18 iulie 2024, ora 16:21

Ar fi violat o minoră, iar după ce acesta i-a născut un copil, a impus-o să presteze sericii sexuale în Ucraina, în schimbul unei presupuse datorii. Ulterior, ar fi bătut și mama fetei care încerca să-și salveze fiica. Între timp, ar fi violat încă o minoră, iar mai multe tinere din localitate au recunoscut că ar fi născut copii la vârste fragede după ce ar fi fost abuzate de el. Un bărbat din sudul țării a fost condamnat la 15 ani de închisoare după ce ar fi comis un șir de infracțiuni începând cu anul 2008. Procurorii vor contesta decizia instanței.

Potrivit procurorilor, în anul 2008, inculpatul ar violat o minoră în vârstă de 15 ani, profitând de vulnerabilitatea socială a familiei acesteia, care munceau ca zilieri în gospodăria sa. Mai mult, a continuat să o abuzeze sexual pe parcursul mai multor ani, iar 2013, victima a născut o fetiță, paternitatea inculpatului fiind confirmată prin expertiza genetică.

În perioada octombrie 2015 – decembrie 2016, bărbatul a forțat-o pe tânără să presteze servicii sexuale în Ucraina, în regiunea cunoscută sub denumirea generică „doi stâlpi”, pentru o pretinsă datorie bănească. În anul 2015, el a bătut-o crunt pe mama victimei, pentru că încerca disperat să își scoată fiica de sub influența sa și să o readucă în familie.

Ulterior, în 2019, inculpatul a sedus o altă minoră în vârstă de 14 ani, iar ulterior, pentru a evita răspunderea penală, a recunoscut paternitatea nou-născutului acesteia, deși nu era tatăl biologic al acelui copil.

După o amplă anchetă, cauza penală a fost deferită justiției în luna iunie 2022. Recent, instanța de judecată a dispus condamnarea inculpatului de 54 de ani, găsindu-l vinovat de toate capetele de acuzare imputate: viol, trafic de ființe umane, vătămare corporală gravă și raport sexual cu o persoană care nu avea împlinită vârsta de 16 ani. 

Bărbatul a fost condamnat la 15 ani de închisoare, iar instanța a admis parțial acțiunea civilă, stabilind despăgubiri în valoare de 125.000 lei și cheltuieli judiciare de 35.000 lei. Procuratura va contesta însă sentința din motiv că o consideră prea blândă.

În cadrul examinării cazului au mai fost identificate femei care au declarat că au născut copii urmarea a întreținerii unor rapoarte sexuale cu inculpatul când aveau vârste fragede (dar deja aveau 18 ani împliniți), însă acestea au refuzat consiliere psihologică și au refuzat depunerea plângerilor penale, precum și nu au solicitat instanțelor civile recunoașterea paternității numitului.

15 ianuarie 2025, ora 08:15

Pe 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, scriitor, prozator și jurnalist Mihai Eminescu. Tot astăzi, este marcată și Ziua Culturii. 

De-a lungul anilor, mai mulți artiști de la noi i-au adus un omagiu Luceafărului poeziei românești, interpretând melodii pe versurile acestuia.

La 155 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale „De-aș avea…”, compozitorul Anatol Chiriac a înregistrat muzica pentru versurile poetului, cărora le-a dat viață și interpretul de muzică ușoară, Ștefan Petrache, fost membru al formației de legendă Noroc.

 În anii 70, Ștefan Petrache a cântat „Ce te legeni, codrule”, pe muzica lui Mihai Dolgan.

Regretatul Iurie Sadovnic a cântat „Seara pe deal”, poezie a lui Eminescu.

În 2015, Alex Calancea Band și Cătălin Josan l-au elogiat pe Eminescu, interpretând „De-aș avea”, pe muzica lui Anatol Chiriac.

În anul 2021, versurile poemului „O, rămâi” l-au inspirat pe artistul Cristofor Aldea-Teodorovici, care a interpretat, în premieră, piesa pe melodia compusă de regretatul său tată, Ion Aldea-Teodorovici.

În același an, chiar de ziua poetului Mihai Eminescu, trupa Akord a lansat videoclipul unei piese cu versurile din „Ochiul tău iubit”, pe muzica lui Eugen Doga.

Iar poetul Grigore Vieru i-a adus cel mai frumos elogiu lui Eminescu, dedicându-i o poezie, a cărei versuri le-au cântat cele două inimi gemene, Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, România. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani, pe data de 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa. A fost înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. 

Poetul George Călinescu a scris despre moartea lui Mihai Eminescu: 

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scrie Libertatea.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Printre operele sale celebre se numără „Luceafărul”, poezie desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale, cel mai lung poem de dragoste din lume.