21 iulie 2024, ora 19:45

Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun judecător nu a ajuns la închisoare. Reporterul Cutiei Negre PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spunem astăzi care este soarta lor.  

(17 iunie 2014)

IURIE LEANCĂ, ex-premier al R. Moldova: „Din punctul meu de vedere, carul s-a pornit, dar încă cu rotații foarte și foarte mici. Este adevărat că o treime dintre judecători în ultimii 3-4 ani au plecat din sistem, care au probleme de integritate. A fost primul judecător băgat la închisoare și vreau să vă zic, stimați concetățeni, că nu sunt mândru că așa ceva se întâmplă în R. Moldova. Nu sunt mândru că încă 9 judecători sunt cu dosare deja în instanță. Dar dacă nu vom sancționa pe cei care își permit să facă astfel de lucruri, mă tem că niciodată nu vom face regulă în R. Moldova.

De la această declarație a fostului prim-ministru s-au scurs zece ani. De atunci, numărul judecătorilor cercetați penal a trecut de 70, dar niciunul nu a ajuns după gratii. Doar doi magistrați au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție și ambii au reușit să fugă din țară. Cel mai recent caz este cel al judecătorului din Drochia, Valeriu Ghedreuțan.

„Ghedreuțan Valeriu se consideră condamnat în baza Art. 324, alin. 3, Cod Penal și se stabilește pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani, cu amendă în mărime de 10 mii unități convenționale ce constituie 200 mii lei. Pedeapsa penală sub formă de închisoare urmează a fi executată în penitenciar de tip închis.

Această hotărâre a fost citită de judecătorii Curții de Apel Bălți  pe data de 2 iulie doar în fața  echipei de filmare a Cutiei Negre PLUS. Condamnatul, un fost magistrat al Judecătoriei Drochia, care trebuia să fie deja după gratii, a fugit din țară. Avocatul său nu s-a prezentat la ședință.

„Greșeala” instanței care i-a permis unui judecător să fugă din țară

Valeriu Ghedreuțan, condamnat pentru corupere pasivă, a scăpat de închisoare datorită unei erori admise de judecătorii de la Apel în dispozitivul hotărârii pe care au pronunțat-o la 30 aprilie.

Magistrații au scris în hotărâre că „termenul de executare a pedepsei cu închisoarea urmează a fi calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac”. Astfel, Valeriu Ghedreuțan a mers liniștit acasă și urma să aștepte până când Curtea Supremă de Justiție avea să pună punct în dosarul său.

După ce instanța a fost atenționată că deciziile Curții de Apel trebuie executate din momentul adoptării, completul de judecată a emis, pe 27 mai, o nouă încheiere și a dispus reținerea imediată a magistratului și transferul lui în penitenciar. Dar ia-l de unde nu-i! Chiar în aceeași noapte, Ghedreuțan a fugit din R. Moldova.

„Inspectoratul de Poliție din Drochia a recepționat actele de la Curtea de Apel Bălți pe poșta electronică guvernamentală în dimineața zilei de 28 mai. În urma verificărilor, s-a stabilit că Valeriu Ghedreuțan a părăsit hotarele R. Moldova tot 28 mai. La ora 12:01 acesta  a traversat punctul de frontieră Criva-Mămăliga, în calitate de pasager al unui automobil. Conform informației operative, Ghedreuțan a rămas pe teritoriul Ucrainei, la autogara din orașul Cernăuți. Din acest motiv, nu a fost posibilă executarea deciziei Curții de Apel Bălți. La 31 mai, în baza încheierii Judecătoriei Drochia, a fost pornit dosarul special de căutare. În prezent, se întreprind măsuri în vederea stabilirii locului aflării și reținerii condamnatului”, a precizat Inspectoratul de Poliție din Drochia la solicitarea Cutiei Negre. 

Judecătorii Curții de Apel Bălți au refuzat să explice de ce nu au dispus pe 30 aprilie arestul imediat al lui Ghedreuțan.

GHEORGHE SCUTELNIC, judecător Curtea de Apel Bălți: „Eroarea admisă este corectată prin încheiere și este indicată în decizia motivată care o să fie expediată părților. Nu facem comentarii asupra deciziei adoptate. Nu este o eroare. Este o practică judiciară care a fost anterior stabilită. Noi o să explicăm la timpul cuvenit și în situațiile cuvenite. Dacă oamenii își fac mendrele, asta e altă întrebare. Mă iertați”!

Plângere la Inspecția Judiciară

Pe 2 iulie,  Consiliul Superior al Magistraturii l-a demis pe  Valeriu Ghedreuțan din funcția de magistrat al Judecătoriei Drochia. Timp de 8 ani, acesta fusese suspendat din funcție.

Totodată, acțiunile judecătorilor Curții de Apel Bălți, care l-au lăsat în libertate pe Ghedreuțan  urmează a fi verificate de Inspecția Judiciară.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „La 16 mai, în adresa Inspecției Judiciare a fost depusă o plângere de către șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. La moment Inspecția analizează toate circumstanțele indicate în sesizare. Șefa Procuraturii Anticorupție a indicat despre o rea-credință, intenție a acelor judecători. Inspecția Judiciară urmează să stabilească dacă a avut loc acea corectare, dacă este în limitele legii și, eventual, dacă nu este în limitele legii, inspecția urmează să verifice dacă judecătorii au făcut-o cu intenție sau din neglijență gravă”.

Valeriu Ghedreuțan s-a ales cu dosar penal pentru corupere pasivă în anul 2016. El i-a promis unei femei că va adopta o hotărâre în favoarea ei într-un litigiu în care aceasta își cerea dreptul de proprietate asupra unei case din orașul Drochia. După ce i-a dat câștig de cauză în dosar, femeia a transferat din Italia 6 200 de euro chiar pe numele judecătorului. Iar Valeriu Ghedreuțan a ridicat personal banii de la bancă. După ce judecătorul a cerut încă 1000 de euro ca să ridice sechestrul de pe casă, femeia a decis să-l denunțe la CNA.

Magistrata căutată de Interpol timp de 10 ani

Primul caz în care un magistrat a reușit să scape de pușcărie prin fugă s-a întâmplat însă acum zece ani. În iunie 2014, judecătoarea Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni a fost condamnată la 8 ani de închisoare după ce a cerut mită 2000 de euro, de la rudele a doi tineri pe care îi judeca. O parte din banii marcați de CNA au fost găsiți în casa judecătoarei în timpul perchezițiilor. 

Elena Roibu, condamnată pentru corupție, a fugit chiar din sala de judecată și a părăsit teritoriul R. Moldova, fugind prin regiunea transnistreană. De zece ani, aceasta este căutată, dar fără rezultat.

„Elena Roibu a fost anunțată în căutare de către Biroul Interpol la 27 iunie 2014. În prezent, căutarea internațională se menține. Nu a fost recepționată nicio informație referitoare la localizarea persoanei sau reținerea acesteia pe teritoriul R. Moldova sau în afara țării, ne-a comunicat Inspectoratul General al Poliției.

Primul judecător prins în flagrant cu mită, achitat și revenit la muncă

Primul caz de corupție care vizează un judecător, datează din anul 2013. Magistratul Gheorghe Popa a fost prins cu mită de 200 de dolari. Flagrantul a avut loc chiar în biroul magistratului. Banii marcați de CNA au fost găsiți  între paginile Codului de Procedură Civilă de pe masa judecătorului. La 4 ani de la acele percheziții, judecătorul a fost achitat și a revenit în sistem, iar statul a fost obligat să-i plătească peste 700 de mii de lei, în calitate de prejudicii materiale.

Potrivit procurorilor, în schimbul banilor, magistratul Gheorghe Popa de la Judecătoria Telenești, urma să scoată de pe rol cererea unui reclamant. 

În aprilie 2014, Judecătoria Buiucani l-a găsit vinovat pe Gheorghe Popa și l-a condamnat pentru corupție pasivă la 7 ani de închisoare.  Magistratul s-a declarat nevinovat și a acuzat CNA că i-a organizat o provocare.

Peste doi ani, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința primei instanțe și a stabilit că fapta imputată constituie doar o contravenție. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, iar în iulie 2017, Gheorghe Popa a fost total achitat.

Peste câteva zile de la decizia instanței, Popa a fost restabilit de CSM în funcția de judecător. În anul 2019, după ce a fost obligat prin judecată, statul i-a plătit lui Popa și prejudicii de aproape 750 de mii de lei, pentru că a fost cercetat penal pe nedrept și suspendat din funcție.

Dosar fără finalitate timp de 10 ani

Un alt dosar de rezonanță, inițiat de procurori cu mai bine de zece ani în urmă, nu are până astăzi o finalitate. Magistratul Dorin Coval de la Judecătoria Căușeni, cercetat în trei cauze penale, își așteaptă sentința la Curtea de Apel Chișinău.  

Prima dată, CSM și-a dat acordul ca judecătorul Dorin Coval să fie anchetat pentru corupție în septembrie 2013. Magistratul a fost învinuit de procurori că a primit drept mită 500 de lei și tichete pentru 400 de litri de motorină și benzină. În 2014, Coval s-a ales cu alte două dosare penale pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii. Cele 3 cauze au fost conexate.

Judecătoria Chișinău l-a achitat pe Coval în decembrie 2017 pe capătul de acuzare ce vizează actul de corupție, iar pe celelalte două - a expirat termenul de prescripție. În 2020, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Timp de 4 ani, instanța nu a emis o sentință. În aprilie curent, magistrata Elena Cojocari, care avea dosarul în procedură, a demisionat. Cauza a fost distribuită unui alt judecător care va relua procesul de la zero.Prima ședință de judecată a fost programată tocmai pentru data de 5 noiembrie 2024.

La fel ca și judecătorul de la Telenești, Dorin Coval nu-și recunoaște vina și a declarat în instanță că actul de corupție de care este învinuit a fost o provocare organizată de CNA.

Condamnat la 7 ani de  închisoare de prima instanță

În aprilie 2015, un alt judecător a fost prins  cu mită. Veaceslav Panfilii de la Judecătoria  Anenii Noi a fost reţinut de ofiţerii CNA după ce a primit ultima tranșă de 400 de euro din cei 1000 pe care i-ar fi estorcat de la fiul unei persoane vizate într-o cauză civilă aflată la el în procedură. Procurorii au documentat acțiunile judecătorului timp de 3 luni și apoi l-au reținut îBanii marcați au fost predați benevol de judecător, care i-a scos din buzunarul sacoului.

Dosarul lui Panfilii a fost examinat timp de 8 ani în instanța de fond. În octombrie anul trecut, magistratul a fost condamnat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 7 ani de închisoare.  Panfilii nu și-a recunoscut vina. A declarat în instanță că avea o relație de prietenie cu persoana care l-a denunțat la CNA, iar banii pe care i-a luat reprezentau un împrumut. Operațiunea CNA  a calificat-o ca fiind tot o provocare.

Decizia Judecătoriei Chișinău a fost atacată cu recurs de Veaceslav Panfilii și de un an și jumătate dosarul stă blocat la Curtea de Apel Chișinău. După demisia din luna mai a judecătoarei Liubovi Brînză, care a avut dosarul în procedură, cauza urmează să fie distribuită altui magistrat.

Revenirea judecătorului Arnăut și cererea pentru „titlul onorific de veteran al sistemului judiciar”.

 În iulie 2017, judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut a fost suspendat din funcție după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul ca acesta să fie cercetat penal pentru 4 episoade de trafic de influență. Arnăut a fost învinuit în baza mărturiilor făcute de avocatul-vedetă Valerian Mânzat. Acesta a scris un denunț în care a povestit că, în perioada în care a fost avocatul întreprinderii Moldovagaz, judecătorul Arnăut rezolva problemele companiei în instanță și primea câte 50 de mii de lei pentru fiecare serviciu.

Mânzat a mai declarat că, în anul 2016, după ce a fost condamnat la închisoare pentru escrocherie, ar fi apelat tot la Arnăut să-l ajute să obțină o sentință mai blândă la Apel . I-ar fi transmis 20 de mii de euro, pentru a influența completul de judecători, dar a fost mințit. Curtea de Apel Chișinău i-a menținut pedeapsa cu închisoarea lui Mânzat, iar acesta l-a denunțat mai apoi pe Arnaut la CNA.

În noiembrie 2022, Judecătoria Bălți l-a achitat pe Sergiu Arnăut pe toate capetele de acuzare, motivând că probele audio și video prezentate de procurori și declarațiile martorilor nu confirmă acuzațiile aduse de Valerian Mânzat. În ianuarie 2023 și Curtea de Apel Bălți s-a pronunțat în favoarea lui Arnăut.  Ulterior, acesta a revenit în funcția de judecător.

La 7 mai curent, Sergiu Arnăut a cerut în plenul CSM să-i fie acordat „Titlul onorific veteran al sistemului judiciar”. Discuțiile au fost aprinse, iar într-un final, CSM a amânat subiectul. Ulterior, Arnăut a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău.

Până astăzi nu există o sentință definitivă în dosarul lui Sergiu Arnăut în care este învinuit de trafic de influență. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Examinarea trebuia să înceapă în luna mai, dar ședințele au fost anulate din cauza demisiei judecătorilor de la CSJ.

Cum a scăpat Ciugureanu de dosarul penal

Mai mulți magistrați  dintre cei care s-au ales cu dosare penale în ultimii ani,  au dat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că ar fi încălcat procedura atunci când a eliberat acordurile pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. Astfel, există riscul ca mai multe dosare să fie clasate, dacă CSM va pierde litigiile. O astfel de situație s-a produs deja în cazul fostului judecător Mihail Ciugureanu. Anul trecut, mai mulți magistrați au obținut victorii împotriva CSM la Curtea de Apel și sunt în așteptarea deciziilor salvatoare la Curtea Supremă de Justiție. 

În iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru ca judecătorul Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu, să fie cercetat penal pentru abuz în serviciu și pronunțarea cu bună-știință a unor încheieri contrare legii.  

Ciugureanu a fost învinuit că a emis patru încheieri în urma cărora 780 de hectare de teren din proprietatea statului au ajuns la Întreprinderea de Stat „Codrul”, aflată în proces de insolvabilitate, cu riscul de a fi înstrăinate. Judecătorul, care a ieșit deja la pensie, a respins atunci acuzațiile.

Dosarul lui Mihail Ciugureanu nu a mai avut finalitate în instanța de judecată. Cauza a fost scoasă de pe rol patru ani mai târziu, după ce fostul judecător a câștigat procesul civil intentat împotriva CSM-ului, fiind anulat acordul de pornire a urmării penale pe numele său.

Soluții similare au primit anul trecut la Curtea de Apel Chișinău și trei judecători cercetați penal pentru îmbogățire ilicită: Ion Druță, Tatiana Avasiloaie și Alexandru Gheorghieș. CSM a contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție și dosarele se află pe rol.

Președintele interimar al CSM recunoaște că instituția a pierdut mai multe litigii similare pentru că nu a respectat diferite norme legale.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „Deseori instanțele de judecată anulând aceste acorduri care au fost date de CSM au făcut referire la prevederile legale care spun că judecătorii vizați trebuiau invitați la ședințele CSM. Chestiunea asta nu s-a făcut și în unele cazuri instanțele de judecată au menționat că a fost încălcată procedura și o altă soluție decât a anula acea hotărâre a CSM nu ar fi fost. Înțelegem că este o hotărâre nepopulară pentru că lumea a așteptat rezultate pe marginea acelor cauze, dar în condițiile în care a fost încălcată legea și procedura, instanțele de judecată nu aveau alternativă”.  

Investigațiile financiare paralele tărăgănează ancheta

Se judecă cu CSM și fostul magistrat al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală. Unul dintre motivele de contestare în judecată a deciziei CSM a fost faptul că a lipsit de la ședința Consiliului la care a fost dat acordul să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani. 

Sternioală este acuzat că deține bunuri de aproape 14 milioane de lei, printre care și o casă de lux în Chișinău, înregistrată inițial pe numele părinților săi pensionari. În acel imobil au descins cu percheziții procurorii în noiembrie 2019. La aproape 5 ani distanță, Procuratura încă nu a trimis dosarul lui Sternioală  în instanța de judecată.

Un alt judecător, Alexandru Gheorghieș, învinuit că deține mai multe mașini de lux și o casă de milioane în municipiul Bălți pe care le-a înscris pe persoane terțe, a fost reținut de procurori în urmă cu doi ani și jumătate. Dosarul se află încă la faza de urmărire penală.

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Procuratura Anticorupție a informat că atât în cazul lui Gheorghieș, cât și în cazul lui Sternioală, procesele se tărăgănează, pentru că procurorii așteaptă rezultatele unor investigații financiare paralele.

Pe de altă parte, experta anticorupție Cristina Ciobotaru consideră că o parte dintre dosarele inițiate pe numele judecătorilor pentru îmbogățire ilicită au reprezentat de fapt o răfuială a CSM-ului, cu intenția de a-i scoate din sistem pe magistrații incomozi.

CRISTINA CIOBOTARU, expertă anticorupție: „Anul 2019 a fost un an foarte prolific din perspectiva pornirii dosarelor pentru îmbogățire ilicită, mai ales în cazul judecătorilor. Ceea ce au avut în comun aceste dosare a fost faptul că erau judecători aflați în conflict cu CSM din cauza organizării Adunării Extraordinare a Judecătorilor la care urma să fie pusă în discuție revocarea membrilor CSM. Această adunare până la urmă a eșuat, dar ranchiuna a rămas. Ne uităm chiar la ordinea în care au fost pornite aceste dosare penale. E vorba de Alexandru Gheorghieș, care a fost președintele ales al acelei adunări. A fost mai apoi magistrata Olesea Țurcan, care a fost secretara adunării. Apoi Tatiana Avasiloaie care a fost secretara comisiei de numărare a voturilor la Adunarea Generală Extraordinară. De asta eu cred că ceea ce unește aceste dosare nu este neapărat caracterul ilicit al averii acestor magistrați, ci problemele pe care le aveau ei cu CSM-ul care a supraviețuit după acea Adunare Generală din 2019. S-ar crea impresia că a existat și o înțelegere cu procurorii pentru a verifica anumiți judecători incomozi CSM-ului cu promisiunea că ei vor ajuta la ridicarea imunității lor pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. De asta eu cred că aceste dosare bat pasul pe loc de foarte mulți ani, nu pentru că îi protejează sistemul, dar pentru că atunci când motivația nu este una veritabilă, asta e soarta dosarelor de fiecare dată.

Dosarele de îmbogățire ilicită! Clima și Pavliuc au scăpat de anchetă

În total, CSM și-a dat acordul pentru ca 11 judecători să fie anchetați pentru îmbogățire ilicită. Între timp, 5 dosare au fost clasate de procurori, iar în unele cazuri de rezonanță în care a fost decisă urmărirea penală, Procuratura a tăcut chitic.

De exemplu, dosarul inițiat pe numele fostului președinte al Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, a fost clasat încă la 6 iunie 2023. Iar dosarul fostului vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a fost clasat la 15 februarie 2024, pentru că faptele nu au întrunit elementele infracțiunii. 

Despre asta am aflat doar după ce reporterul Cutiei Negre a solicitat oficial informația de la Procuratura Anticorupție.

Pe banca acuzaților, pentru îmbogățire ilicită, au ajuns până astăzi doar doi judecători. Oleg Melniciuc este singurul condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare. Magistratul se declară nevinovat și a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău. Examinarea cauzei este suspendată până în luna octombrie, pentru a fi efectuată o expertiză financiară.

OLEG MELNICIUC, judecător: „Am considerat că judecătorul va fi capabil să pătrundă în esența argumentelor pe care le-am invocat. Dacă judecătorul nu a dorit să pătrundă în esență și să facă calcule, eu am hotărât că atunci e mai bine să solicităm o expertiză. Las” să facă calcule experții. Acolo sunt toate calculele absolut confirmate documental. Sentința primei instanțe o consider absolut ilegală”.

Încă în vara anului 2022 a ajuns în judecată și dosarul fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, în care este acuzat că a dobândit bunuri în valoare de peste 12 milioane de lei pe care le-a înscris pe rude. De la începutul anului curent, pe acest dosar au fost planificate 7 ședințe, dar mai mult de jumătate au fost anulate din diverse motive.

Într-o altă cauză  penală în care Ion Druta a fost bănuit că a dat indicații unor judecători pe anumite dosare de rezonanță, procurorii și-au retras învinuirile și au clasat dosarul. 

Magistrata Olesea Țurcan nu vine la ședințe de judecată

În martie 2022, procurorii au descins cu percheziții în biroul magistratei Olesea Țurcan de la Judecătoria Chișinău care este acuzată că a dispus ilegal suspendarea executării mai multor hotărâri ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare  ce vizau activitatea companiei Moldasig. În rezultat, administratorul companiei a fost înlăturat de la conducere, fiind instituită administrarea provizorie de către două companii de audit. Decizia îl favoriza pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

În decembrie  2020, Platon acesta a dat buzna la ședința CNPF, unde se discuta despre problemele de la Moldasig. Platon a intrat forțat în clădire, sărind peste turnichetul de la intrare.

Dosarul în care judecătoarea Olesea Țurcan este învinuită de pronunțarea unei hotărâri contrare legii se află pe rolul Judecătoriei Buiucani, din mai 2022. Timp de doi ani, au fost fixate 26 de ședințe, dar multe dintre ele au fost anulate din diverse motive. Astăzi, procurorul nu are obiecții la modul în care se desfășoară procesul.

ELENA CAZACOV, procuror: „În ultima perioadă, ședințele sunt toate lucrătoare și noi am finalizat audierea tuturor martorilor acuzării. Într-adevăr au fost careva ședințe amânate din lipsa prezentării doamnei Olesea Țurcan. Absențele au fost ca motiv de boală a ei sau a membrilor familiei. După ce a fost dispusă examinarea dosarului în lipsa acesteia, cauza se examinează fără a fi tergiversată”.

Avocatul Olesei Țurcan a precizat că aceasta se declară nevinovată, dar a refuzat să facă declarații, motivând că nu are acordul clientei sale. 

Olesea Țurcan este singura judecătoare care nu este suspendată din funcție de către CSM în legătură cu dosarul penal în care este judecată. Acest lucru nu a fost posibil, pentru că magistrata se află oficial în concediu de maternitate.

Judecătorii din Laundromat reveniți în funcții

În ultimii ani, mai mulți judecători au revenit în funcții după ce au fost declarați de instanțe nevinovați. Și-au reluat munca și o parte dintre magistrații vizați în Laundromat. Recent, v-am arătat într-o altă investigație la Cutia Neagră Plus că aceștia solicită și despăgubiri de milioane de la stat.

Au fost achitate și cele 5 judecătoare reținute în 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat opinia publică.

Iar în iulie 2019 a fost repus în drepturi și fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu, prins în flagrant cu mită în anul 2014.  Anul trecut, statul a fost obligat de Curtea de Apel Chișinău să-i achite lui Cazacu peste un milion de lei, drept salariu pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcție.

AMNISTIE pentru un judecător care a recunoscut că a emis decizii ilegale

Au scăpat de închisoare și doi ex-magistrați ai Judecătoriei Strășeni vizați în anul 2016 într-un dosar de rezonanță. Aceștia au fost acuzați că au emis zeci de încheieri ilegale, în baza cărora mai mulți cetățeni ai Federației Ruse și ai Ucrainei au obținut recunoașterea unor acte de stare civilă în R. Moldova. În baza documentelor false, cetățenii străini și-au depus dosarele pentru obținerea cetățeniei moldovenești, iar ulterior și pentru redobândirea cetățeniei României. Deși vinovăția în acest caz le-a fost dovedită, un judecător a fost pedepsit de prima instanță doar cu amendă de 10 mii de lei, iar altul a beneficiat de amnistie.

În octombrie 2018, magistratul Vasile Rusu de la Judecătoria Strășeni a fost găsit vinovat pentru pronunțarea unor încheieri contrare legii.A emis 11 încheieri în favoarea unor cetățeni ai Ucrainei și ai Federației Ruse, în baza unor acte false de stare civilă.

Prima instanță i-a aplicat judecătorului Vasile Rusu doar amendă de 10 mii de lei. Procurorul a contestat decizia, solicitând 3 ani de închisoare pentru Rusu. Însă Curtea de Apel Chișinău a anulat și amenda. Instanța l-a eliberat de pedeapsă pe Rusu, pentru că a trecut termenul de prescripție. După ce Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, acesta s-a blocat din nou la Curtea de Apel Chișinău. După demisia judecătoarei Elena Cojocari, dosarul urmează a fi redistribuit altui magistrat.

Fostul președinte al Judecătoriei Strășeni, Mihail Gavriliță, acuzat în același dosar cu Vasile Rusu și-a recunoscut vina chiar din start și a fost judecat în procedură simplificată. În timp ce dosarul se afla pe rol, Gavriliță a depus o cerere pentru amnistie în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani i-a acceptat cererea în iulie 2018 și a încetat procesul penal în privința lui Gavriliță.

În ultimii zece ani, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru urmărirea penală a 77 de judecători. Până astăzi, nu avem niciun magistrat ajuns după gratii.  

Această investigație este finanțată printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

16 februarie 2026, ora 09:00

În ultimii trei ani, mai multe persoane și companii incluse în 2022-2023 într-o listă a Serviciului de Informații și Securitate, pentru că ar fi fost conectate la Ilan Șor, Vlad Plahotniuc sau Vladimir Andronachi, au fost excluse în mod enigmatic din lista de sancțiuni. Aflați sub monitorizarea autorităților, cei din listă erau expuși unui control bancar riguros, nu puteau vinde firme și ridica dividente și nu aveau dreptul să înstrăineze bunuri imobile sau mobile. Înainte de a fi scoși din listă, unii au pierdut în judecată procesele intentate împotriva deciziei SIS de aplicare a sancțiunilor. Cu toate acestea, la scurt timp după deciziile judecătorilor, Serviciul de Informații și Securitate i-a eliminat din listă. Cutia Neagră PLUS a analizat cine sunt cei „evadați” din lista neagră.  Am descoperit mai multe persoane controversate și vizate în dosare penale, companii care ani la rând câștigă licitații publice, inclusiv în perioada în care se aflau în lista de sancțiuni, dar și persoane care între timp s-au apropiat de actuala guvernare.

Printre primii care au fost excluși din lista SIS-ului sunt doi foști administratori ai imperiului mediatic al lui Vlad Plahotniuc - Petru Jelihovschi, fost director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV și Publika TV și Dorin Pavelescu, fost administrator la Casa Media Plus, ulterior la Casa Media Corp, firme care se ocupau de vânzarea publicității pentru toate televiziunile din holdingul lui Plahotniuc.

În 2020, Consiliul Concurenței a stabilit că SRL Casa Media Corp a avut o poziție dominantă pe piață și a amendat compania cu 1,8 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței a fost contestată în judecată, dar Casa Media Corp a pierdut procesul. Sesizarea la Consiliul Concurenței a fost depusă în 2018 de TV8, Jurnal TV și ProTV și viza un posibil cartel pe piața de publicitate tv creat de compania din grupul Plahotniuc, și Exclusiv Sales House, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță.

Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu au fost incluși în lista neagră întocmită de SIS la finele anului 2022, când Plahotniuc a ajuns sub sancțiuni internaționale. Cei doi erau însoțiți în listă de Sergiu Latîș, un alt fost director la GMG Production și General Media Group și Oleg Cristal, ex-director la Publika TV și administrator al Telestar Media, care gestiona Canal 2 și Canal 3.

Ulterior, fără să explice public motivele, SIS i-a exclus din listă pe Jelihovschi și Pavelescu. Numele lor nu s-au mai regăsit în lista publicată de SIS în Monitorul Oficial din ianuarie 2024. Cristal și Latîș însă au rămas. Chiar s-au judecat cu Serviciul de Informații, dar au pierdut procesele în primă instanță.

„Eu am aflat din presă că aș fi fost inclus într-o anumită listă. Nicio entitate a statului nu m-a informat că aș avea restricții sau că aș fi în vreo listă. La fel nu știu nimic despre momentul excluderii din listă. Nu am primit explicații de la autorități”, a comentat Petru Jelihovschi.

Nici Dorin Pavelescu nu știe argumentele SIS privind excluderea sa din listă.

„Includerea numelui meu în acea listă nu a avut la bază vreo constatare de încălcare a legii sau vreo acuzație oficială la adresa mea. Din informațiile pe care le dețin, situația mea a fost clarificată la nivel instituțional, iar numele meu nu se mai regăsește în astfel de evidențe. Nu există nicio restricție în privința mea. Îmi desfășor activitatea legal și transparent”.

Televiziuni noi, administrate de oamenii din holdingul lui Plahotniuc 

Dorin Pavelescu continuă să fie și astăzi administrator la Casa Media Plus și Casa Media Corp. A recunoscut asta chiar la o ședință recentă a Consiliului Audiovizualului la care a mers să ceară aprobarea sa în calitate de beneficiar la două posturi de televiziune - One TV și Star TV.

Membru CA:  - Sunteți la moment administrator și fondator la alte companii din acest domeniu audiovizual?

Pavelescu: - Sunt fondator și administrator la Casa Media Corp. E o companie care nu are activitate deja de un an și jumate, dar mai sunt niște urme, chestii de contabilitate.

Membru CA: - Dar nu aveți de gând să o reînviați?

Pavelescu: - Nu. Am niște litigii ce țin de recuperarea unor datorii. După asta urmează lichidarea.

Între timp, Jelihovschi și Pavelescu au pus pe roate alte câteva televiziuni. Inițial s-au ascuns în spatele unor interpuși. În 2021, o companie nou-fondată - SFC Media, a obținut licențe de emisie pentru două posturi TV de nișă Legal TV și GN TV. Fondator și administrator al firmei în acte era Dan Pascari. 

Tot din 2021 și până în iunie 2024, Pascari a administrat și compania Panesta Group în care sunt asociați tatăl lui Dorin Pavelescu și mama lui Petru Jelihovschi. Potrivit rapoartelor financiare depuse la Biroul de Statistică, SFC Media și Panesta Group au și același contabil. Mai mult, unica sursă de finanțare în 2022  a  Legal TV și GN TV a fost un împrumut de aproape 40 de mii de lei oferit de Panesta Group. 

În septembrie 2023, cele două televiziuni și-au schimbat numele în One TV și Star TV. Chiar dacă la ședința CA la care a fost aprobată modificarea, nu au fost pomenite numele lui Jelihovschi și Pavelescu, presa titra că noile proiecte sunt lansate de fostul administrator al televiziunii Prime. Tot atunci, administratoare la SFC Media a fost numită Ana Botnariuc, fostă editoare-șefă de la Prime TV.

Abia peste 2 ani, Jelihovschi și Pavelescu au ieșit din umbră și au preluat oficial acțiunile companiei SFC Media. La ședințele CA, la care au cerut să fie recunoscuți ca beneficiari ai posturilor TV, s-a confirmat involuntar că cei doi sunt implicați în proiectele media de la început.

Ana Butnariuc: - Proprietarul vechi, la fel ca și viitorii asociați, nu s-au implicat în politica editorială.

Membru CA: - Ce înseamnă nu s-au implicat? Adică ei au fost și până acum acolo, dar nu s-au implicat?

Ana Botnariuc:  - V-am spus și data trecută că acum  au funcții de producători. Iar dl Jelihovschi în 2023 a fost manager de proiect la lansarea proiectelor, fapt care a fost anunțat public.

Dorin Pavelescu: - Pe partea  editorială de știri nici nu prea m-am implicat. Ana poate confirma. Mai discutăm noi, dar nu ne implicăm direct, deloc în agenda politică.

Membru CA:  - Totul depinde de patron. După asta vedem conținutul editorial. Dacă patronul e proeuropean, atunci și postul.

Pavelescu: - Patronul e proeuropean.

Ana Botnariuc: - O să fie.

Împrumuturi pentru televiziuni de la firma părinților 

În 2023, când s-au lansat, posturile ONE TV și STAR TV au primit fiecare câte un împrumut de peste 100 de mii de lei de la Panesta Group, compania conectată la Jelihovschi și Pavelescu. Iar în următorul an, aceeași companie a avut contracte ce au depășit 200 de mii de lei cu cele două televiziuni.

De asemenea, în 2024, ONE TV și STAR TV au avut relații contractuale și cu Casa Media Corp, figurantă și ea în lista SIS-ului.  Atât Jelijovschi, cât și Pavelescu neagă faptul că ar fi fost până acum beneficiari din umbră ai SFC Media.

„Îl cunosc pe Dan Pascari de mulți ani și e normal ca administratorul unei companii să vrea să-și facă propria afacere pe care să o administreze, mai ales dacă vede în asta o oportunitate de business. „Panesta Group” plasa publicitate pentru produsele pe care le distribuia și, probabil, de aici a venit ideea de a crea o platformă media audiovizuală. Lansarea ONE TV și STAR TV s-a făcut cu un buget optimizat. A fost și o investiție a fondatorului companiei, dar tot el a găsit soluții pentru a efectua împrumuturi de la partenerii care plasau publicitate la aceste posturi. E normal să existe împrumuturi, inclusiv între companii. (…) În toamna anului 2023 am fost invitat să fiu manager de proiect la „SFC Media” în legătură cu lansarea ONE TV și STAR TV. Ulterior, am emigrat din R. Moldova și s-a încheiat activitatea mea în calitate de manager. Totuși, anul trecut, am acceptat să fiu producător TV pentru a pregăti alte proiecte speciale care urmează să fie lansate. Aflând că proprietarul сompaniei vrea să vândă acțiunile am decis să investesc în domeniul audiovizual autohton”, a declarat Petru Jelihovschi.

„Nu există o legătură juridică între „SFC Media” și „Panesta Group”. Sunt entități distincte. Nu comentez deciziile profesionale ale altor persoane. În mediul de afaceri din R. Moldova este o practică obișnuită ca administratori, contabili sau consultanți să colaboreze cu mai multe companii. În momentul în care „SFC Media” a primit împrumuturile, eu nu aveam calitate de fondator și nu făceam parte din administrația companiei. Împrumuturile și contractele comerciale între companii sunt practici obișnuite în mediul de afaceri, iar „SFC Media" a încheiat contracte importante și legale cu diverse entități. Am activat în cadrul „SFC Media” în calitate de producător TV. Calitatea de asociat a apărut abia în momentul achiziționării acțiunilor de la Dan Pascari, printr-un proces legal și transparent.”, a adăugat Pavelescu.

Un nou holding media?

Tot în toamna anului 2021, CA a oferit licențe pentru alte două posturi de televiziune NEXT și PREMIERA. Beneficiară s-a declarat atunci compania Binamex-M. Însă cele două televiziuni nu au avut activitate până în 2024, când au fost preluate de compania Media Scoupe. Actual beneficiar se declară Cătălin Golban, fost acționar la Media Content Distribution, care a administrat postul de televiziune Canal 5 din holdingul lui Plahotniuc, transmis ulterior lui Ilan Șor.

Deși Golban se declară beneficiarul NEXT și PREMIERA, pe piața media se vehiculează că cele două posturi de televiziune ar fi controlate tot de Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu. Toate cele 4 posturi tv împart același oficiu și studiouri și fac schimb de conținut tv. La una dintre ședințele Consiliului Audiovizualului, președinta instituției a lăsat să se înțeleagă că bănuiește existența unui nou holding media controlat de cei doi.

Liliana Vițu, președinta CA: - Când vedem aceste schimburi între SFC Media și Media Scoupe, Next și Premiera. Când noi am avut controalele noastre care au arătat aceeași practică, fie comercială, rezultată în amendă la toate 4 posturi. Când noi vedem și o să vă rog să-mi dați o explicație, că unul dintre cei mai mari distribuitori le țin pe toate 4 grămăjoară, unul după altul și preferă să ia amendă. Incalcă lista must-carry, dar le ține cumva grămăjoară. Eu nu vreau să particip la crearea unui holding prin votul meu de azi.

Membru CA: - Noi ne-am ars din păcate cu holdingul în care ați avut și dvs un rol și trebuie să înțelegeți că întrebările astea vin pentru a preveni repetarea unei situații care nu a făcut bine presei și breslei.

Liliana Vițu: - Nu-i problema că Jelihovschi are un holding e problema dacă acest holding ajunge să aibă poziție dominantă în formarea opiniei publice. Nu-i problema că e holdingul unuia sau altuia. Niciun holding nu ar trebui să ajungă în această poziție de a domina formarea opiniei publice.

Petru Jelihovschi: - Din păcate sau din fericire, dar nu există nicio premiză să devină poziție dominantă aceste posturi la moment și nici în viitorul apropiat. În cazul nostru nu există nicio intenție, nu există raporturi juridice și nu se planifică niciun fel de raport juridic. Când au fost făcute aceste programe au avut la bază o strictă rațiune de costuri.

Liliana Vițu: - Dar nici în holdingul precedent nu era raport juridic oficial între Prime, Publika, Canal 2, Canal 3 și Canal 5, dar holdingul exista .

Petru Jelihovschi: - Eu vorbesc despre situația care este astăzi și pentru care sunt responsabil.

Firme asociate pentru a vinde publicitatea TV

Contrar asigurărilor date de Petru Jelihovschi, în decembrie 2025, SFC Media și Media Scoupe s-au aliat oficial și au devenit acționari ai unui sales house care vinde publicitate la cele 4 televiziuni, exact după modelul firmei Casa Media Corp, gestionată de Pavelescu, care monopolizase piața de publicitate TV pe timpul lui Plahotniuc.

Media Sales Hub a fost fondată în februarie 2024 de Corina Catanoi, dar a fost administrată  de același Dan Pascari, proprietarul inițial al ONE TV și Star TV.

„Asocierea pentru servicii de vânzări sau în alte scopuri este o practică în multe industrii și are ca scop optimizarea costurilor și funcționarea mai eficientă și nicidecum controlul pieței”, a argumentat Pavelescu asocierea în Media Sales Hub.

„Faptul că un furnizor de servicii media nu achită comisioane unor case de vânzări străine, dar își vinde spațiul publicitar de la posturile TV prin compania în care deține cotă-parte consider că poate fi exemplu pentru piața media, care ar putea să se asocieze pentru a reduce costurile”, susține Jelihovschi.

Curios este faptul că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut, Media Sales Hub a fost singura companie care s-a ocupat de plasarea publicității la televiziuni pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare. De asemenea, ONE TV a fost singurul post de televiziune din țară la care liderul PAS, Igor Grosu, a mers în timpul campaniei electorale.

Igor Grosu afirmă că nu a fost alegerea lui unde să meargă la emisiuni. „Asta a fost decizia echipei de comunicare, ce și unde participăm, când participăm. Timpul care-l avem la dispoziție. Asta a fost o decizie atunci. Acum nu-mi amintesc care-s argumentele. Este echipă cu care discutăm. Azi unde mergem? Mergem acolo. Azi facem acțiunea asta”, a explicat Grosu.

Despre plasarea publicității la televiziuni prin intermediul Media Sales Hub, liderul PAS nu cunoaște nimic. „Este staff electoral, este trezorier, sunt oameni care răspund de partea de comunicare, logistică. Ei hotărăsc care este modalitatea cea mai ușoară pentru a nu pierde timpul cu 70 de contracte”, a argumentat președintele PAS.

L-am contactat ulterior pe Artur Mija, cel care a condus staff-ul electoral al PAS la alegerile din toamnă. Iată ce ne-a spus despre contractul cu Media Sales Hub și apariția lui Grosu la emisiunea One TV.

Artur Mija: - Am luat ofertele de la două companii. Am comparat. Care a fost mai ieftină, aceea am luat-o.

Reporter TV8:  - Compania e frelativ nouă pe piață. Cum ați ajuns la ea?

Artur Mija: – Vă dați seama că suntem oameni conectați. În campanie, când compari 10% din bugetul de plasare media cu un buget semnificativ mai mic, atunci optimizezi.

Reporter TV8:  – Dar cunoșteați ceva despre faptul că această companie este conectată la oamenii care au gestionat și au administrat imperiul mediatic al lui Plahotniuc?

Artur Mija: – Nu am făcut așa research, dacă sincer. Noi am avut o relație pură de business. Despre  participarea dl Grosu nu a fost niciun fel de predilecție în care parte să meargă sau nu. Admit că a avut propuneri și din partea altor televiziuni, dar în același timp știu că a avut un orar destul de încărcat în perioada ceea. Colegii de la One TV au dat o palitră foarte mare. Au zis că veniți oricând săptămâna aceea că înregistrăm. Acum eu nu știu care este politica. La dvs trebuie să fie live, iar la ei nu trebuie să fie live. Adică, am găsit o deschidere din partea lor și am mers la televiziune. Dar nu a fost niciodată la staff că mergeți acolo și nu mergeți în altă parte.   

Politicianul care a ajuns de două ori în lista neagră       

Cutia Neagră PLUS a identificat o singură persoană care, după ce a fost eliminată din lista de sancțiuni, peste doi ani a fost repusă, împreună cu toate firmele sale și partenerii de afaceri. Este vorba despre fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari. Politicianul a revenit în lista neagră a SIS după ce a anunțat că intenționează să candideze la alegerile parlamentare de anul trecut, în fruntea Partidului Democrat Modern. Anunțul a coincis cu momentul în care Vlad Plahotniuc, în proces de extrădare din Grecia, afirma că se va reîntoarce în viața politică din Moldova.

Vladimir Cebotari a fost eliminat din lista neagră a SIS în aceeași perioadă ca și administratorii imperiului mediatic al lui Plahotniuc. În lista din 2022, fostul ministru al Justiției apărea ca fiind afiliat oligarhului, dar în lista revăzută, publicată în 2024 în Monitorul Oficial, numele lui Cebotari nu s-a mai regăsit.

Vladimir Cebotari. „Eu nu cunosc careva argumente ale SIS nici la momentul în care m-au inclus în acea listă și nu cunosc despre argumentele SIS la momentul în care m-au exclus din acea listă.  Este evident că nu există nicio împrejurare, nicio stare de fapt care ar constitui temei sau motiv real pentru a fi inclus în lista persoanelor potențial afiliate măsurilor  restrictive internaționale. Legea este suficient de clară. Ea stabilește criterii care sunt măsurabile: cei urmăriți și fapte care se documentează. Nu există și nu poate exista niciun astfel de document a cărorva afilieri sau legături care se încadrează în criteriile prevăzute de lege ce ar permite să fiu afiliat dl-ui Plahotniuc”.

Peste un an și jumătate, SIS s-a răzgândit și l-a inclus din nou pe Cebotari în anexa cu persoane afiliate lui Plahotniuc. De această dată, cu toate companiile în care acesta deține acțiuni personal sau prin soția sa și cu toți partenerii de afaceri.  Ordinul lui Alexandru Musteață a fost semnat pe 22 august 2025. Se întâmpla în preajma campaniei electorale pentru parlamentare, care a coincis și cu momentul pregătirii extrădării lui Plahotniuc din Grecia. Cebotari, care s-a retras din viața politică din 2021, a reapărut brusc și a anunțat că va participa în cursa electorală cu Partidul Democrat Modern din Moldova, asociat de oamenii legii lui Plahotniuc. Pe 29 august, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze partidul lui Cebotari în alegeri având la bază o notă a SIS-ului.

Vladimir Cebotari: „Este cel puțin stranie acea coincidență ca să fiu inclus în careva liste de afiliere exact în momentul în care începe campania electorală. Asta ridică foarte multe semne de întrebare. Motive, după cum am spus anterior, nu există. Ele pot fi înterpretate. Aceste lucruri sunt motivate politic. Este un punct de vedere care îmi aparține mie și altor persoane vizate afiliate mie, dar și acelor companii juridice internaționale cu care noi ne consultăm în privința acestor acțiuni care au fost întreprinse”.  

În prezent, Vladimir Cebotari se judecă cu SIS pentru a fi exclus din lista persoanelor asociate cu Plahotniuc. Un proces separat în instanță  a inițiat și compania aeriană Fly One, cea mai cunoscută afacere a lui Cebotari. Potrivit fostului deputat, compania întâmpină probleme în activitate după ce a ajuns sub monitorizare.

Vladimir Cebotari: „Este foarte dubios că un grup de afaceri care angajează în R. Moldova aproximativ 800 de persoane, care este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite, la nivelul sutelor de milioane de lei în diverse bugete și plătește fonduri de sute de milioane de lei angajaților săi să fie supus unor astfel de tipuri de presiuni care au repercursiuni și în afara țării. Noi avem discuții continue cu diverse instituții financiare și medii de afaceri foarte mari, pornind de la cele mai mari bănci din lume, cele mai mari companii de asigurări din lume, cele mai mari companii de avocatură din lume, care au întrebări față de noi. Din păcate suntem puși în situația să discutăm despre aceste lucruri, despre riscurile politice cu care se confruntă mediul de afaceri zi de zi și nu din cauza că noi am vrea să ne plângem cuiva, dar din cauza că noi suntem puși în situația să răspundem la astfel de întrebări”.

SRL Grand Oil, scoasă „subit” din lista SIS

În ziua în care Vladimir Cebotari și afacerile sale au fost repuse în lista neagră a SIS afiliată lui Plahotniuc, o altă companie a avut norocul să iasă din aceeași listă. Grand Oil, care deține o rețea de benzinării, pierduse cu două luni mai devreme un proces de judecată împotriva SIS, la Curtea de Apel. Serviciul de Informații  a reușit să demonstreze în fața judecătorilor că Plahotniuc ar fi beneficiarul Grand Oil. Firma a avut în trecut mai multe tranzacții cu Finpar Invest, al cărei beneficiar era oligarhul.

Grand Oil a fost fondată în martie 2014 de o companie din Cipru - ALKINIACO INVESTMENTS LIMITED având un capital social de numai 5400 lei. Peste o lună, acționar majoritar al firmei, cu o cotă de 77% a devenit întreprinderea cu capital străin Finpar Invest, conectată la Plahotniuc. Atunci, Grand Oil și-a majorat și capitalul social la 67 de milioane de lei, după ce a preluat mai multe imobile și benzinării de la Finpar. Din iunie 2014, întregul pachet de acțiuni la Grand Oil a revenit în proprietatea firmei cipriote Alkiniaco Investments. În 2022, printr-o altă firmă cipriotă, VIRGO-LIBRA, beneficiară a Grand Oil a ajuns fiica lui Feyruz Isayev, proprietarul Lukoil Moldova.

La Curtea de Apel Chișinău, unde Grand Oil s-a judecat cu SIS, autoritățile au demonstrat că Plahotniuc a controlat firma cipriotă de la fondarea ei și chiar după anul 2019 când a fugit din R. Moldova. Interpușii lui în firmă au fost două persoane din România: Mădălina Masilla și Ileana Mihaela-Burcea, care au administrat multe alte companii în interesul lui Plahotniuc, implicate în special în frauda bancară. Am arătat anterior în alte investigații Cutia Neagră PLUS ce rol a jucat Ileana Mihaela Burcea și în frauda ce vizează blanchetele pentru pașapoarte perfectate în R. Moldova.

Din cauza prezenței în lista SIS, Grand Oil a avut mari bătăi de cap la Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Timp de un an, Consiliul i-a cerut companiei Grand Oil documente ce vizează investițiile, rulaje pe conturi și tranzacții financiare din perioada 2021-2024, dar și informații despre beneficiarii efectivi ai firmei. Într-un final, în iulie 2025, Consiliul a aprobat investițiile Grand Oil, cu o singură condiție - Firma trebuia, în termen de 20 de zile, să excludă din structura corporativă două companii afiliate entităților incluse în lista sancțiunilor internaționale. În decizia Consiliului nu sunt dezvăluite numele companiilor.

Am vrut să aflăm detalii de la administratorul Grand Oil, dar acesta a refuzat să vorbească cu reporterul TV8. „Nu o să comentez, pentru că se interpretează eronat indiferent ce nu aș spune eu. Eu am experiență proastă de comunicare cu jurnaliștii și nu vreau să comentez nimic”,ne-a spus Sergiu Pîntea.

Contrar câștigului de la Curtea de Apel, la o lună distanță, directorul SIS Alexandru Musteață a emis ordinul prin care a exclus Grand Oil din așa-numita listă neagră a persoanelor afiliate lui Plahotniuc.

Deși a fost exclusă din lista SIS, Grand Oil are în continuare mai multe bunuri imobile puse sub sechestru în dosarul „Frauda bancară” în care Plahotniuc este acuzat de crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Toate acestea nu au încurcat-o să lucreze. În 2024, vânzările companiei au crescut cu aproape 30% față de anul precedent și au ajuns la 57 milioane de lei.  

Firmă cu tangențe la „furtul miliardului”  i-a adus în lista SIS

Din lista de restricții întocmită de SIS au fost excluse și câteva persoane și companii afiliate lui Vladimir Andronachi, un apropiat al lui Plahotniuc. Cutia Neagră PLUS a demonstrat anterior implicarea uneia dintre aceste firme în tranzacții suspecte legate de furtul miliardului.

În lista SIS a persoanelor conectate la Andronachi a ajuns și un om de afaceri din domeniul petrolier, Miroslav Scurtu, împreună cu soția sa, Iulia Scurtu. Miroslav Scurtu este cunoscut ca acționar majoritar al companiei Naftatrans, un mare importator de benzină și motorină din R. Moldova. Iar soția sa administrează Hotelul Dacia din centrul Chișinăului, pe care Naftatrans l-a cumpărat în 2023.ai Soții Scurtu au ajuns în vizorul SIS pentru că sunt actuali proprietari ai companiei „Impecabil Grup”, conectată cândva la Vlad Andronachi. 

Cutia Neagră a dezvăluit anterior într-o investigație că „Impecabil Grup”, administrată de omul de încredere al lui Andronachi, Anatolie Blonschi, a primit pe conturi 300 de mii de euro de la un offshore conectat la Nadejda Andronachi, soția fostului deputat democrat. Banii au fost scoși din Banca de Economii, învârtiți într-un carusel de firme din paradisuri fiscale și întorși apoi în R. Moldova.

Pe 20 august 2015, din acești bani, Impecabil Grup a cumpărat un hectar și jumătate de teren și mai multe clădiri situate pe șoseaua Balcani 1, care aparțineau întreprinderii Baza de Transport Auto Nr. 1, aflată în proces de lichidare. Peste 5 zile de la achiziție, Impecabil Grup a vândut imobilele unui alt agent economic.

Potrivit bazelor de date deschise, soții Iulia și Miroslav Scurtu au preluat firma Impecabil Grup chiar în august 2015, când s-au făcut acele tranzacții imobiliare.

Prin intermediul avocatului care l-a reprezentat în judecată în litigiul cu SIS, Miroslav Scurtu a făcut câteva precizări legate de achiziția firmei Impecabil Grup.

Alexandru Bot: „În acel an 2015 unica motivație a cumpărării companiei Impecabil era faptul că dumnealui căuta o companie nemijlocit înregistrată ca plătitoare de TVA, pentru că în acea perioadă erau necesare careva rulaje mai mari ca să te poți înregistra ca plătitor de TVA. Ulterior, intenționa să utilizeze această companie în propria afacere. Din ceea ce mi-a explicat Dl Scurtu, cert și-a asumat, nici pe dl Blonschi la modul propriu nu-l cunoștea. Era o companie expusă spre vânzare. Faptul că dl Blonschi era asociat cu dl Andronachi nici până în prezent dl Scurtu nu are certitudinea asta. Ulterior a aflat din presă sau nemijlocit în momentul când a fost introdus numele lui ca persoană fizică în acea listă de restricții”.

Aflați în lista neagră, Miroslav și Iulia Scurtu au continuat să-și dezvolte afacerile și chiar să atragă parteneri din străinătate. În noiembrie 2024, Agenția de Investiții anunța oficial că renumitul brand de rețele hoteliere „Hilton” intră pe piața R. Moldova și urmează să investească 5 milioane de euro în reconstrucția Hotelului Dacia, administrat de Iulia Scurtu. În prezent, lucrările de renovare a hotelului sunt în toi.

De asemenea, proprietara hotelului Dacia,  compania Naftatrans, în care Miroslav Scurtu deține 80% de acțiuni, a continuat să facă afaceri profitabile, inclusiv cu statul. Firma a câștigat licitații de zeci de milioane de lei pentru a livra carburanți diferitor instituții publice.

În iunie 2025, directorul SIS, Alexandru Musteață, i-a scos pe soții Scurtu și „Impecabil Grup”, din lista persoanelor asociate cu Andronachi. După asta, Naftatrans a obținut contracte și mai grase la licitații publice. A câștigat un tender de 25 de milioane de lei la întreprinderea municipală Autosalubritate și unul la Agenția Rezerve Materiale în valoare de 21 de milioane de lei. Naftatrans a fost furnizor de motorină la Agenția Rezerve Materiale și în 2023, după ce a câștigat o licitație de 52 milioane lei.

Avocatul lui Scurtu susține că aflarea în lista SIS a îngreunat activitatea tuturor afacerilor clientului său. Din acest motiv, chiar se analizează posibilitatea de a cere prejudicii materiale de la SIS.  

Alexandru Bot: „Ele sunt  greu de a fi cuantificate. Când te gândești că o tranzacție ți-a luat nu o zi, dar o săptămână. Parcă ai impresia că nu s-a generat nicio problemă, pentru că banii  până la urmă au plecat. Tranzacția a fost încheiată. Doar că a cuantifica timpul pierdut pentru a argumenta necesitatea unui transfer și a unei tranzacții aici este problema cea mai mare. Poate într-o expresie de prejudiciu moral asta va constitui un obiect de litigiu, dar la moment noi vrem să înțelegem ce a fost asta. În primul rând de ce am fost incluși în listă și de ce am fost excluși din listă. Noi nu avem nicio argumentare certă a acestor circumstanțe. Atunci când ne întâlneam în instanță cu reprezentantul SIS-ului, una dintre ultimele întrebări pe care le-am discutat în afara instanței a fost dacă vă excludem din listă, veți înainta pretenții de prejudicii? La care nu i-am dat niciun răspuns. Da, am fost excluși din listă, dar până la urmă asta nu a fost rodul unei tranzacții sau a unei înțelegeri”.

Companie cu interese la cariera Micăuți, radiată din listă

În septembrie 2024, din lista persoanelor asociate cu Vlad Andronachi au fost scoase alte două companii: Ex-Stone și ADM-Eximcom, împreună cu fondatorul lor Dumitru Ciobu. Compania ADM-Eximcom a făcut afaceri cu întreprinderea de stat Calea Ferată. În 2019, firma solicita în judecată o datorie de 2,5 milioane de lei de la CFM pentru mărfuri pe care i le-ar fi livrat, iar aceasta nu le-a plătit. Firma a câștigat procesul. Potrivit rapoartelor financiare, firma vindea materiale de construcție, dar a intrat pe linie moartă. În ultimii ani nu a mai avut niciun venit din vânzări.

A doua companie a lui Ciobu, Ex-Stone, a fost implicată în tranzacții suspecte ce vizează Cariera de piatră Micăuți, ajunsă pe mâna lui Vlad Andronachi. Firma a obținut 18 hectare de teren ale carierei, în schimbul unor datorii. În tranzacții este implicată și compania Fixton Proiect, administrată de Elena Țugulea, parteneră în mai multe afaceri cu Vlad Andronachi. Femeia și compania sa la fel sunt pe lista SIS. Fixton Proiect are adresa juridică tot pe șoseaua Balcani 1, despre care v-am vorbit mai sus în cazul companiei Impecabil Grup și familiei Scurtu. În 2021, Fixton Proiect a intrat în faliment, iar administratorul de insolvabilitate a cerut în judecată aplicarea sechestrului pe terenurile cedate către firma Ex Stone a lui Ciobu și întoarcerea lor, pentru că ar fi fost înstrăinate fraudulos. În ultimii ani, nici firma Ex-Stone nu mai are activitate.

Potrivit unor hotârâri de judecată, Dumitru Ciobu datorează statului peste 10 milioane de lei. Inspectoratul Fiscal a stabilit că bărbatul nu a declarat și nu a achitat impozite pe venit timp de mai mulți ani și i-a aplicat penalități de întârziere și amenzi. Nu am reu;it să-l găsim pentru Dumitru Ciobu pentru comentarii.

Statul, client fidel al unei companii din lista neagră 

Cele mai multe retrageri din lista neagră au vizat persoane și companii care erau bănuite de SIS de legături cu Ilan Șor.  În cazul unor șefi de organizații teritoriale ale Partidului Sor, peste câțiva ani după ce directorul Serviciului de Informații a semnat ordinul de scoatere de sub monitorizare, aceștia au fost condamnați penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii politice.

Pe 10 iunie 2025 din lista SIS au fost excluse două companii asociate fugarului Ilan Șor: FORSBETA, care se ocupă de vânzarea biletelor avia, și SRL 7 ELEMENTS care administrează hotelul Turist din Chișinău.

FORSBETA l-a avut ca fondator și administrator pe Iurie Cramarenco, inclus și el în lista SIS, doar că afiliat lui Andronachi. Cramarenco a fost director comercial la AIR Moldova, privatizată prin interpuși de Ilan Șor, iar ulterior falimentată. Forsbeta a avut adresa juridică pe bulevardul Negruzzi 8, într-un imobil ce aparține AIR Moldova.

La alegerile parlamentare din 2019, Forsbeta a fost printre cei mai mari finanțatori ai Partidului Șor. A donat aproape 700 de mii de lei. Comisia Electorală Centrală a stabilit atunci că agentul economic a încălcat legea și a cerut Procuraturii să ancheteze firma pentru fals în declarații. Forsbeta nu avea dreptul să finanțeze campania electorală, pentru că a câștigat bani din licitații publice.

După ce SIS a inclus Forsbeta în lista neagră, afiliată lui Șor, statul a continuat să fie clientul firmei. Mai multe instituții publice cumpără și azi bilete de avion de la această companie. De exemplu, în ultimii doi ani, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au cumpărat bilete de avion de aproape două milioane de lei de la Forsbeta.

Ministrul Economiei a explicat cum s-au făcut achizițiile de la această companie.

Ministrul Economiei: „Contractele toate se fac prin licitație, în baza legii cu privire la achizițiile publice, unul dintre criterii fiind cel mai mic preț. Este vorba despre achiziții de sezon, pentru că noi nu putem prognoza pe perioada unui an calendaristic deplasările și necesitatea de a cumpăra biletele. Toată informația este publică pe site-ul Mtender, inclusiv pentru contracte mici. În cazul acesta specific noi vorbim despre sancționarea companiei versus asociații. Companiilor nu li s-a interzis activitatea economică în spațiul R. Moldova, motiv pentru care noi, în baza legislației, activăm și achiziționăm în dependență de prețul oferit”.      

În aprilie 2024, Iurie Cramarenco a dat în judecată SIS, iar peste 5 luni și-a retras plângerea, după ce instituția l-a scos din listă. Compania Forsbeta a continuat însă să se afle în lista persoanelor juridice monitorizate până în iunie 2025. Asta deși Cramarenco a înstrăinat firma, încă în noiembrie 2022 .

Actuala proprietară și administratoare la  Forsbeta, Ana Ceban, a refuzat să comenteze subiectul.

Hotelul Turist a fost sub monitorizare

Cea de-a doua companie asociată cu Ilan Șor, scoasă de SIS din lista neagră este 7 Elements. Firma administrează hotelul Turist. Ea a cumpărat hotelul în 2011 de la Vedova Grup, care a avut adresa juridică pe str. Tighina 12 unde au fost înregistrate toate companiile din holdingul lui Șor. Vedova Grup a fost administrată mai mulți ani de Vitalie Cușnir, fondator și administrator al SRL Magazine Sociale, care de asemenea se regăsesc în lista neagră. 

În mai 2019, o jumătate cotă parte din SRL-ul 7 Elements a ajuns în proprietatea Valentinei Balițchi, mama fostului șef al Vămii Tudor Balițchi, un alt apropiat al lui Ilan Șor, inclus în lista neagră a SIS.

Administratoare a fost numită  Valentina Copnova, și ea în lista de sancțiuni. Autoritățile au stabilit că, între 2019 și 2021, Copnova a traversat de mai multe ori frontiera de stat, aflându-se în același automobil cu soția lui Tudor Balițchi.

Cealaltă jumătate din SRL 7 Elements a fost transmisă către o companie bulgară Blues Energy Group. Fondatorul firmei bulgare și soția sa, Călin și Violina Corjan tot s-au regăsit în lista SIS.

Numele lui Călin Corjan apare într-un raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție creat de Președinție. Studiul „REPUBLICA OFFSHOR” arată că… Călin Corjan ar fi înregistrat mai multe firme în Marea Britanie care au avut un rol-cheie în activitățile de spălare a banilor ce i-au implicat pe Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vlad Filat. Corjan susține că informația din raport este neveridică și i-a acționat în judecată pe autori pentru defăimare. În prezent, dosarul este pe rolul instanței. Am încercat să luăm legătura cu Călin Corjan prin intermediul avocatului său. I-am transmis și în scris mai multe întrebări, dar nu am primit niciun răspuns.

În 2020, mama lui Balițchi a transmis acțiunile sale din 7 Elements către o companie rusă - Arling, iar Călin Corjan a vândut firma bulgară unui austriac.

În decembrie 2024, în timp ce 7 Elements se mai afla sub monitorizare, noii acționari au încercat transmiterea hotelului Turist în proprietatea firmelor din Rusia și Bulgaria. Autoritățile au blocat atunci tranzacția și au pus sechestru pe imobilele hotelului. Oamenii legii au motivat că hotelul este oferit la un preț derizoriu, de 580 de mii de dolari,  în timp ce doar valoarea cadastrală a clădirii și a terenului este de peste 40 de milioane de lei. Astfel „s-a încercat transferul proprietății hotelului Turist în favoarea unor dobânditori de bună-credință în interesul aceluiași beneficiar final Ilan Șor”, motiva SIS.

7 ELEMENTS și fosta administratoare Valentina Copnova au cerut în judecată anularea ordinului SIS pe motiv că nu ar avea nicio conexiune cu Șor.  

Alexandru Bot: „Este adevărat că anterior acest activ al hotelului Turist care aparține companiei 7 elemente era asociat lui Ilan Șor, dar din momentul în care au intervenit în cotele părți ale companiei noii proprietari nu prea înțeleg unde este legătura cauzală dintre activitatea foștilor și actualilor în condițiile în care această achiziție a fost într-adevăr una strategică pentru investitori care sunt dezvoltatori din domeniul hotelier cu renume internațional. Vorbim de o companie rusească, adevărat, dar și de o companie austriacă care intenționau să dezvolte acest activ sub marca Hilton sau eventual Mariot. Vorbesc din informațiile care au fost furnizate de clienții mei”.

Corjan, conectat la un imobil vândut de firma lui Plahotniuc

În prezent, pe rolul Judecătoriei Chișinău se află și un litigiu inițiat împotriva Agenției Servicii Publice de către Călin Corjan și compania REAL-IMMO 25. Aceasta este noua denumire a firmei Alfa Capital, fondată tot de Vedova Grup. Din 2016, Alfa Capital este proprietara unui imobil situat pe malul lacului din Parcul „Valea Trandafirilor”. L-a preluat de la Finpar Invest, beneficiarul căreia a fost Vlad Plahotniuc. Din 2021, clădirea se află sub sechestrul procurorilor.

Paradox: Scoși din listă în ziua în care au pierdut în judecată 

Pe 10 iunie 2025, au pierdut însă procesul. În aceeași zi, din motive neclare, directorul SIS, Alexandru Musteață, a emis un ordin prin care i-a exclus din lista neagră pe Valentina Copnova, Violina Corjan și 7 Elements. Călin Corjan a rămas însă sub monitorizare.

Avocatul companiei 7 Elements ne-a dezvăluit că actualii proprietari ai hotelului Turist intenționau să inițieze un litigiu și în arbitrajul internațional. 

Alexandru Bot: „Altă echipă de avocați, nici eu nu știam despre ei, au inițiat un dialog cu SIS în vederea explicării faptului că acest activ este unul curat. Nu are afilieri cu Șor, Plahotniuc sau alte persoane vizate de această lege. În momentul în care s-au inițiat procedurile de arbitraj si partea moldovenească trebuia să prezinte anumite documente, exact în acea zi a fost decisă radierea din listă. Coincidență sau nu, nu știm, dar cert este paradoxul că, în ziua în care am pierdut litigiul, în aceeași zi am fost radiați din listă. Avem acest paradox unde instanța de judecată motivează cu lux de ampnunte cât de asociați noi suntem lui Șor, iar SIS-ul oponentul nostru spune că au decăzut circumstanțele de asociere. Și ca în cazul companiei Impecabil nu avem absolut nicio explicație de ce am fost excluși din acea listă. Acest proces, dar și toate la care am participat, ele practic s-au desfășurat în lipsa reprezentantului SIS care fie nu se prezenta la ședințe, fie invoca careva circumstanțe de concediu anual. Și această tactică de tergiversare a dosarelor este omniprezentă în toate dosarele cel puțin in care particip eu”.

După ce 7 Element a scăpat din colimatorul SIS, hotelul Turist a fost scos de sub sechestru. Iar în august 2025, firmele din Rusia și Bulgaria și-au înregistrat oficial dreptul de proprietate asupra hotelului.

Scoși de sub monitorizare apoi condamnați penal, dar fugiți din țară

În prima listă întocmită de SIS, s-au regăsit și  multe persoane care au lucrat în instituții publice din Orhei, conduse de echipa oligarhului fugar. SIS i-a scos de sub monitorizare, la fel ca și pe mai mulți oameni care au condus organizații teritoriale ale Partidului Șor. Anul trecut, câțiva dintre ei au fost condamnați la închisoare pentru finanțarea ilegală a partidului. Irina Dvorjanscaia, fosta președintă a organizației din Glodeni, condamnată la 5 ani și 6 luni de închisoare; Andrei Simacovici, președintele organizației din Ocnița, și Svetlana Panciuc, președinta organizației Edineț, condamnați la câte 4 ani de închisoare. Iar Olga Vlasenco, lidera organizației din Călărași, a primit 4 ani de închisoare dintre care doi cu suspendarea condiționată a pedepsei.După gratii a ajuns doar Andrei Simacovici. Ceilalți au fugit din R. Moldova.

Am cerut oficial de la SIS informații ce vizează fiecare caz în parte descris în investigația noastră. Instituția nu ne-a spus care au fost  motivele includerii și excluderii din lista neagră a fiecărui figurant. SIS a făcut doar o trimitere la lege: „Condițiile de excludere din liste sunt prevăzute la Art. 6, alin. (2) din Legea nr. 25/2016. Astfel legislația prevede mecanisme clare de revizuire a statutului persoanelor incluse în aceste liste. Excluderea se dispune de către SIS în următoarele circumstanțe: încetarea cauzelor și condițiilor factuale care au justificat includerea inițială sai survenirea unor circumstanțe obiective ce țin de interesele superioare ale statului”.