir Voronin pentru al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova. Partida pro-europeană a conceput acel vot a lui Roșca ca o trădare. Pentru că a asigurat voturile necesare, liderul PPCD a fost remunerat cu funcția de vicepreședinte al Parlamentului.

Din 2009, fostul lider al mișcării unioniste din Moldova a schimbat retorica și a devenit unul dintre promotorii ideilor pro-ruse nu doar la Chișinău, dar și în România. Comportamentul lui Roșca a ridicat unele semne de întrebare încă de la început. 

„De la bun început au fost mai multe semne de întrebare cu privire la comportamentul sau politica pe care o promova Iurie Roșca. Eu cred că de la bun început el a fost infiltrat în mișcarea democratică. Se vorbea despre asta. Unii reprezentanți ai KGB-ului chiar sugerau că Iurie Roșca este al lor”, a declarat Nicolae Negru.

20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic. 

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva  nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”. 

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.   

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.   

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră. 

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”. 

Lipsa semnăturilor electronice 

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte. 

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări. 

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți. 

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția  a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme. 

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția  a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau. 

„Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari. 

„Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi. 

Astfel, softul  „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign 

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând. 

„Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

„EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică. 

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”. 

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună  în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice. 

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.