21 iulie 2024, ora 19:45

Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun judecător nu a ajuns la închisoare. Reporterul Cutiei Negre PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spunem astăzi care este soarta lor.  

(17 iunie 2014)

IURIE LEANCĂ, ex-premier al R. Moldova: „Din punctul meu de vedere, carul s-a pornit, dar încă cu rotații foarte și foarte mici. Este adevărat că o treime dintre judecători în ultimii 3-4 ani au plecat din sistem, care au probleme de integritate. A fost primul judecător băgat la închisoare și vreau să vă zic, stimați concetățeni, că nu sunt mândru că așa ceva se întâmplă în R. Moldova. Nu sunt mândru că încă 9 judecători sunt cu dosare deja în instanță. Dar dacă nu vom sancționa pe cei care își permit să facă astfel de lucruri, mă tem că niciodată nu vom face regulă în R. Moldova.

De la această declarație a fostului prim-ministru s-au scurs zece ani. De atunci, numărul judecătorilor cercetați penal a trecut de 70, dar niciunul nu a ajuns după gratii. Doar doi magistrați au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție și ambii au reușit să fugă din țară. Cel mai recent caz este cel al judecătorului din Drochia, Valeriu Ghedreuțan.

„Ghedreuțan Valeriu se consideră condamnat în baza Art. 324, alin. 3, Cod Penal și se stabilește pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani, cu amendă în mărime de 10 mii unități convenționale ce constituie 200 mii lei. Pedeapsa penală sub formă de închisoare urmează a fi executată în penitenciar de tip închis.

Această hotărâre a fost citită de judecătorii Curții de Apel Bălți  pe data de 2 iulie doar în fața  echipei de filmare a Cutiei Negre PLUS. Condamnatul, un fost magistrat al Judecătoriei Drochia, care trebuia să fie deja după gratii, a fugit din țară. Avocatul său nu s-a prezentat la ședință.

„Greșeala” instanței care i-a permis unui judecător să fugă din țară

Valeriu Ghedreuțan, condamnat pentru corupere pasivă, a scăpat de închisoare datorită unei erori admise de judecătorii de la Apel în dispozitivul hotărârii pe care au pronunțat-o la 30 aprilie.

Magistrații au scris în hotărâre că „termenul de executare a pedepsei cu închisoarea urmează a fi calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac”. Astfel, Valeriu Ghedreuțan a mers liniștit acasă și urma să aștepte până când Curtea Supremă de Justiție avea să pună punct în dosarul său.

După ce instanța a fost atenționată că deciziile Curții de Apel trebuie executate din momentul adoptării, completul de judecată a emis, pe 27 mai, o nouă încheiere și a dispus reținerea imediată a magistratului și transferul lui în penitenciar. Dar ia-l de unde nu-i! Chiar în aceeași noapte, Ghedreuțan a fugit din R. Moldova.

„Inspectoratul de Poliție din Drochia a recepționat actele de la Curtea de Apel Bălți pe poșta electronică guvernamentală în dimineața zilei de 28 mai. În urma verificărilor, s-a stabilit că Valeriu Ghedreuțan a părăsit hotarele R. Moldova tot 28 mai. La ora 12:01 acesta  a traversat punctul de frontieră Criva-Mămăliga, în calitate de pasager al unui automobil. Conform informației operative, Ghedreuțan a rămas pe teritoriul Ucrainei, la autogara din orașul Cernăuți. Din acest motiv, nu a fost posibilă executarea deciziei Curții de Apel Bălți. La 31 mai, în baza încheierii Judecătoriei Drochia, a fost pornit dosarul special de căutare. În prezent, se întreprind măsuri în vederea stabilirii locului aflării și reținerii condamnatului”, a precizat Inspectoratul de Poliție din Drochia la solicitarea Cutiei Negre. 

Judecătorii Curții de Apel Bălți au refuzat să explice de ce nu au dispus pe 30 aprilie arestul imediat al lui Ghedreuțan.

GHEORGHE SCUTELNIC, judecător Curtea de Apel Bălți: „Eroarea admisă este corectată prin încheiere și este indicată în decizia motivată care o să fie expediată părților. Nu facem comentarii asupra deciziei adoptate. Nu este o eroare. Este o practică judiciară care a fost anterior stabilită. Noi o să explicăm la timpul cuvenit și în situațiile cuvenite. Dacă oamenii își fac mendrele, asta e altă întrebare. Mă iertați”!

Plângere la Inspecția Judiciară

Pe 2 iulie,  Consiliul Superior al Magistraturii l-a demis pe  Valeriu Ghedreuțan din funcția de magistrat al Judecătoriei Drochia. Timp de 8 ani, acesta fusese suspendat din funcție.

Totodată, acțiunile judecătorilor Curții de Apel Bălți, care l-au lăsat în libertate pe Ghedreuțan  urmează a fi verificate de Inspecția Judiciară.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „La 16 mai, în adresa Inspecției Judiciare a fost depusă o plângere de către șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. La moment Inspecția analizează toate circumstanțele indicate în sesizare. Șefa Procuraturii Anticorupție a indicat despre o rea-credință, intenție a acelor judecători. Inspecția Judiciară urmează să stabilească dacă a avut loc acea corectare, dacă este în limitele legii și, eventual, dacă nu este în limitele legii, inspecția urmează să verifice dacă judecătorii au făcut-o cu intenție sau din neglijență gravă”.

Valeriu Ghedreuțan s-a ales cu dosar penal pentru corupere pasivă în anul 2016. El i-a promis unei femei că va adopta o hotărâre în favoarea ei într-un litigiu în care aceasta își cerea dreptul de proprietate asupra unei case din orașul Drochia. După ce i-a dat câștig de cauză în dosar, femeia a transferat din Italia 6 200 de euro chiar pe numele judecătorului. Iar Valeriu Ghedreuțan a ridicat personal banii de la bancă. După ce judecătorul a cerut încă 1000 de euro ca să ridice sechestrul de pe casă, femeia a decis să-l denunțe la CNA.

Magistrata căutată de Interpol timp de 10 ani

Primul caz în care un magistrat a reușit să scape de pușcărie prin fugă s-a întâmplat însă acum zece ani. În iunie 2014, judecătoarea Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni a fost condamnată la 8 ani de închisoare după ce a cerut mită 2000 de euro, de la rudele a doi tineri pe care îi judeca. O parte din banii marcați de CNA au fost găsiți în casa judecătoarei în timpul perchezițiilor. 

Elena Roibu, condamnată pentru corupție, a fugit chiar din sala de judecată și a părăsit teritoriul R. Moldova, fugind prin regiunea transnistreană. De zece ani, aceasta este căutată, dar fără rezultat.

„Elena Roibu a fost anunțată în căutare de către Biroul Interpol la 27 iunie 2014. În prezent, căutarea internațională se menține. Nu a fost recepționată nicio informație referitoare la localizarea persoanei sau reținerea acesteia pe teritoriul R. Moldova sau în afara țării, ne-a comunicat Inspectoratul General al Poliției.

Primul judecător prins în flagrant cu mită, achitat și revenit la muncă

Primul caz de corupție care vizează un judecător, datează din anul 2013. Magistratul Gheorghe Popa a fost prins cu mită de 200 de dolari. Flagrantul a avut loc chiar în biroul magistratului. Banii marcați de CNA au fost găsiți  între paginile Codului de Procedură Civilă de pe masa judecătorului. La 4 ani de la acele percheziții, judecătorul a fost achitat și a revenit în sistem, iar statul a fost obligat să-i plătească peste 700 de mii de lei, în calitate de prejudicii materiale.

Potrivit procurorilor, în schimbul banilor, magistratul Gheorghe Popa de la Judecătoria Telenești, urma să scoată de pe rol cererea unui reclamant. 

În aprilie 2014, Judecătoria Buiucani l-a găsit vinovat pe Gheorghe Popa și l-a condamnat pentru corupție pasivă la 7 ani de închisoare.  Magistratul s-a declarat nevinovat și a acuzat CNA că i-a organizat o provocare.

Peste doi ani, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința primei instanțe și a stabilit că fapta imputată constituie doar o contravenție. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, iar în iulie 2017, Gheorghe Popa a fost total achitat.

Peste câteva zile de la decizia instanței, Popa a fost restabilit de CSM în funcția de judecător. În anul 2019, după ce a fost obligat prin judecată, statul i-a plătit lui Popa și prejudicii de aproape 750 de mii de lei, pentru că a fost cercetat penal pe nedrept și suspendat din funcție.

Dosar fără finalitate timp de 10 ani

Un alt dosar de rezonanță, inițiat de procurori cu mai bine de zece ani în urmă, nu are până astăzi o finalitate. Magistratul Dorin Coval de la Judecătoria Căușeni, cercetat în trei cauze penale, își așteaptă sentința la Curtea de Apel Chișinău.  

Prima dată, CSM și-a dat acordul ca judecătorul Dorin Coval să fie anchetat pentru corupție în septembrie 2013. Magistratul a fost învinuit de procurori că a primit drept mită 500 de lei și tichete pentru 400 de litri de motorină și benzină. În 2014, Coval s-a ales cu alte două dosare penale pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii. Cele 3 cauze au fost conexate.

Judecătoria Chișinău l-a achitat pe Coval în decembrie 2017 pe capătul de acuzare ce vizează actul de corupție, iar pe celelalte două - a expirat termenul de prescripție. În 2020, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Timp de 4 ani, instanța nu a emis o sentință. În aprilie curent, magistrata Elena Cojocari, care avea dosarul în procedură, a demisionat. Cauza a fost distribuită unui alt judecător care va relua procesul de la zero.Prima ședință de judecată a fost programată tocmai pentru data de 5 noiembrie 2024.

La fel ca și judecătorul de la Telenești, Dorin Coval nu-și recunoaște vina și a declarat în instanță că actul de corupție de care este învinuit a fost o provocare organizată de CNA.

Condamnat la 7 ani de  închisoare de prima instanță

În aprilie 2015, un alt judecător a fost prins  cu mită. Veaceslav Panfilii de la Judecătoria  Anenii Noi a fost reţinut de ofiţerii CNA după ce a primit ultima tranșă de 400 de euro din cei 1000 pe care i-ar fi estorcat de la fiul unei persoane vizate într-o cauză civilă aflată la el în procedură. Procurorii au documentat acțiunile judecătorului timp de 3 luni și apoi l-au reținut îBanii marcați au fost predați benevol de judecător, care i-a scos din buzunarul sacoului.

Dosarul lui Panfilii a fost examinat timp de 8 ani în instanța de fond. În octombrie anul trecut, magistratul a fost condamnat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 7 ani de închisoare.  Panfilii nu și-a recunoscut vina. A declarat în instanță că avea o relație de prietenie cu persoana care l-a denunțat la CNA, iar banii pe care i-a luat reprezentau un împrumut. Operațiunea CNA  a calificat-o ca fiind tot o provocare.

Decizia Judecătoriei Chișinău a fost atacată cu recurs de Veaceslav Panfilii și de un an și jumătate dosarul stă blocat la Curtea de Apel Chișinău. După demisia din luna mai a judecătoarei Liubovi Brînză, care a avut dosarul în procedură, cauza urmează să fie distribuită altui magistrat.

Revenirea judecătorului Arnăut și cererea pentru „titlul onorific de veteran al sistemului judiciar”.

 În iulie 2017, judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut a fost suspendat din funcție după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul ca acesta să fie cercetat penal pentru 4 episoade de trafic de influență. Arnăut a fost învinuit în baza mărturiilor făcute de avocatul-vedetă Valerian Mânzat. Acesta a scris un denunț în care a povestit că, în perioada în care a fost avocatul întreprinderii Moldovagaz, judecătorul Arnăut rezolva problemele companiei în instanță și primea câte 50 de mii de lei pentru fiecare serviciu.

Mânzat a mai declarat că, în anul 2016, după ce a fost condamnat la închisoare pentru escrocherie, ar fi apelat tot la Arnăut să-l ajute să obțină o sentință mai blândă la Apel . I-ar fi transmis 20 de mii de euro, pentru a influența completul de judecători, dar a fost mințit. Curtea de Apel Chișinău i-a menținut pedeapsa cu închisoarea lui Mânzat, iar acesta l-a denunțat mai apoi pe Arnaut la CNA.

În noiembrie 2022, Judecătoria Bălți l-a achitat pe Sergiu Arnăut pe toate capetele de acuzare, motivând că probele audio și video prezentate de procurori și declarațiile martorilor nu confirmă acuzațiile aduse de Valerian Mânzat. În ianuarie 2023 și Curtea de Apel Bălți s-a pronunțat în favoarea lui Arnăut.  Ulterior, acesta a revenit în funcția de judecător.

La 7 mai curent, Sergiu Arnăut a cerut în plenul CSM să-i fie acordat „Titlul onorific veteran al sistemului judiciar”. Discuțiile au fost aprinse, iar într-un final, CSM a amânat subiectul. Ulterior, Arnăut a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău.

Până astăzi nu există o sentință definitivă în dosarul lui Sergiu Arnăut în care este învinuit de trafic de influență. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Examinarea trebuia să înceapă în luna mai, dar ședințele au fost anulate din cauza demisiei judecătorilor de la CSJ.

Cum a scăpat Ciugureanu de dosarul penal

Mai mulți magistrați  dintre cei care s-au ales cu dosare penale în ultimii ani,  au dat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că ar fi încălcat procedura atunci când a eliberat acordurile pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. Astfel, există riscul ca mai multe dosare să fie clasate, dacă CSM va pierde litigiile. O astfel de situație s-a produs deja în cazul fostului judecător Mihail Ciugureanu. Anul trecut, mai mulți magistrați au obținut victorii împotriva CSM la Curtea de Apel și sunt în așteptarea deciziilor salvatoare la Curtea Supremă de Justiție. 

În iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru ca judecătorul Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu, să fie cercetat penal pentru abuz în serviciu și pronunțarea cu bună-știință a unor încheieri contrare legii.  

Ciugureanu a fost învinuit că a emis patru încheieri în urma cărora 780 de hectare de teren din proprietatea statului au ajuns la Întreprinderea de Stat „Codrul”, aflată în proces de insolvabilitate, cu riscul de a fi înstrăinate. Judecătorul, care a ieșit deja la pensie, a respins atunci acuzațiile.

Dosarul lui Mihail Ciugureanu nu a mai avut finalitate în instanța de judecată. Cauza a fost scoasă de pe rol patru ani mai târziu, după ce fostul judecător a câștigat procesul civil intentat împotriva CSM-ului, fiind anulat acordul de pornire a urmării penale pe numele său.

Soluții similare au primit anul trecut la Curtea de Apel Chișinău și trei judecători cercetați penal pentru îmbogățire ilicită: Ion Druță, Tatiana Avasiloaie și Alexandru Gheorghieș. CSM a contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție și dosarele se află pe rol.

Președintele interimar al CSM recunoaște că instituția a pierdut mai multe litigii similare pentru că nu a respectat diferite norme legale.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „Deseori instanțele de judecată anulând aceste acorduri care au fost date de CSM au făcut referire la prevederile legale care spun că judecătorii vizați trebuiau invitați la ședințele CSM. Chestiunea asta nu s-a făcut și în unele cazuri instanțele de judecată au menționat că a fost încălcată procedura și o altă soluție decât a anula acea hotărâre a CSM nu ar fi fost. Înțelegem că este o hotărâre nepopulară pentru că lumea a așteptat rezultate pe marginea acelor cauze, dar în condițiile în care a fost încălcată legea și procedura, instanțele de judecată nu aveau alternativă”.  

Investigațiile financiare paralele tărăgănează ancheta

Se judecă cu CSM și fostul magistrat al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală. Unul dintre motivele de contestare în judecată a deciziei CSM a fost faptul că a lipsit de la ședința Consiliului la care a fost dat acordul să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani. 

Sternioală este acuzat că deține bunuri de aproape 14 milioane de lei, printre care și o casă de lux în Chișinău, înregistrată inițial pe numele părinților săi pensionari. În acel imobil au descins cu percheziții procurorii în noiembrie 2019. La aproape 5 ani distanță, Procuratura încă nu a trimis dosarul lui Sternioală  în instanța de judecată.

Un alt judecător, Alexandru Gheorghieș, învinuit că deține mai multe mașini de lux și o casă de milioane în municipiul Bălți pe care le-a înscris pe persoane terțe, a fost reținut de procurori în urmă cu doi ani și jumătate. Dosarul se află încă la faza de urmărire penală.

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Procuratura Anticorupție a informat că atât în cazul lui Gheorghieș, cât și în cazul lui Sternioală, procesele se tărăgănează, pentru că procurorii așteaptă rezultatele unor investigații financiare paralele.

Pe de altă parte, experta anticorupție Cristina Ciobotaru consideră că o parte dintre dosarele inițiate pe numele judecătorilor pentru îmbogățire ilicită au reprezentat de fapt o răfuială a CSM-ului, cu intenția de a-i scoate din sistem pe magistrații incomozi.

CRISTINA CIOBOTARU, expertă anticorupție: „Anul 2019 a fost un an foarte prolific din perspectiva pornirii dosarelor pentru îmbogățire ilicită, mai ales în cazul judecătorilor. Ceea ce au avut în comun aceste dosare a fost faptul că erau judecători aflați în conflict cu CSM din cauza organizării Adunării Extraordinare a Judecătorilor la care urma să fie pusă în discuție revocarea membrilor CSM. Această adunare până la urmă a eșuat, dar ranchiuna a rămas. Ne uităm chiar la ordinea în care au fost pornite aceste dosare penale. E vorba de Alexandru Gheorghieș, care a fost președintele ales al acelei adunări. A fost mai apoi magistrata Olesea Țurcan, care a fost secretara adunării. Apoi Tatiana Avasiloaie care a fost secretara comisiei de numărare a voturilor la Adunarea Generală Extraordinară. De asta eu cred că ceea ce unește aceste dosare nu este neapărat caracterul ilicit al averii acestor magistrați, ci problemele pe care le aveau ei cu CSM-ul care a supraviețuit după acea Adunare Generală din 2019. S-ar crea impresia că a existat și o înțelegere cu procurorii pentru a verifica anumiți judecători incomozi CSM-ului cu promisiunea că ei vor ajuta la ridicarea imunității lor pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. De asta eu cred că aceste dosare bat pasul pe loc de foarte mulți ani, nu pentru că îi protejează sistemul, dar pentru că atunci când motivația nu este una veritabilă, asta e soarta dosarelor de fiecare dată.

Dosarele de îmbogățire ilicită! Clima și Pavliuc au scăpat de anchetă

În total, CSM și-a dat acordul pentru ca 11 judecători să fie anchetați pentru îmbogățire ilicită. Între timp, 5 dosare au fost clasate de procurori, iar în unele cazuri de rezonanță în care a fost decisă urmărirea penală, Procuratura a tăcut chitic.

De exemplu, dosarul inițiat pe numele fostului președinte al Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, a fost clasat încă la 6 iunie 2023. Iar dosarul fostului vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a fost clasat la 15 februarie 2024, pentru că faptele nu au întrunit elementele infracțiunii. 

Despre asta am aflat doar după ce reporterul Cutiei Negre a solicitat oficial informația de la Procuratura Anticorupție.

Pe banca acuzaților, pentru îmbogățire ilicită, au ajuns până astăzi doar doi judecători. Oleg Melniciuc este singurul condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare. Magistratul se declară nevinovat și a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău. Examinarea cauzei este suspendată până în luna octombrie, pentru a fi efectuată o expertiză financiară.

OLEG MELNICIUC, judecător: „Am considerat că judecătorul va fi capabil să pătrundă în esența argumentelor pe care le-am invocat. Dacă judecătorul nu a dorit să pătrundă în esență și să facă calcule, eu am hotărât că atunci e mai bine să solicităm o expertiză. Las” să facă calcule experții. Acolo sunt toate calculele absolut confirmate documental. Sentința primei instanțe o consider absolut ilegală”.

Încă în vara anului 2022 a ajuns în judecată și dosarul fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, în care este acuzat că a dobândit bunuri în valoare de peste 12 milioane de lei pe care le-a înscris pe rude. De la începutul anului curent, pe acest dosar au fost planificate 7 ședințe, dar mai mult de jumătate au fost anulate din diverse motive.

Într-o altă cauză  penală în care Ion Druta a fost bănuit că a dat indicații unor judecători pe anumite dosare de rezonanță, procurorii și-au retras învinuirile și au clasat dosarul. 

Magistrata Olesea Țurcan nu vine la ședințe de judecată

În martie 2022, procurorii au descins cu percheziții în biroul magistratei Olesea Țurcan de la Judecătoria Chișinău care este acuzată că a dispus ilegal suspendarea executării mai multor hotărâri ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare  ce vizau activitatea companiei Moldasig. În rezultat, administratorul companiei a fost înlăturat de la conducere, fiind instituită administrarea provizorie de către două companii de audit. Decizia îl favoriza pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

În decembrie  2020, Platon acesta a dat buzna la ședința CNPF, unde se discuta despre problemele de la Moldasig. Platon a intrat forțat în clădire, sărind peste turnichetul de la intrare.

Dosarul în care judecătoarea Olesea Țurcan este învinuită de pronunțarea unei hotărâri contrare legii se află pe rolul Judecătoriei Buiucani, din mai 2022. Timp de doi ani, au fost fixate 26 de ședințe, dar multe dintre ele au fost anulate din diverse motive. Astăzi, procurorul nu are obiecții la modul în care se desfășoară procesul.

ELENA CAZACOV, procuror: „În ultima perioadă, ședințele sunt toate lucrătoare și noi am finalizat audierea tuturor martorilor acuzării. Într-adevăr au fost careva ședințe amânate din lipsa prezentării doamnei Olesea Țurcan. Absențele au fost ca motiv de boală a ei sau a membrilor familiei. După ce a fost dispusă examinarea dosarului în lipsa acesteia, cauza se examinează fără a fi tergiversată”.

Avocatul Olesei Țurcan a precizat că aceasta se declară nevinovată, dar a refuzat să facă declarații, motivând că nu are acordul clientei sale. 

Olesea Țurcan este singura judecătoare care nu este suspendată din funcție de către CSM în legătură cu dosarul penal în care este judecată. Acest lucru nu a fost posibil, pentru că magistrata se află oficial în concediu de maternitate.

Judecătorii din Laundromat reveniți în funcții

În ultimii ani, mai mulți judecători au revenit în funcții după ce au fost declarați de instanțe nevinovați. Și-au reluat munca și o parte dintre magistrații vizați în Laundromat. Recent, v-am arătat într-o altă investigație la Cutia Neagră Plus că aceștia solicită și despăgubiri de milioane de la stat.

Au fost achitate și cele 5 judecătoare reținute în 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat opinia publică.

Iar în iulie 2019 a fost repus în drepturi și fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu, prins în flagrant cu mită în anul 2014.  Anul trecut, statul a fost obligat de Curtea de Apel Chișinău să-i achite lui Cazacu peste un milion de lei, drept salariu pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcție.

AMNISTIE pentru un judecător care a recunoscut că a emis decizii ilegale

Au scăpat de închisoare și doi ex-magistrați ai Judecătoriei Strășeni vizați în anul 2016 într-un dosar de rezonanță. Aceștia au fost acuzați că au emis zeci de încheieri ilegale, în baza cărora mai mulți cetățeni ai Federației Ruse și ai Ucrainei au obținut recunoașterea unor acte de stare civilă în R. Moldova. În baza documentelor false, cetățenii străini și-au depus dosarele pentru obținerea cetățeniei moldovenești, iar ulterior și pentru redobândirea cetățeniei României. Deși vinovăția în acest caz le-a fost dovedită, un judecător a fost pedepsit de prima instanță doar cu amendă de 10 mii de lei, iar altul a beneficiat de amnistie.

În octombrie 2018, magistratul Vasile Rusu de la Judecătoria Strășeni a fost găsit vinovat pentru pronunțarea unor încheieri contrare legii.A emis 11 încheieri în favoarea unor cetățeni ai Ucrainei și ai Federației Ruse, în baza unor acte false de stare civilă.

Prima instanță i-a aplicat judecătorului Vasile Rusu doar amendă de 10 mii de lei. Procurorul a contestat decizia, solicitând 3 ani de închisoare pentru Rusu. Însă Curtea de Apel Chișinău a anulat și amenda. Instanța l-a eliberat de pedeapsă pe Rusu, pentru că a trecut termenul de prescripție. După ce Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, acesta s-a blocat din nou la Curtea de Apel Chișinău. După demisia judecătoarei Elena Cojocari, dosarul urmează a fi redistribuit altui magistrat.

Fostul președinte al Judecătoriei Strășeni, Mihail Gavriliță, acuzat în același dosar cu Vasile Rusu și-a recunoscut vina chiar din start și a fost judecat în procedură simplificată. În timp ce dosarul se afla pe rol, Gavriliță a depus o cerere pentru amnistie în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani i-a acceptat cererea în iulie 2018 și a încetat procesul penal în privința lui Gavriliță.

În ultimii zece ani, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru urmărirea penală a 77 de judecători. Până astăzi, nu avem niciun magistrat ajuns după gratii.  

Această investigație este finanțată printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic. 

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva  nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”. 

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.   

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.   

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră. 

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”. 

Lipsa semnăturilor electronice 

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte. 

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări. 

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți. 

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția  a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme. 

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția  a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau. 

„Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari. 

„Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi. 

Astfel, softul  „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign 

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând. 

„Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

„EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică. 

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”. 

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună  în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice. 

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.