21 iulie 2024, ora 19:45

Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun judecător nu a ajuns la închisoare. Reporterul Cutiei Negre PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spunem astăzi care este soarta lor.  

(17 iunie 2014)

IURIE LEANCĂ, ex-premier al R. Moldova: „Din punctul meu de vedere, carul s-a pornit, dar încă cu rotații foarte și foarte mici. Este adevărat că o treime dintre judecători în ultimii 3-4 ani au plecat din sistem, care au probleme de integritate. A fost primul judecător băgat la închisoare și vreau să vă zic, stimați concetățeni, că nu sunt mândru că așa ceva se întâmplă în R. Moldova. Nu sunt mândru că încă 9 judecători sunt cu dosare deja în instanță. Dar dacă nu vom sancționa pe cei care își permit să facă astfel de lucruri, mă tem că niciodată nu vom face regulă în R. Moldova.

De la această declarație a fostului prim-ministru s-au scurs zece ani. De atunci, numărul judecătorilor cercetați penal a trecut de 70, dar niciunul nu a ajuns după gratii. Doar doi magistrați au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție și ambii au reușit să fugă din țară. Cel mai recent caz este cel al judecătorului din Drochia, Valeriu Ghedreuțan.

„Ghedreuțan Valeriu se consideră condamnat în baza Art. 324, alin. 3, Cod Penal și se stabilește pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani, cu amendă în mărime de 10 mii unități convenționale ce constituie 200 mii lei. Pedeapsa penală sub formă de închisoare urmează a fi executată în penitenciar de tip închis.

Această hotărâre a fost citită de judecătorii Curții de Apel Bălți  pe data de 2 iulie doar în fața  echipei de filmare a Cutiei Negre PLUS. Condamnatul, un fost magistrat al Judecătoriei Drochia, care trebuia să fie deja după gratii, a fugit din țară. Avocatul său nu s-a prezentat la ședință.

„Greșeala” instanței care i-a permis unui judecător să fugă din țară

Valeriu Ghedreuțan, condamnat pentru corupere pasivă, a scăpat de închisoare datorită unei erori admise de judecătorii de la Apel în dispozitivul hotărârii pe care au pronunțat-o la 30 aprilie.

Magistrații au scris în hotărâre că „termenul de executare a pedepsei cu închisoarea urmează a fi calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac”. Astfel, Valeriu Ghedreuțan a mers liniștit acasă și urma să aștepte până când Curtea Supremă de Justiție avea să pună punct în dosarul său.

După ce instanța a fost atenționată că deciziile Curții de Apel trebuie executate din momentul adoptării, completul de judecată a emis, pe 27 mai, o nouă încheiere și a dispus reținerea imediată a magistratului și transferul lui în penitenciar. Dar ia-l de unde nu-i! Chiar în aceeași noapte, Ghedreuțan a fugit din R. Moldova.

„Inspectoratul de Poliție din Drochia a recepționat actele de la Curtea de Apel Bălți pe poșta electronică guvernamentală în dimineața zilei de 28 mai. În urma verificărilor, s-a stabilit că Valeriu Ghedreuțan a părăsit hotarele R. Moldova tot 28 mai. La ora 12:01 acesta  a traversat punctul de frontieră Criva-Mămăliga, în calitate de pasager al unui automobil. Conform informației operative, Ghedreuțan a rămas pe teritoriul Ucrainei, la autogara din orașul Cernăuți. Din acest motiv, nu a fost posibilă executarea deciziei Curții de Apel Bălți. La 31 mai, în baza încheierii Judecătoriei Drochia, a fost pornit dosarul special de căutare. În prezent, se întreprind măsuri în vederea stabilirii locului aflării și reținerii condamnatului”, a precizat Inspectoratul de Poliție din Drochia la solicitarea Cutiei Negre. 

Judecătorii Curții de Apel Bălți au refuzat să explice de ce nu au dispus pe 30 aprilie arestul imediat al lui Ghedreuțan.

GHEORGHE SCUTELNIC, judecător Curtea de Apel Bălți: „Eroarea admisă este corectată prin încheiere și este indicată în decizia motivată care o să fie expediată părților. Nu facem comentarii asupra deciziei adoptate. Nu este o eroare. Este o practică judiciară care a fost anterior stabilită. Noi o să explicăm la timpul cuvenit și în situațiile cuvenite. Dacă oamenii își fac mendrele, asta e altă întrebare. Mă iertați”!

Plângere la Inspecția Judiciară

Pe 2 iulie,  Consiliul Superior al Magistraturii l-a demis pe  Valeriu Ghedreuțan din funcția de magistrat al Judecătoriei Drochia. Timp de 8 ani, acesta fusese suspendat din funcție.

Totodată, acțiunile judecătorilor Curții de Apel Bălți, care l-au lăsat în libertate pe Ghedreuțan  urmează a fi verificate de Inspecția Judiciară.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „La 16 mai, în adresa Inspecției Judiciare a fost depusă o plângere de către șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. La moment Inspecția analizează toate circumstanțele indicate în sesizare. Șefa Procuraturii Anticorupție a indicat despre o rea-credință, intenție a acelor judecători. Inspecția Judiciară urmează să stabilească dacă a avut loc acea corectare, dacă este în limitele legii și, eventual, dacă nu este în limitele legii, inspecția urmează să verifice dacă judecătorii au făcut-o cu intenție sau din neglijență gravă”.

Valeriu Ghedreuțan s-a ales cu dosar penal pentru corupere pasivă în anul 2016. El i-a promis unei femei că va adopta o hotărâre în favoarea ei într-un litigiu în care aceasta își cerea dreptul de proprietate asupra unei case din orașul Drochia. După ce i-a dat câștig de cauză în dosar, femeia a transferat din Italia 6 200 de euro chiar pe numele judecătorului. Iar Valeriu Ghedreuțan a ridicat personal banii de la bancă. După ce judecătorul a cerut încă 1000 de euro ca să ridice sechestrul de pe casă, femeia a decis să-l denunțe la CNA.

Magistrata căutată de Interpol timp de 10 ani

Primul caz în care un magistrat a reușit să scape de pușcărie prin fugă s-a întâmplat însă acum zece ani. În iunie 2014, judecătoarea Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni a fost condamnată la 8 ani de închisoare după ce a cerut mită 2000 de euro, de la rudele a doi tineri pe care îi judeca. O parte din banii marcați de CNA au fost găsiți în casa judecătoarei în timpul perchezițiilor. 

Elena Roibu, condamnată pentru corupție, a fugit chiar din sala de judecată și a părăsit teritoriul R. Moldova, fugind prin regiunea transnistreană. De zece ani, aceasta este căutată, dar fără rezultat.

„Elena Roibu a fost anunțată în căutare de către Biroul Interpol la 27 iunie 2014. În prezent, căutarea internațională se menține. Nu a fost recepționată nicio informație referitoare la localizarea persoanei sau reținerea acesteia pe teritoriul R. Moldova sau în afara țării, ne-a comunicat Inspectoratul General al Poliției.

Primul judecător prins în flagrant cu mită, achitat și revenit la muncă

Primul caz de corupție care vizează un judecător, datează din anul 2013. Magistratul Gheorghe Popa a fost prins cu mită de 200 de dolari. Flagrantul a avut loc chiar în biroul magistratului. Banii marcați de CNA au fost găsiți  între paginile Codului de Procedură Civilă de pe masa judecătorului. La 4 ani de la acele percheziții, judecătorul a fost achitat și a revenit în sistem, iar statul a fost obligat să-i plătească peste 700 de mii de lei, în calitate de prejudicii materiale.

Potrivit procurorilor, în schimbul banilor, magistratul Gheorghe Popa de la Judecătoria Telenești, urma să scoată de pe rol cererea unui reclamant. 

În aprilie 2014, Judecătoria Buiucani l-a găsit vinovat pe Gheorghe Popa și l-a condamnat pentru corupție pasivă la 7 ani de închisoare.  Magistratul s-a declarat nevinovat și a acuzat CNA că i-a organizat o provocare.

Peste doi ani, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința primei instanțe și a stabilit că fapta imputată constituie doar o contravenție. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, iar în iulie 2017, Gheorghe Popa a fost total achitat.

Peste câteva zile de la decizia instanței, Popa a fost restabilit de CSM în funcția de judecător. În anul 2019, după ce a fost obligat prin judecată, statul i-a plătit lui Popa și prejudicii de aproape 750 de mii de lei, pentru că a fost cercetat penal pe nedrept și suspendat din funcție.

Dosar fără finalitate timp de 10 ani

Un alt dosar de rezonanță, inițiat de procurori cu mai bine de zece ani în urmă, nu are până astăzi o finalitate. Magistratul Dorin Coval de la Judecătoria Căușeni, cercetat în trei cauze penale, își așteaptă sentința la Curtea de Apel Chișinău.  

Prima dată, CSM și-a dat acordul ca judecătorul Dorin Coval să fie anchetat pentru corupție în septembrie 2013. Magistratul a fost învinuit de procurori că a primit drept mită 500 de lei și tichete pentru 400 de litri de motorină și benzină. În 2014, Coval s-a ales cu alte două dosare penale pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii. Cele 3 cauze au fost conexate.

Judecătoria Chișinău l-a achitat pe Coval în decembrie 2017 pe capătul de acuzare ce vizează actul de corupție, iar pe celelalte două - a expirat termenul de prescripție. În 2020, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Timp de 4 ani, instanța nu a emis o sentință. În aprilie curent, magistrata Elena Cojocari, care avea dosarul în procedură, a demisionat. Cauza a fost distribuită unui alt judecător care va relua procesul de la zero.Prima ședință de judecată a fost programată tocmai pentru data de 5 noiembrie 2024.

La fel ca și judecătorul de la Telenești, Dorin Coval nu-și recunoaște vina și a declarat în instanță că actul de corupție de care este învinuit a fost o provocare organizată de CNA.

Condamnat la 7 ani de  închisoare de prima instanță

În aprilie 2015, un alt judecător a fost prins  cu mită. Veaceslav Panfilii de la Judecătoria  Anenii Noi a fost reţinut de ofiţerii CNA după ce a primit ultima tranșă de 400 de euro din cei 1000 pe care i-ar fi estorcat de la fiul unei persoane vizate într-o cauză civilă aflată la el în procedură. Procurorii au documentat acțiunile judecătorului timp de 3 luni și apoi l-au reținut îBanii marcați au fost predați benevol de judecător, care i-a scos din buzunarul sacoului.

Dosarul lui Panfilii a fost examinat timp de 8 ani în instanța de fond. În octombrie anul trecut, magistratul a fost condamnat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 7 ani de închisoare.  Panfilii nu și-a recunoscut vina. A declarat în instanță că avea o relație de prietenie cu persoana care l-a denunțat la CNA, iar banii pe care i-a luat reprezentau un împrumut. Operațiunea CNA  a calificat-o ca fiind tot o provocare.

Decizia Judecătoriei Chișinău a fost atacată cu recurs de Veaceslav Panfilii și de un an și jumătate dosarul stă blocat la Curtea de Apel Chișinău. După demisia din luna mai a judecătoarei Liubovi Brînză, care a avut dosarul în procedură, cauza urmează să fie distribuită altui magistrat.

Revenirea judecătorului Arnăut și cererea pentru „titlul onorific de veteran al sistemului judiciar”.

 În iulie 2017, judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut a fost suspendat din funcție după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul ca acesta să fie cercetat penal pentru 4 episoade de trafic de influență. Arnăut a fost învinuit în baza mărturiilor făcute de avocatul-vedetă Valerian Mânzat. Acesta a scris un denunț în care a povestit că, în perioada în care a fost avocatul întreprinderii Moldovagaz, judecătorul Arnăut rezolva problemele companiei în instanță și primea câte 50 de mii de lei pentru fiecare serviciu.

Mânzat a mai declarat că, în anul 2016, după ce a fost condamnat la închisoare pentru escrocherie, ar fi apelat tot la Arnăut să-l ajute să obțină o sentință mai blândă la Apel . I-ar fi transmis 20 de mii de euro, pentru a influența completul de judecători, dar a fost mințit. Curtea de Apel Chișinău i-a menținut pedeapsa cu închisoarea lui Mânzat, iar acesta l-a denunțat mai apoi pe Arnaut la CNA.

În noiembrie 2022, Judecătoria Bălți l-a achitat pe Sergiu Arnăut pe toate capetele de acuzare, motivând că probele audio și video prezentate de procurori și declarațiile martorilor nu confirmă acuzațiile aduse de Valerian Mânzat. În ianuarie 2023 și Curtea de Apel Bălți s-a pronunțat în favoarea lui Arnăut.  Ulterior, acesta a revenit în funcția de judecător.

La 7 mai curent, Sergiu Arnăut a cerut în plenul CSM să-i fie acordat „Titlul onorific veteran al sistemului judiciar”. Discuțiile au fost aprinse, iar într-un final, CSM a amânat subiectul. Ulterior, Arnăut a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău.

Până astăzi nu există o sentință definitivă în dosarul lui Sergiu Arnăut în care este învinuit de trafic de influență. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Examinarea trebuia să înceapă în luna mai, dar ședințele au fost anulate din cauza demisiei judecătorilor de la CSJ.

Cum a scăpat Ciugureanu de dosarul penal

Mai mulți magistrați  dintre cei care s-au ales cu dosare penale în ultimii ani,  au dat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că ar fi încălcat procedura atunci când a eliberat acordurile pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. Astfel, există riscul ca mai multe dosare să fie clasate, dacă CSM va pierde litigiile. O astfel de situație s-a produs deja în cazul fostului judecător Mihail Ciugureanu. Anul trecut, mai mulți magistrați au obținut victorii împotriva CSM la Curtea de Apel și sunt în așteptarea deciziilor salvatoare la Curtea Supremă de Justiție. 

În iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru ca judecătorul Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu, să fie cercetat penal pentru abuz în serviciu și pronunțarea cu bună-știință a unor încheieri contrare legii.  

Ciugureanu a fost învinuit că a emis patru încheieri în urma cărora 780 de hectare de teren din proprietatea statului au ajuns la Întreprinderea de Stat „Codrul”, aflată în proces de insolvabilitate, cu riscul de a fi înstrăinate. Judecătorul, care a ieșit deja la pensie, a respins atunci acuzațiile.

Dosarul lui Mihail Ciugureanu nu a mai avut finalitate în instanța de judecată. Cauza a fost scoasă de pe rol patru ani mai târziu, după ce fostul judecător a câștigat procesul civil intentat împotriva CSM-ului, fiind anulat acordul de pornire a urmării penale pe numele său.

Soluții similare au primit anul trecut la Curtea de Apel Chișinău și trei judecători cercetați penal pentru îmbogățire ilicită: Ion Druță, Tatiana Avasiloaie și Alexandru Gheorghieș. CSM a contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție și dosarele se află pe rol.

Președintele interimar al CSM recunoaște că instituția a pierdut mai multe litigii similare pentru că nu a respectat diferite norme legale.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „Deseori instanțele de judecată anulând aceste acorduri care au fost date de CSM au făcut referire la prevederile legale care spun că judecătorii vizați trebuiau invitați la ședințele CSM. Chestiunea asta nu s-a făcut și în unele cazuri instanțele de judecată au menționat că a fost încălcată procedura și o altă soluție decât a anula acea hotărâre a CSM nu ar fi fost. Înțelegem că este o hotărâre nepopulară pentru că lumea a așteptat rezultate pe marginea acelor cauze, dar în condițiile în care a fost încălcată legea și procedura, instanțele de judecată nu aveau alternativă”.  

Investigațiile financiare paralele tărăgănează ancheta

Se judecă cu CSM și fostul magistrat al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală. Unul dintre motivele de contestare în judecată a deciziei CSM a fost faptul că a lipsit de la ședința Consiliului la care a fost dat acordul să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani. 

Sternioală este acuzat că deține bunuri de aproape 14 milioane de lei, printre care și o casă de lux în Chișinău, înregistrată inițial pe numele părinților săi pensionari. În acel imobil au descins cu percheziții procurorii în noiembrie 2019. La aproape 5 ani distanță, Procuratura încă nu a trimis dosarul lui Sternioală  în instanța de judecată.

Un alt judecător, Alexandru Gheorghieș, învinuit că deține mai multe mașini de lux și o casă de milioane în municipiul Bălți pe care le-a înscris pe persoane terțe, a fost reținut de procurori în urmă cu doi ani și jumătate. Dosarul se află încă la faza de urmărire penală.

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Procuratura Anticorupție a informat că atât în cazul lui Gheorghieș, cât și în cazul lui Sternioală, procesele se tărăgănează, pentru că procurorii așteaptă rezultatele unor investigații financiare paralele.

Pe de altă parte, experta anticorupție Cristina Ciobotaru consideră că o parte dintre dosarele inițiate pe numele judecătorilor pentru îmbogățire ilicită au reprezentat de fapt o răfuială a CSM-ului, cu intenția de a-i scoate din sistem pe magistrații incomozi.

CRISTINA CIOBOTARU, expertă anticorupție: „Anul 2019 a fost un an foarte prolific din perspectiva pornirii dosarelor pentru îmbogățire ilicită, mai ales în cazul judecătorilor. Ceea ce au avut în comun aceste dosare a fost faptul că erau judecători aflați în conflict cu CSM din cauza organizării Adunării Extraordinare a Judecătorilor la care urma să fie pusă în discuție revocarea membrilor CSM. Această adunare până la urmă a eșuat, dar ranchiuna a rămas. Ne uităm chiar la ordinea în care au fost pornite aceste dosare penale. E vorba de Alexandru Gheorghieș, care a fost președintele ales al acelei adunări. A fost mai apoi magistrata Olesea Țurcan, care a fost secretara adunării. Apoi Tatiana Avasiloaie care a fost secretara comisiei de numărare a voturilor la Adunarea Generală Extraordinară. De asta eu cred că ceea ce unește aceste dosare nu este neapărat caracterul ilicit al averii acestor magistrați, ci problemele pe care le aveau ei cu CSM-ul care a supraviețuit după acea Adunare Generală din 2019. S-ar crea impresia că a existat și o înțelegere cu procurorii pentru a verifica anumiți judecători incomozi CSM-ului cu promisiunea că ei vor ajuta la ridicarea imunității lor pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. De asta eu cred că aceste dosare bat pasul pe loc de foarte mulți ani, nu pentru că îi protejează sistemul, dar pentru că atunci când motivația nu este una veritabilă, asta e soarta dosarelor de fiecare dată.

Dosarele de îmbogățire ilicită! Clima și Pavliuc au scăpat de anchetă

În total, CSM și-a dat acordul pentru ca 11 judecători să fie anchetați pentru îmbogățire ilicită. Între timp, 5 dosare au fost clasate de procurori, iar în unele cazuri de rezonanță în care a fost decisă urmărirea penală, Procuratura a tăcut chitic.

De exemplu, dosarul inițiat pe numele fostului președinte al Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, a fost clasat încă la 6 iunie 2023. Iar dosarul fostului vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a fost clasat la 15 februarie 2024, pentru că faptele nu au întrunit elementele infracțiunii. 

Despre asta am aflat doar după ce reporterul Cutiei Negre a solicitat oficial informația de la Procuratura Anticorupție.

Pe banca acuzaților, pentru îmbogățire ilicită, au ajuns până astăzi doar doi judecători. Oleg Melniciuc este singurul condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare. Magistratul se declară nevinovat și a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău. Examinarea cauzei este suspendată până în luna octombrie, pentru a fi efectuată o expertiză financiară.

OLEG MELNICIUC, judecător: „Am considerat că judecătorul va fi capabil să pătrundă în esența argumentelor pe care le-am invocat. Dacă judecătorul nu a dorit să pătrundă în esență și să facă calcule, eu am hotărât că atunci e mai bine să solicităm o expertiză. Las” să facă calcule experții. Acolo sunt toate calculele absolut confirmate documental. Sentința primei instanțe o consider absolut ilegală”.

Încă în vara anului 2022 a ajuns în judecată și dosarul fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, în care este acuzat că a dobândit bunuri în valoare de peste 12 milioane de lei pe care le-a înscris pe rude. De la începutul anului curent, pe acest dosar au fost planificate 7 ședințe, dar mai mult de jumătate au fost anulate din diverse motive.

Într-o altă cauză  penală în care Ion Druta a fost bănuit că a dat indicații unor judecători pe anumite dosare de rezonanță, procurorii și-au retras învinuirile și au clasat dosarul. 

Magistrata Olesea Țurcan nu vine la ședințe de judecată

În martie 2022, procurorii au descins cu percheziții în biroul magistratei Olesea Țurcan de la Judecătoria Chișinău care este acuzată că a dispus ilegal suspendarea executării mai multor hotărâri ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare  ce vizau activitatea companiei Moldasig. În rezultat, administratorul companiei a fost înlăturat de la conducere, fiind instituită administrarea provizorie de către două companii de audit. Decizia îl favoriza pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

În decembrie  2020, Platon acesta a dat buzna la ședința CNPF, unde se discuta despre problemele de la Moldasig. Platon a intrat forțat în clădire, sărind peste turnichetul de la intrare.

Dosarul în care judecătoarea Olesea Țurcan este învinuită de pronunțarea unei hotărâri contrare legii se află pe rolul Judecătoriei Buiucani, din mai 2022. Timp de doi ani, au fost fixate 26 de ședințe, dar multe dintre ele au fost anulate din diverse motive. Astăzi, procurorul nu are obiecții la modul în care se desfășoară procesul.

ELENA CAZACOV, procuror: „În ultima perioadă, ședințele sunt toate lucrătoare și noi am finalizat audierea tuturor martorilor acuzării. Într-adevăr au fost careva ședințe amânate din lipsa prezentării doamnei Olesea Țurcan. Absențele au fost ca motiv de boală a ei sau a membrilor familiei. După ce a fost dispusă examinarea dosarului în lipsa acesteia, cauza se examinează fără a fi tergiversată”.

Avocatul Olesei Țurcan a precizat că aceasta se declară nevinovată, dar a refuzat să facă declarații, motivând că nu are acordul clientei sale. 

Olesea Țurcan este singura judecătoare care nu este suspendată din funcție de către CSM în legătură cu dosarul penal în care este judecată. Acest lucru nu a fost posibil, pentru că magistrata se află oficial în concediu de maternitate.

Judecătorii din Laundromat reveniți în funcții

În ultimii ani, mai mulți judecători au revenit în funcții după ce au fost declarați de instanțe nevinovați. Și-au reluat munca și o parte dintre magistrații vizați în Laundromat. Recent, v-am arătat într-o altă investigație la Cutia Neagră Plus că aceștia solicită și despăgubiri de milioane de la stat.

Au fost achitate și cele 5 judecătoare reținute în 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat opinia publică.

Iar în iulie 2019 a fost repus în drepturi și fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu, prins în flagrant cu mită în anul 2014.  Anul trecut, statul a fost obligat de Curtea de Apel Chișinău să-i achite lui Cazacu peste un milion de lei, drept salariu pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcție.

AMNISTIE pentru un judecător care a recunoscut că a emis decizii ilegale

Au scăpat de închisoare și doi ex-magistrați ai Judecătoriei Strășeni vizați în anul 2016 într-un dosar de rezonanță. Aceștia au fost acuzați că au emis zeci de încheieri ilegale, în baza cărora mai mulți cetățeni ai Federației Ruse și ai Ucrainei au obținut recunoașterea unor acte de stare civilă în R. Moldova. În baza documentelor false, cetățenii străini și-au depus dosarele pentru obținerea cetățeniei moldovenești, iar ulterior și pentru redobândirea cetățeniei României. Deși vinovăția în acest caz le-a fost dovedită, un judecător a fost pedepsit de prima instanță doar cu amendă de 10 mii de lei, iar altul a beneficiat de amnistie.

În octombrie 2018, magistratul Vasile Rusu de la Judecătoria Strășeni a fost găsit vinovat pentru pronunțarea unor încheieri contrare legii.A emis 11 încheieri în favoarea unor cetățeni ai Ucrainei și ai Federației Ruse, în baza unor acte false de stare civilă.

Prima instanță i-a aplicat judecătorului Vasile Rusu doar amendă de 10 mii de lei. Procurorul a contestat decizia, solicitând 3 ani de închisoare pentru Rusu. Însă Curtea de Apel Chișinău a anulat și amenda. Instanța l-a eliberat de pedeapsă pe Rusu, pentru că a trecut termenul de prescripție. După ce Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, acesta s-a blocat din nou la Curtea de Apel Chișinău. După demisia judecătoarei Elena Cojocari, dosarul urmează a fi redistribuit altui magistrat.

Fostul președinte al Judecătoriei Strășeni, Mihail Gavriliță, acuzat în același dosar cu Vasile Rusu și-a recunoscut vina chiar din start și a fost judecat în procedură simplificată. În timp ce dosarul se afla pe rol, Gavriliță a depus o cerere pentru amnistie în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani i-a acceptat cererea în iulie 2018 și a încetat procesul penal în privința lui Gavriliță.

În ultimii zece ani, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru urmărirea penală a 77 de judecători. Până astăzi, nu avem niciun magistrat ajuns după gratii.  

Această investigație este finanțată printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

09 februarie 2025, ora 21:45

Intermediarul de la Chișinău, prin care  Federația Rusă ar fi intenționat să asigure regiunea transnistreană cu gaz, ascunde în spatele său scandaluri mediatice regionale și afaceri mai vechi cu iz rusesc. Patronul companiei, Arcadie Vicol, a încheiat în ultimii patru ani mai multe contracte de milioane cu instituții de stat. Colega mea Stela Mihailovici a investigat activitatea firmelor lui Vicol și a descoperit implicarea acestuia în afaceri cu oligarhi din Donbass, și participarea la acțiuni, aparent concertate de achiziție a unor uzine de chimicale din România.

Într-un bloc rezidențial vechi de pe strada Sciusev din Centrul capitalei  se găsește oficiul companiei „Natural Gaz D.C.”. Firma a devenit vedetă a știrilor la începutul acestui an după ce s-a aflat că ar fi fost selectată de „Tiraspoltransgaz” să furnizeze așa-zisul gaz umanitar promis de Rusia regiunii transnistrene, după ce tot autoritățile ruse au sistat livrările din prima zi a lui 2025.

„Natural Gaz” a semnat un contract cadru cu „Tiraspoltransgaz” pe 14 ianuarie, chiar în ziua în care nerecunoscutul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii s-a întors de la Moscova, unde a discutat subiectul energetic.

Vadim Krasnoselskii: „Negocierile s-au desfășurat la nivelul Ministerului Energiei al Federației Ruse unde se rezolva problema reluării livărilor de gaze în Transnistria. Eu sper că, în rezultatul acestor negocieri, în viitorul apropiat, mai trebuie puțin de răbdat, gazul va veni în Transnistria. Va fi gaz umanitar, asta trebuie să înțelegeți din start, cum a fost anterior, gaz umanitar al Federației Ruse, în volumul necesar pentru populația Transnistriei, pentru căldură și pentru întreprinderile din Transnistria”.

Bănuit că ar face jocul Rusiei, în detrimentul intereselor statului, fondatorul companiei „Natural Gaz” Arcadie Vicol a fost chemat să dea explicații la Serviciul de Informații și Securitate. În timp ce presa scria că Vicol ar fi suspectat de trădare de Patrie, SIS a refuzat să comenteze. Iar omul de afaceri a negat atunci acuzațiile.

Arcadie Vicol: „Nu au fost audieri, dar a fost o discuție. Ei au avut anumite întrebări la contractul cadru pe care noi l-am încheiat cu „Tiraspoltransgaz”. Le-am oferit toate detaliile de care erau interesați și atât. Acesta este un contract comercial, ceea ce este o premieră. Tiraspolul nu a avut niciodată un contract comercial. Totul a fost prin Moldovagaz și nu era achitat niciun cub de gaz. Și a treia este că acest gaz va fi declarat și vor fi achitate toate procedurile vamale, inclusiv TVA.  Noi suntem considerați de Uniunea Europeană ca o companie care a contribuit cel mai mult la liberalizarea pieței. Sigur că noi o să avem dușmani în persoana monopoliștilor care nu o să fie mulțumiți și o să aducă diferite acuzații care să ne ponegrească și oamenii să creadă lucruri urâte despre noi”. 

Premierul Dorin Recean a comentat scurt subiectul, lăsând să se înțeleagă că agentul economic ar fi implicat în jocul Moscovei.

Dorin Recean: „Cunosc despre aceste audieri. Ele încă continuă și noi nu vom permite absolut nimănui să facă parte din scenariul agresiunii hibride a Rusiei aici la Chișinău”.

Ulterior, prim-ministrul  a venit cu mai multe detalii despre companie. „De ce le-au trebuit careva scheme foarte sofisticate în timp ce există un contract foarte bine stabilit și care trebuia respectat? Orice a pretins că propune această companie nu corespunde criteriilor de combatere a spălării banilor în ceea ce privește plata pentru gazele naturale și tranzit. Nici rezervări de capacitate nu au existat. Ceea ce a existat este o următoare operațiune a Rusiei de a spune că  că noi vrem să livrăm gaze naturale, după ce tot noi nu le-am livrat, dar Chișinăul se opune. Deci, această companie și acest individ nu are cum și nu a propus o soluție reală”, a declarat Recean.

Cine sunt clienții „Natural Gaz”

SRL „Natural Gaz D.C.” a fost fondată în octombrie 2019 și îl are în calitate de acționar majoritar pe Arcadie Vicol. Acesta a ocupat anterior funcții importante la întreprinderile Moldovagaz, Metalferos și Calea Ferată, iar presa a scris că a fost apropiat de liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

În ultimii ani, „Natural Gaz” a ajuns cel mai mare jucător de pe piața liberă de gaze naturale. Potrivit ANRE, la începutul lui 2024, compania avea o cotă de piață de două procente. În actele depuse la o licitație publică, în vara anului trecut, „Natural Gaz” declara că are un milion de metri cubi de gaze naturale stocate în depozitele subterane din Ucraina.

Compania vinde gaz la circa 30 de întreprinderi private care activează în diverse domenii – vinării, ferme avicole, brutării, producători de lactate, sucuri sau materiale de construcție.

Anul trecut, „Natural Gaz” s-a lansat și în afaceri cu statul. A câștigat două licitații pentru a livra gaz la CET-NORD în valoare de 128 de milioane de lei.

„Noi am lansat mai multe licitații pe platforma de tranzacționare a gazelor naturale administrată de Bursa Română de Mărfuri. În rezultatul licitațiilor, a fost semnat mai întâi, pe 12 aprilie 2024, un contract pentru perioada de livrare a gazelor 1 mai - 30 septembrie, în sumă totală de 15,4 milioane lei,  fără TVA, la  un preț mai mic decât prețul reglementat. Ulterior, pe 24 septembrie 2024, am încheiat următorul contract, la fel în urma licitației, deja pentru trimestrul IV, în sumă totală de 113 milioane lei”, a explicat Marian Brînza, directorul SA CET-Nord.

Cel de-al doilea contract a fost însă reziliat înainte de termen. Compania lui Vicol a livrat gaz la CET- Nord doar în luna octombrie, în valoare de 22 de milioane de lei.

„După încheierea contractului, am mers la ajustarea tarifelor. Prețul era mai mare decât cel reglementat cu 109 lei. Regulatorul a exclus din cheltuielile recuperate prin tarif prețul mai mare decât cel reglementat. Pentru a nu cauza prejudicii întreprinderii, ne-am adresat către furnizor de a micșora prețul la cel reglementat. Furnizorul a refuzat și am găsit o opțiune de a rezilia contractul fără pretenții”, a precizat  Marian Brînza.

Vânzări către compania care a promis gaz ieftin din Turcia

Actele consultate de reporterul Cutiei Negre arată că firma lui Arcadie Vicol a avut relații comerciale cu o altă companie de pe piața liberă a gazelor ajunsă în atenția publică în 2023 - „East Gas Energy Trading”. Compania este conectată la fostul vicepreședinte al Partidului Democrat, Vladimir Cebotari.

Un an în urmă, „Natural Gaz” încerca să recupereze o datorie de 1,7 milioane de lei de la „East Gaz”. Chiar a ajuns să ceară în judecată intentarea procesului de insolvabilitate a firmei datornice. Ulterior, cei doi agenți economici s-au împăcat și procesul judiciar a fost încetat.

Arcadie Vicol ne-a oferit câteva detalii despre colaborarea cu „East Gas Energy Trading”. „Atunci când ei s-au lansat în piață, în 2023, încă nu erau pregătiți în materie de import de gaze naturale,  în materie de procurare a gazelor de pe alte burse, noi le-am vândut gaze naturale și într-un moment dat am ajuns în situația când gazele astea nu au fost plătite și am fost nevoiți să acționăm mai departe în conformitate cu legislația în vigoare. Noi am avut relații economice și discuții cu directorul companiei Vitalie Șaptefrați. Cândva am fost colegi la Moldovagaz. Eu îl cunosc pe dl Cebotari, dar nu avem relații, nu comunicăm.

Întrebat cum o companie care spunea că este gata să asigure tot consumul de gaz al R. Moldova a ajuns să cumpere gaz de la firma sa, Vicol a răspuns scurt: „Mai multe companii cumpărau de la noi”.

„East Gas Energy Trading” a ajuns în atenția publică în septembrie 2023, când a semnat un contract cu o companie de stat din Turcia - „BOTAȘ” ,  pentru livrarea gazelor naturale. În contextul crizei energetice, turcii și-au asumat să livreze câte două milioane de metri cubi de gaz pe zi în R. Moldova la un preț bun, dar gazul promis nu a mai ajuns la noi.

Cel care a semnat atunci contractul cu BOTAȘ din partea companiei „East Gas Energy Trading” a fost Nicolai Gaborak, un tânăr care a lucrat anterior la Moldovagaz. Acesta este fiul lui Mykola Gaburak, un cetățean ucrainean inclus de SIS în lista neagră ca fiind afiliat lui Vladimir Plahotniuc.  Cu trei ani în urmă, Mikola Gaburak a fost surprins la o terasă din Chișinău, unde avea o întâlnire cu Vladimir Cebotari.

Numele lui Nicolai Gaborak apare mai târziu și într-un alt episod și izează o altă firmă ce a avut relații comerciale cu Arcadie Vicol.

Arcadie Vicol, în centrul unui scnadal în România

În decembrie 2024, Arcadie Vicol a ajuns subiect de investigații jurnalistice și în România. Omul afaceri a investit două milioane de euro într-o uzină de chimicale falimentată. Presa de la București a sugerat că în spatele afacerii ar fi tot interese rusești.

La finele anului trecut, presa de peste Prut titra că „Rușii acaparează România bucată cu bucată”. Câteva investigații publicate de „Ziarul Național” dezvăluiau cum renumitul miliardar Ioan Niculae își pierde afacerile. Combinatele chimice din holdingul său „InterAgro”, intrat în faliment, ajung pe mâna unor cetățeni moldoveni. Iar unul dintre ei este chiar Arcadie Vicol.

În decembrie 2024, compania „Arvi Invest RO”, pe care Vicol a fondat-o în 2020 la Iași, a cumpărat la o licitație uzina „GA-PRO-CO CHEMICALS” din Săvinești, proprietate a holdingului „InterAgro” A plătit pentru acest activ 10 milioane de lei românești, echivalentul a două milioane de euro.

Cu an în urmă, un alt moldovean Ion Sajin a cumpărat prin intermediul companiei sale din București „Gaz Management Consulting” pachetul majoritar de acțiuni la „InterAgro”. Sajin a ajuns chiar administrator special al companiei.

Potrivit investigației, Ion Sajin și Arcadie Vicol ar fi acționat orchestrat în afacerea cu combinatul chimic din Săvinești. Jurnaliștii români au dezvăluit că firma „Arvi Invest Ro” a primit pe contul său bancar 9 milioane de roni de la „Gaz Management Consulting” pe 20 decembrie 2024. În aceeași zi, banii au fost virați către „InterAgro” ca plată pentru uzina chimică cumpărată de Vicol la licitație.

Combinatul din Săvinești a fost vândut la un preț de trei ori mai mic decât cel la care fusese evaluat în cadrul procesului de insolvabilitate.

Arcadie Vicol: „Eu îl cunosc pe Ion Sajin. Noi am cumpărat anul trecut de la compania lui gaze naturale. Atunci  ei aveau prețuri mai bune”.

Reporter TV8: „ Dvs ați spus că ați cumpărat de la ei gaz. Dvs de fapt ați transferat bani. Ei vă dădeau gaz și dvs le plăteați bani. Investigația spune că ei v-au transferat pe cont 9 milioane”.

Arcadie Vicol: „ Și noi lor le-am vândut gaz, pentru că operăm și pe piața României, pe piața angro.

Reporter TV8: „Deci banii care prin conincidență, chiar în ziua în care ați cumpăra acea uzină, au ajuns pe contul dvs, sunt bani pe care vi-i datora Sajin pentru gazul pe care l-ați livrat?” 

Vicol: „Nu! Aceștia sunt bani din afacerile economice între compania „Gaz Management” și „Arvi Invest”.

Uzina din Săvinești va fi vândută la fier vechi

Vicol ne-a dezvăluit că nu are de gând să facă investiții în combinatul de chimicale pe care l-a cumpărat în România.

Arcadie Vicol: „Întreprinderea asta nu funcționează de ani de zile și în esență este o grămadă de fier vechi”

Reporter TV8:  „Dar dvs de ce ați dat două milioane de euro pentru o grămadă de fier”? 

Arcadie Vicol: „Merită să plătești banii ăștia ca să fie demolată, vândută la fier vechi și toți banii valorificați. Cred că până la sfârșitul anului curent noi vom valorifica tot ce este acolo. Nu știu ce va fi cu terenul, poate cineva va fi interesat de terenul respectiv, dar cert este că până la sfârșitul anului noi vom valorifica ce este acolo. Nu are rost să restabilim afacerea. Asta este o întreprindere construită în anii 60. Consumul energetic este foarte  mare și randamentul pe care-l are întreprinderea nu-ți permite să produci ceva acolo”.

Cine este Ion Sajin?

Compania „Gaz Management Consulting”, care face afaceri cu Vicol, a fost înființată la București de Ion Sajin în 2021. Firma a ajuns în topul traderilor de gaze pe piața angro românească, având o cotă de circa trei procente.

Din mai 2023, până în aprilie anul trecut, Ion Sajin a figurat în calitate de acționar și într-o companie din R. Moldova  - SRL Omnicom. Aceasta face afaceri și cu statul. În ultimii 4 ani, firma a câștigat licitații publice în valoare de peste 40 de milioane de lei. Cele mai scumpe contracte fiind încheiate cu „Moldovatransgaz”.

Arcadie Vicol a avut interacțiuni cu SRL-ul Omnicom, dar mai devreme ca Ion Sajin să ajungă oficial coproprietar al firmei.

În decembrie 2022, Arvi Invest Logistics, o altă companie afiliată lui Vicol, i-a dat cu împrumut Omnicom-ului 2,4 milioane de lei. Pentru că banii nu au fost întorși la timp, cei doi agenți economici au ajuns în judecată. Ulterior, au încheiat un acord de împăcare prin care „Omnicom” s-a obligat să achite și o penalitate de aproape un milion de lei și litigiul s-a încheiat.

„Atunci când noi am avut relația respectivă, noi am avut-o cu fondatorul și directorul „Omnicom”  Andrei Zabolotnîi. El a fost și fidejusor în toate relațiile celea. Dacă erau să fie alți fondatori, ei tot deveneau fidejusori în procesul ăsta, dar ei nu se regăsesc acolo”, a precizat Vicol. 

În aprilie 2024, cota deținută de Ion Sajin în compania „Omnicom” i-a fost cedată lui Nicolai Gaburak, despre care v-am vorbit mai sus, tânărul care a semnat contractul cu turcii pentru livrarea gazului ieftin în R. Moldova.

Cărbune bănuit a fi din Donbas, adus în Moldova de fima lui Vicol

Dacă astăzi Arcadie Vicol este vizat în scandaluri legate de piața gazelor naturale din R. Moldova și piața chimicalelor din România, câțiva ani în urmă omul de afaceri avea legătură cu un alt scandal. De această dată în Ucraina și viza exportul camuflat de cărbune din regiunea Donbas, acaparată de ruși.

Pe 7 ianuarie 2019, în apropiere de portul Samsun din Turcia, a naufragiat nava „Volga Balt 214”. Șapte cetățeni ucraineni au fost atunci salvați, dar alți patru ucraineni și doi cetățeni ai Azerbaidjanului au murit. La bordul navei se aflau 3300 tone de cărbune. Ministerul Ucrainei pentru teritoriile temporar ocupate a declarat că acel cărbune a fost scos din teritoriul necontrolat al Donbasului. Autoritățile nu au dezvăluit atunci că marfa înecată era comandată de o companie din R. Moldova - „Arvi Invest”, fondată de Arcadie Vicol. Confirmarea am găsit-o într-o hotărâre de judecată descoperită de reporterul Cutiei Negre.  

SRL Arvi Invest s-a judecat cu o companie de asigurări căreia i-a cerut să-i achite drept despăgubire 198 de mii de dolari - costul cărbunelui aflat la bordul navei „Volga Balt” care s-a înecat. Marfa fusese asigurată de firma lui Vicol înainte să fie încărcată în portul Azov.

Din hotărârea emisă de Judecătoria Chișinău aflăm că furnizorul cărbunelui a fost un offshore din Hong Kong (Vartech Enterprise LTD) care a semnat în 2018 un contract cu SRL Arvi Invest din Chișinău și s-a angajat să-i vândă 20 de mii de tone de cărbune.

Furnizorul cărbunelui, un offshore din Hong Kong conectat la oligarhul numit „portmoneul lui Ianukovici”

O investigație publicată în 2020 în Ucraina a dezvăluit că o mare parte a cărbunelui scos ilegal din Donbas era vândut prin intermediul unor offshore-uri conectate la oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko, poreclit „portmoneul” lui Ianukovici. Compania din Hong Kong, de la care a cumpărat cărbune firma lui Arcadie Vicol, se regăsește în anchetă.

Kurcenko a fost apropiat de ex-președintele ucrainean Viktor Ianukovici, ambii fiind fugari în Rusia. După ce rușii au ocupat Donbasul, Kurcenko a început să-și dezvolte afacerile în regiunea separatistă.

Fostul lider al regiunii Donețk, Alexandr Zaharcenko aduna compromat împotriva lui Kurcenko și intenționa să-l transmită președintelui rus Vladimir Putin. Cu o zi înainte de a merge la Moscova, la înmormântarea artistului Iosif Kobzon, unde planifica să se întâlnească cu Putin, Zaharcenko a fost asasinat printr-o explozie produsă într-o cafenea din apropierea casei sale, scriu autorii investigației.

Arcadie Vicol susține că nu-l cunoaște pe oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko și nu bănuia că acel cărbune cumpărat prin offshore-ul din Hong-Kong era scos din Donbas.

Arcadie Vicol: „În procesul de judecată pe care noi l-am avut pe cazul ăsta, au fost verificate absolut toate circumstanțele. Cărbunele a fost cumpărat din Rusia și a fost destinat unei companii din Turcia care procesează fier uzat și procesează cărbune pentru a face produsul finit”.

Reporter TV8:  „Dvs ați cumpărat nu de la o companie din Rusia, dar de la un offshore din Hong Kong”.

Vicol: „Da” 

Reporter TV8: „Îl cunoașteți pe Kurcenko? El de fapt este fondatorul offshore-ului din Hong-Kong”.

Vicol: „Nu cunosc despre ce vorbiți”.  

Abonat la licitațiile publice

Compania Arvi Invest, fondată de Arcadie Vicol, a fost un important jucător pe piața cărbunelui din R. Moldova. Compania a vândut cărbune și unor instituții de stat. Am identificat 4 licitații publice în valoare de 3,5 milioane de lei câștigate de „Arvi Invest”. La tendere, firma a prezentat un certificat de conformitate pentru cărbune în care este indicat drept producător o companie din regiunea Rostov, iar furnizor – chiar offshore-ul din Hong Kong, conectat la oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko.

„Am avut afaceri cu cărbunele până la declanșarea războiului în 2022. Noi îl cumpăram la condiții „free of bord” din portul Rusiei sau adus în portul Turciei. Noi ca agent economic cumpărăm un produs conform standardelor internaționale, cu procedurile vamale efectuate, cu calitatea controlată. Noi știm că sursa de proveniență este o întreprindere din Rostov. Atunci când ei vând printr-un offshore sau alt offshore noi nu cunoaștem care sunt motivele. Poate ei optimizează plățile fiscale, poate au alte motive. Pentru noi este important că au fost făcute procedurile vamale așa cum scrie legislația internațională”, a explicat Vicol.

Din datele publicate de Agenția Achiziții Publice, reiese că „Arvi Invest” s-a orientat spre altă marfă. În 2020 a vândut statului materiale de construcție, contractele fiind însă în sume mici.

Iar în noiembrie 2023, firma lui Arcadie Vicol a devenit furnizor de reagenți chimici pentru „Termoelectrica”, după ce a câștigat la licitație un contract de 4 milioane de lei. Reagenții sunt aduși din Turcia.

A mai fost în atenția Serviciului de Informații și Securitate

Numele lui Arcadie Vicol a figurat și  într-un raport al Serviciului de Informații și Securitate, transmis în 2019 președintelui Igor Dodon, care se referea la schemele care au fraudat Calea Ferată a Moldovei. Vicol era învinuit că, între anii 2013-2015, când ocupa funcția de vicedirector la Calea Ferată a Moldovei, ar fi contribuit la instaurarea unui monopol asupra serviciilor de expediție a mărfurilor pe calea ferată. Vicol neagă acuzațiile.

Ofițerii SIS pomenesc despre compania „Arvi Invest Logistics” că este neoficial gestionată de Arcadie Vicol. În 2019, firma livra cărbune către CFM și era operator de expediție pe calea ferată.

Arcadie Vicol: „Atunci când eu am fost angajat la Calea Ferată, erau mai multe companii de expediție, cred că peste 30, din care mai mult de jumătate aveau un portofoliu dintr-un tip de marfă, un tip de încărcătură și asta se petrecea de ani de zile. Companiile astea în esență  nu făceau nimic decât intermediau între companiile care transportă pe calea ferată și Calea Ferată. Toate schimbările care au fost făcute erau menite ca companiile de expediție să-și facă treaba: să caute mărfuri, să caute rute, să elaboreze mecanisme care ar crește volumul de transportare pe calea ferată. Dacă compania asta are un singur angajat și livrează aceeași marfă de 30 de ani înseamnă că ea nu face nimic, decât parazitează pe seama la Calea Ferată. Au fost discuții cu companiile de expediții la care le-au fost aduse la cunoștință că acel care lucrează, aduce mărfuri și crește volumele, acela trebuie să lucreze”. 

Reporter TV8: „Dvs direct sau indirect aveați afaceri în domeniul expediției”?

Arcadie Vicol: „Nu. Până în 2019 eu nu am avut nicio afacere în domeniul expediției.

Reporter TV8: „Dar cei care spun că au expediat  prin companiile dvs, mint?

Vicol: „Să aducă probe”.

Sediul firmei „Gaz Natural D.C.”, cumpărat de la BEM

Vicol a fost vizat anterior și într-o altă investigație „Cutia Neagră Plus” în care arătam că oameni din anturajul lui Plahotniuc au pus mâna pe mai multe imobile vândute la licitații de Banca de Economii după faliment. Firma „Arvi Invest” cumpărase două imobile de la BEM, inclusiv cel de pe strada Sciusev din centrul capitalei unde își au astăzi sediul companiile lui Vicol.  

În aprilie 2022, Arcadie Vicol s-a ales cu dosar penal pentru escrocherie, după dezvăluirile făcute în studioul Cutiei Negre de către fostul ofițer SIS, Eugen Cuzmin, care a fost delegat un timp la Moldovagaz.

Cuzmin a povestit că, în perioada în care Arcadie Vicol a fost consilierul președintelui Moldovagaz, l-a angajat fictiv la întreprindere pe Victor Gammer, un om din anturajul lui Plahotniuc, cercetat penal și în furtul miliardului.

„Victor Gammer a fost angajat la Moldovagaz pe 1 decembrie 2016 în calitate de specialist al Departamentului Metrologie și Măsurare a Gazului, în baza unei scrisori de serviciu a șefului departamentului, în lipsa unor studii de profil. În dosarul personal lipsește copia unei diplome. Contractul de muncă a fost semnat de vicepreședinte. Contractul a fost prelungit de două ori. Potrivit informației Departamentului Tehnologii Informaționale, pe toată perioada de lucru, Victor Gammer nu a folosit niciodată poșta electronică de serviciu. Adică, fiecare angajat are poștă de serviciu. - Poate nu știe să se folosească de poșta de serviciu. Salariul total încasat de Gammer de la Moldovagaz, pe toată perioada de angajare fictivă, a constituit 457 633 lei. În baza unui contract de arendă a automobilului personal al lui Victor Gammer, pentru călătoriile de serviciu prin Chișinău și în republică, în funcție de necesitate, angajatul fictiv primea lunar 324 litri de combustibil. Pentru toată perioada, Victor Gammer a primit combustibil în valoare de 60 270 lei sau 4 406 litri. Aici un moment hazliu. Lunar, Victor Gammer primea premii pentru îndeplinirea la timp a sarcinilor și cerințelor înaintate de conducerea întreprinderii Moldovagaz. Ca să înțelegeți, din ianuarie 2019 până în august 2019, eu am luat perioada în care Moldovagaz a trecut în oficiul nou din decembrie 2018,  Victor Gammer a vizitat sediul întreprinderii de 8 ori. Nici nu a avut legitimație ca să intre”, a povestit Eugen Cuzmin.

Dosarul angajărilor fictive la Moldovagaz, în care Arcadie Vicol este judecat împreună cu  Iacov Cazacu, fost vicepreședinte al Moldovagaz, se află pe rolul Judecătoriei Chișinău din septembrie 2022. De atunci, zeci de ședințe au fost amânate și s-a ajuns  la etapa de audiere a martorilor. Arcadie Vicol s-a declarat  nevinovat și a catologat dosarul penal ca fiind inițiat la comandă, în legătură cu activitatea sa profesională.