23 iulie 2024, ora 16:35

Se cere un loc pentru „ele” printre „ei”. A fost lansat un apel public privind recunoașterea valorii literare a unor scriitoare prin instalarea de busturi pe Aleea Clasicilor din Chișinău, soluționând astfel „inechitatea culturală, literară și de gen”. Primele femei, care ar putea apărea pe Alee ar putea fi prozatoarea H. P. Bengescu și poetele Magda Isanos, Leonida Lari.

Prin Apelul Public, semnat de scriitori, scriitoare, persoane din domeniul culturii și literaturii se exprimă dezacordul asupra unei situații de inechitate culturală, literară și de gen și se solicită instituțiilor responsabile să asigure instalarea pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică din Chișinău, a busturilor unor prozatoare și poete remarcabile ale literaturii române.

„Inaugurată în 1958, Aleea Clasicilor din Chișinău trebuie să fie un loc simbolic și valoric de omagiu  al unor figuri literare, care au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea culturală și literară românească de-a lungul timpului. (...) Conținând actualmente busturile a 31 de personalități, Aleea Clasicilor nu are nici un bust al vreunei autoare valoroase din cultura literară românească. Această situație, cu o galerie eminamente masculină de valori, se atestă în pofida faptului că spațiul românesc este marcat de și de o prezența feminină”, se arată în petiție.

Semnatarii și semnatarele petiției aduc în vizor mai multe autoare din perioada interbelică precum Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette Yvonne Stahl sau Magda Isanos, contemporanele Monica Lovinescu, Ana Blandiana sau L. Lari și alte nume de femei care au jucat și „continuă să joace” un rol esențial în conturarea istoriei și identității literare a spațiului românesc.

Or,  instalarea acestor busturi va contribui la recunoașterea faptului că spațiul românesc are nu doar personalități masculine în literatură și cultură, dar și feminine. Mai mult, acest fapt va contribui și la racordarea de facto a Republicii Moldova la recomandările internaționale și naționale privind egalitatea de gen.

Astfel, prin apelul public se cere constituirea unui consiliu de specialitate, elaborarea unui Regulament pentru Aleea Clasicilor și inițierea cât de curând a demersului din partea autorităților responsabile de a instaura pe Aleea Clasicilor busturile pentru prozatoarea H. P. Bengescu și poetele Magda Isanos, Leonida Lari.

Petiția este adresată Uniunii Scriitorilor din Moldova, Institutului de Filologie Română „B. P. Hașdeu”, Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Primăriei municipiului Chișinău și poate fi semnată de toți doritorii cu nume și prenume sau cu denumirea organizației.

„Îndemnul este pentru persoanele responsabile care știu că putem schimba sau anula inegalități socio-culturale. Acum, semnând și distribuind și altora, pentru a recupera o restanță improprie pentru o societate în care contribuția scriitoarelor a fost și este încă invizibilă pentru potentații vremurilor. Este datoria noastră cetățenească pentru un act de dreptate umană! Si responsabilitatea unor autorități în domeniu să soluționeze cat de curând această nedreptate”, a scris una dintre semnatarele petiției, cercetătoarea, Loretta Handrabura, pe pagina sa de Facebook.

Problema a fost discutată și în 2016, la adunarea generală de la Uniunea Scriitorilor. Apoi în 2018, activiștii și activistele „Occupy Guguță” din Chișinău au readus-o în atenția autorităților, organizând un flash-mob prin inaugurarea simbolică a unor monumente. O inițiativă de acest gen a fost și la Bălți, „fapt ce denotă că problema a fost sesizată de mai mult timp și sunt mai multe voci din societate care cer soluționarea acesteia”.

27 decembrie 2025, ora 22:18

Sunt aproape două luni de când Curtea de Conturi a anunțat că a stabilit mai multe nereguli în gestionarea banilor publici la Teleradio-Moldova (TRM). Constatările Curții se referă la cheltuirea neconformă a zeci de milioane de lei. Au urmat consultări parlamentare pe marginea raportului, iar după asta - nimic. În pofida încălcărilor grave constatate de Curtea de Conturi și a altor abuzuri menționate într-o investigație CuSens, conducerea TRM a primit verde la Legislativ să își caute mai departe de lucru. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre banii publici cheltuiți după bunul plac al managementului din dealul Schinoasei și despre duble standarde din Parlament.

Mi-aș fi dorit să nu fi ajuns să fac acest editorial. Nu este tocmai plăcut să vorbești despre neregulile din curtea altor televiziuni. Dar pentru că TRM este plătit din banii publici, cu aproape 200 de milioane de lei pe an, avem obligația să veghem cum sunt cheltuiți banii noștri. Curtea de Conturi spune că a identificat la TRM nu doar lipsă de transparență în cheltuirea banilor, dar și posibile conflicte de interese și un contract de angajare cu totul scandalos al directorului TRM. Dacă ar fi fost demis înainte de termen, Vlad Țurcanu ar fi plecat din funcție cu 1,5 milioane de lei, compensație de concediere, iar dacă și-ar fi dus  mandatul până la capăt, ar fi primit o primă de concediere de 360.000 de lei. Apropo în ultimii doi ani, salariul directorului TRM a crescut aproape de două ori, mai rar asemenea majorări la bugetari. De o plăcere să lucrezi la stat. Vlad Țurcanu a renunțat la prevedere exagerate din contract abia după ce a fost dat în vileag de echipa de audit și i s-a iertat imediat totul. Indulgența Parlamentului față de încălcările managementului de la TRM este de neînțeles.

Este uluitor cu câtă ușurință iartă Legislativul risipa de bani din bugetul de stat dintr-o instituție care i se subordonează. Peste 21 de milioane de lei cheltuiți pentru salarii necoordonate în prealabil de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare. Încă 1 milion cheltuit pentru prime acordate unui grup restrâns de angajați. Peste 13 milioane de lei, cheltuiți pentru procurări netransparente și nejustificate. Au fost constatate neconformități referitoare la lansarea investițiilor pentru construcția noului sediu al TRM. Acest viitor sediu ar urma să mai coste bugetul de stat încă vreo 320 de milioane de lei. 

Dincolo de suspiciunile rezonabile legate de cheltuirea banilor publice, este îngrijorătoare tăcerea Parlamentului față de acuzațiile legate de comportamentul nepotrivit al directorului TRM față de mai mulți angajați. Mulți s-au adresat în judecată și au câștigat procesele. Și nu e vorba doar despre vechii oameni de la Teleradio-Moldova despre care Vlad Țurcanu afirmă că s-ar opune reformelor sale, ci și de oameni noi aduși chiar de el. Ultima directoare de la Moldova 1 a fugit de acolo la doar 3 luni după preluarea funcției. La plecare, a avertizat comisia parlamentară de profil că în cadrul instituției se iau decizii fără consultarea echipei și sunt efectuate cheltuieli mari nejustificate. Dar și acest semnal de alarmă a fost ignorat.

Pentru toate acuzațiile primite, Vlad Țurcanu a avut un răspuns: Este adevărat ca avem și în prezent oameni care acționează în detrimentul instituției ….. rău intenționați

Nu știu cum se explică această miopie a Comisiei parlamentare educație, sport și mass-media față de situația de la Teleradio-Moldova. În pofida criticilor ce au vizat situația de pe interiorul postului public de televiziune, Parlamentul le-a acordat bugete din ce în ce mai mari și chiar acces nelimitat la piața de publicitate TV. 

Apropo, Curtea de Conturi afirmă că cele mai multe nereguli sunt legate tocmai de modul în care managementul TRM cheltuie banii proveniți din publicitate. Un fel de bani de buzunar pentru companie. Bani luați de la televiziunile comerciale care abia leagă tei de curmei pentru a rezista pe o piață total neprietenoasă jurnalismului independent.

Vă spun Verde-n ochi, banii publici nu sunt banii nimănui, cei care îi cheltuie cu nesăbuință ar trebui să răspundă!